424 matches
-
dar nunta bunicului ne constrânge! -Cuuum? întrebă și mai tare năucitul, încât vorbele izbiră cu decibelii emisiei spațiul. Ce-ce vâ-vârsta are? -125 bătuți pe muchie! Nu-mi dați formularele? -Păi se mai însoară la așa etate? își expulză stupoarea țâncul. -N-ar face-o, dar îl silesc părinții! Într-o clipă, funcționarul dădu ochii pe spate, mai-mai să sucombe, iar mie începură să-mi țiuie urechile de râsul unanim al beneficiarilor Kotlonbank aflați la ora 11 martori inocenți în holul mare
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1463896520.html [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
și mamele, profesorii minorității săsești din Ardeal se comportă cu respectul cuvenit elevului, nu neapărat cu pronumele de politeță ci cu mult mai mult, cu respect reciproc în toată atitudinea. Nu ne-ar strica un Președinte respectuos chiar și față de țânci. Poate înalții demnitari ar vorbi alt fel între ei, mai omenește. Munca elevului nu este „învățătură și numai învățătură”. Învățătura nu vine numai din carte. Există învățători care sunt pe drept cuvânt deținătorii unui bogat bagaj de cunoștințe pe care
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413472585.html [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
un spic de grâu va ajunge la râu ne-ntrebam fără să ne răspundem fără să schimbăm partenerul o reverență un fir de ață umil condus de un fir de izvor urca lin înspre cer în cadril CĂUTARE te văd țânc ba ești miel ba ești ied bâjbâind după sfârc căutând apucând apă vie prefăcută în năvalnică inimă pâine unsă cu miere suflet tainic picând bob de rouă curată bob de plumb și de smoală și zăbavă în bob și speranță
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
trona, trântită direct, o mămăligă uriașă, cât roata carului, iar în jur așteptau cuminți blide cu de mâncare, care cu mujdei, care cu urzici, care cu ciorbă de barabule și cu ce-or mai fi fost... Roată mesei făceau câțiva țânci, așezați pe scaune ori pe buturugi. Nu li se auzeau decât lingurile de lemn lovind blidele și plescăitul zgomotos... Arar, se putea desluși doar vocea răgușită a unei bătrâne care nu prididea s-aducă din fierturi la masă, rostind către
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
nu nimeleai Ce-am în brațe să îmi dai. Moșul a roșit la față Și să iasă cât mai bine Din încurcătura asta, A scos darurile-n grabă Și... suflând într-o batistă N-a mai nimerit cadoul Pentru fiecare țânc, Cum i-avea înscriși pe listă. Cu serviciul încheiat, A plecat pocnind din bici, Iar copiii într-un glas: - Moșule, la anul să treci pe-aici! Toți, cu darurile-n brațe, Bucuroși s-au dus acasă. Unii și-au gătit
MOȘ CRĂCIUN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1419175496.html [Corola-blog/BlogPost/376670_a_377999]
-
nuiele fără de fund. Mai găseau albitură cât o palmă de copil, pe care cu mare triumf o aduceau acasă să o treacă baba prin mălai și s-o prăjească în tigaie. Vai ce se mai speria biata bătrână știind că țâncii trebuiau să treacă peste podurile de peste apă. Sau când o luau peste dealuri spre pădure cu nebunaticii ei de prieteni, la cules de floricele, sau de mure și zmeură. Nici nu voia să audă bunica de așa ceva. Ca să ajungi în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478172222.html [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
și tot timpul din balamale,/ și am să le zvârl să le calce, uite-așa să le calce roata de la moara cu noroc!”... Sigur că da! cred că și boii se uită la mine! ca și cum s-ar uita lămuriți la țâncul pământului ieșit la suprafața pământului să înțeleagă rostul pământului! se uită și se văd în ochii mei! se văd cum rumegă fire de iarbă, fire de viață, fire de moarte! înghit și rumegă și au răbdare fiindcă trebuie să fie
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
sfânta osteneală” cum se cuibărește în carne și în oase, cum își cere dreptul la hodină și tăcere!... Chitit lângă mătușa cea mare și abia văzându-mi-se scăfârlia dintre unelte și volbură, mă uit în urmă și aud cum țâncul pământului rămâne singur, fără legănare și strigându-ne să ne întoarcem mereu!... Mai încolo, în față, se aude satul, se văd lămpile începând să licărească a noapte și eternitate!... Stai să vezi! Aproape de poartă, aud vița de vie trosnind în
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
în odăile lor. Bunica, ultima, se duce să se hodinească în chilerul de la vale. Eu și unchiul ne culcăm pe prispă. El, mai ostenit decât mine, începe să doarmă cât ai zice somn. Eu, cu gândul prin poghiazuri și la țâncul pământului singur în hectar, mai am oleacă de umblat încolo și încoace, fără să merg. Stau întins pe țolice, învelit cu plapuma. Ce plapumă frumoasă a făcut mătușa cea mare la războiul de țesut! Lângă mine stă un oleandru cu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
seamănă cu o carte de rugăciuni! Bunica o citește în fiecare zi, pe toată! Cred că, și de asta, bunica visează frumos! Adică, zice ea, mă visează pe mine! Gata, simt atingerea somnului! Și, în loc să dorm, visez că eu sunt țâncul pământului, și am venit la bunica Maria, că tare-i plină de suflet și de mărunