361 matches
-
să fi fost în locul tău, întâi trăgeam și pe urmă îi spuneam povestea cu dracul - a pus paie pe foc moș Dumitru, în hazul tuturor. Adică cum, măi Dumitre? Trag eu un foc de pușcă de se zgâlțâie casa din țâțâni și pe urmă cobor senin și îi spun fimeii leșinate: „Revină-ți, bre, că n-am făcut mare lucru. Am tras și eu un foc de pușcă în satana care s-o cuibărit în pod, colea taman deasupra icoanelor.” Stii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
casa de bani... Erau la locul lor. S-a repezit în colțul unde ținea un ciomag sănătos - să fie acolo pentru orice eventualitate... După ce s-a văzut astfel înarmat, a întrebat. Cine-i acolo? Ușa a fost aproape smulsă din țâțâni... În birou a intrat Vrăbioi, ajutorul intendentului de la liceu, care s-a proptit în fața lui Petrache. În spatele lui s-a ițit Catârcă, fostul primar. Ascultă, pungașule! Unde-i primarul? i s-a adresat răstit Vrăbioi. La județ. Auzi, dom le
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
încă fața spălată în roua dimineții, așa cum o făcea de când lumea?... Totul părea încremenit nefiresc. Până și lumina soarelui rămăsese parcă agățată de creasta dealului... Un tunet prelung... căzut din senin a hăuit din vale-n vale, zguduind pământul din țâțâni, gata să prăbușească bolțile de cleștar ale cerului... a fost răspunsul la întrebarea nerostită... Bătrânii ieșiți la coasă, pe rouă, s-au oprit în loc, cu tresărire de inimă. Fără voie, privirea li s-a ridicat spre cerul senin... „Aista nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și mă va ucide mă ținea trează și cu sufletul la gură, Întreaga noapte. Desigur, seara, așezam În ușă o buturugă groasă și un mic dulăpior. Ușa era din pal ( așa cum erau ușile apartamentelor ceaușiste), destul de ușor de smuls din țâțâni de către un umăr puternic. Să fac o mică descriere a apartasmentului: două camere de 4 metri lățime, pe 4,5 metri lungime, separate de un hol Îngust ( 1,5 metri). Pe peretele exterior se afla chiuveta și oglinda. Într-un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
picioarele sub el și să și le ia la spinare. Astfel, după ce-i Îmbrânci din calea sa pe Braille și pe Homer, sări peste ghiveciul asparagusului și dispăru din sală exact când ușile care duceau spre aripa estică săriră din țâțâni, iar valul de chinezi, condus de Mao și de Confucius, se revărsă turbat spre băi. Ajuns În cameră, cu inima zbătându-i-se ca peștele-n minciog, Napoleon trânti ușa și se propti cu spinarea În ea. Un timp, podeaua
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și foșnitoare adusă din China, vanilie din America de Sud, aur și fildeș din estul Africii, piper, nucșoară, cuișoare, scorțișoară și ghimbir din India, tămâie și smirnă din Abisinia. Ce spectacol, ce nobilă activitate! Trecând În pas milimetric de-a lungul unei țâțâni ruginite, caravana s-a pierdut Întâi prin desișul tropical al unui ghiveci de mușcate, prelingându-se apoi pe sub dinții unui pieptene, care le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
vedea pe diverse canale irakieni care aleargă târând câte o bucată din regimul Saddam: o glastră cu flori de plastic, un fileu de tenis, un fotoliu, o canapea, televizoare, frigidere, anvelope, covoare, ba chiar și câte o ușă smulsă din țâțâni și cărată în spinare. Statuile și portretele lui Saddam sunt răsturnate și sparte, nu și diversele bunuri din palatele puterii. Irakianul vrea să mă convingă jucând cu picioarele pe fața lui Saddam, cu ochii spre camera de luat vederi, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
din nou sete. Am coborît În pivniță, de data asta pe trepte, ca să văd dacă a mai rămas ceva apă În toaletă. În clipa În care am ajuns pe treapta de jos, Întreaga clădire a Început să se scuture din țîțÎni. Betonul părea să se unduiască sub picioarele mele. Lumina fluorescentă din tavan, care pîlpîise și zumzăise deasupra mea În timp ce eu, demult și parcă ieri, ronțăisem și-mi croisem drum citind către un alt fel de lumină, se stinsese definitiv În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
O bombă, căzută În mijlocul străzii Încă la Începutul blitz-ului, avariase casele de pe amîndouă trotuarele, dar Rowe nu se mutase. Casele dispăreau peste noapte, iar el nu se clintea. La toate ferestrele, geamurile fuseseră Înlocuite cu scînduri; ușile, smulse din țîțÎni, trebuiau să fie proptite În timpul nopții, ca să nu cadă. Rowe ocupa două camere - un dormitor și un salonaș - la primul etaj al unei case a cărei proprietăreasă, doamna Purvis, rămăsese și ea locului. Doamna Purvis Îi făcea și menajul. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ce rămânea erau urmele fundațiilor din clisă și zidurile surpate. Porniră pe jos spre clădirea principală. Acoperișul era întreg în mare parte, deoarece, spre deosebire de celelalte, fusese făcut din tablă ondulată. Avea încă uși, niște uși vechi, cu plasă, scoase din țâțâni, iar unele ferestre încă aveau geamuri. Aici stătea neamțul, spuse Mma Potsane, împreună cu americanul și sud-africanca și alți oameni de departe. Noi, batswana, stăteam acolo. Mma Ramotswe dădu din cap a încuviințare. — Aș vrea să intru în casa asta. Mma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
aceasta alergă fericită să ducă mamei averea. În ziua următoare, se trezi mai târziu ca de obicei. Adormise cu greu, nerăbdătoare să vadă zorile luminându-i fereastra. În loc să dea năvală afară, izbind ușa de perete, gata s-o scoată din țâțâni, Luana rămase în pat să lenevească. Era singură, mama lucra în schimbul de dimineață. După-amiază aveau să meargă să-i cumpere obiectul mult dorit. Se rostogoli pe-o parte și pe alta, ca o pisicuță la soare, chicotind la gândul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
becurile aveau în ele ceață, dacă un biet câine își proiecta pe ziduri umbră de dragon. Acum era momentul ca monștrii să își facă apariția, Nilă apărând ca un cobai împresurat de mutanți. Orice ușă șubredă, orice geam dislocat din țâțâni, orice banner prost ancorat sau afiș teatral superficial lipit, alături de trupurile traforate în mărime naturală ale Primarului și Președintelui Consililui Județean, lovite cu sete de șuvoaiele de vânt, pentru că îndrăzneau să le țină piept, toate, dar toate scoțând sunete diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
idei asemănătoare, căci Quod licet Jovis, non dicet bovis. Infailibilul trebuia să rămână doar el, păcătoșii buni de țintuit la stâlpul infamiei, exclusiv ceilalți. Combătea zdravăn, combătea din greu, combătea fără teamă, chiar dacă se mai întâmpla să-i scoată din țâțâni pe unii lideri politici mai radicali. Rămăsese de notorietate un talk-show la o televiziune recent ivită în ciupercăria mediatică de pe plaiurile lui Bucur în care un astfel de politician, sărind nervos de pe scaun, îl amenințase în dulcele grai strămoșesc pe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o parte a experienței pe care o intenționează frații Coen, după No Country for Old Men (2007), unde întruchiparea iraționalului și a forței implacabile a hazardului era un ucigaș cu sînge rece, Anton Chigurh. Lumea și aici pare zguduită din țîțîni nu pentru că o lovește un cataclism sau un virus mortal, ci pentru că în absența bunului-simț, a unei autentice generozități ea se prăbușește de la sine sub greutatea propriei sale ignominii, a propriei sale suficiențe, a propriei sale ignoranțe. Toate personajele în
Idioții by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7898_a_9223]
-
contemporanul unei generații pe care presimt că n-aș înțelege-o, iar dacă aș înțelege-o, aș dezaproba-o. Începe să mă deranjeze bascularea violentă a întregii noastre civilizații în direcția plezirismului deocheat, complet lipsit de haz, mă scoate din țâțâni superficialitatea și lipsa de proiect a tinerilor. Văd în ei produse defecte ale unei lumi defecte: fie abandonează lupta de la primele înfrângeri, fie calcă în picioare tot ce nu corespunde arivismului frenetic pe care-l profesează. Nu m-ar interesa
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
celorlalți și apoi a favorurilor sexuale ale femeilor din celelalte saloane. Situația se degradează rapid și ultimele reziduuri de umanitate se dizolvă într-un infern concentraționar unde homo homini lupus și nebunia, bestialitatea, crima devin reperele unei lumi scoase din țâțâni. Soția doctorului îl ucide pe acest "rege" grotesc de balamuc și lupanar, iar un incendiu transformă întregul stabiliment într-o imagine sulfuroasă, coșmarescă, infernală ca în Capriciile lui Goya așa cum înainte fusese un fel de stultifera navis, corabie a nebunilor
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
noroaie / pacea era apărată de războaie / cei patru cavaleri ai Apocalipsei își jucau caii în spume / în piața centrală" (ibidem ). Însă nu totdeauna pana lui Mircea Petean se dedă la atari orori (să remarcăm, nici ele cu totul "sărite din țîțîni", căci e respectat un canon biblic). Mai adesea ochiul său se îndreaptă spre mediul proxim, pe care-l măsoară cu "răceală", cu reticența unei fibre septentrionale. Compensația unei astfel de "răceli" e ironia ce impune o autoritate pe care sentimental
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
de mai mult decât de o strângere de mână sau de o privire pentru revelarea unei tragedii, iar faptul că normalitatea se află acolo dezvăluie, de fapt, dezechilibrul imens al lumii în care trăiesc și Gruber și Malaparte, ieșirea din țâțâni a acelei lumi devenite absurd-monstruoase pentru care normalitatea episodului constituie cel mai bun turnesol. Filmul lui Gabrea rămâne unul de referință cu acest adagio: romanul lui Malaparte și mărturia sa nu pot constitui o bază documentară pentru un eveniment real
Călătoria lui Malaparte by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6700_a_8025]
-
Kadare imaginează continuarea acestuia în microromanul Vremea nebuniei, prin vocea inconfundabilă a adolescentului din primul, care înregistrează răul adus de comunism. Singurul lui refugiu rămân istorisirile bătrânilor, ce par să conțină rețeta supraviețuirii oamenilor atunci când lumea și-a ieșit din țâțâni. „Îmbinând stilul poetic cu narațiunea ingenioasă, Cronică în piatră e un roman elaborat și sofisticat, al cărui impact profund este dat de ancorarea sa într-o civilizație europeană patriarhală” - John Updike. Romanele Cronică în piatră și Vremea nebuniei vor apărea
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
egotică, „ridicată pe disprețul față de individul social, pe disprețul semenului”. Autodisciplinarea de care face uz C.D. Zeletin e, prin urmare, un mijloc de apărare atît împotriva stihiilor lăuntrice cît și a primejdiilor din afară, venite din partea unei lumi ieșite din țîțîni. Celor din urmă li se opune cu eficacitate scutul unui moralist de clasă. C.D. Zeletin, Rămînerea trecerii, Ed. Spandugino, 2011, 384 p.
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
identificați cu solul și sunt nedezlipiți de țară cum e papura, în Deltă, sau caprele negre în Munții Oltului. Amândoi, speriați. Scoși din formulele trecutului moștenite de la Ion Brătianu bătrânul, se plimbă ca doi somnambuli în lumea aceasta ieșită din țâțâni”. În fine, portretul unui client mai vechi: „Vizită la Titulescu. Mă primește în odaia de dormit. Îl examinez mai îndeaproape. Nicăieri n-am văzut o asemenea apariție. Parcă e un șef de pirați calmuci dintr-un vapor de pe Volga. Mutra
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
Părinții de vinerea, Dat fiind că deja cîntase la Glyndebourne, dovedind Că se poate prezenta că un tenore robusto acceptabil, Repeta balada lui Țoști pentru Părinți, Uvertura bombastica, larmoaianta acrobație vocală... Ce făcea să tremure și să răsune ferestrele-n țîțîni. Locuri sterpe cu ateliere-n ruină, nelocuite vreodată. Terenuri de golf cu stegulețe-n peluze ofilite - Defilau în goană, iar el repeta de zor pentru-acei Părinți, „Și cui îi pasă! Hai să fim serioși, Brownjohn, cui dracului îi pasă!” Obișnuia
Un poem de Alan Brownjohn () [Corola-journal/Journalistic/5491_a_6816]
-
ar merita atitudinea lui Eugen Simion față de „spiritul național” și față de ceea ce, eu unul, aș numi „ura de sine” a ultracosmopoliților postdecembriști; în mod cu totul nedrept (ca să nu spun mai mult...) dar simptomatic pentru un mental colectiv ieșit din țîțîni, Eugen Simion a devenit brusc, după 1990, un soi de naționalist ultraconservator în ochii esteticilor de serviciu, după ce fusese decenii de-a rîndul „de partea bună”. Cei care l-au citit cu mintea deschisă și au asistat la colocviile Penser
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția inițială a pitagoreicilor, aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai universului. Orice dezordine presupune o „scoatere din țîțîni” prin abatere de la tiparul cifrelor, haosul fiind o declinare nefericită de la predestinarea numerică. În limbaj modern, numeralul cardinal are întîietate față de cel ordinal, și numai lipsa de fler poate face ca
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai universului. Orice dezordine presupune o „scoatere din țîțîni” prin abatere de la tiparul cifrelor, haosul fiind o declinare nefericită de la predestinarea numerică. În limbaj modern, numeralul cardinal are întîietate față de cel ordinal, și numai lipsa de fler poate face ca cele două categorii morfologice să fie privite ca echivalente
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]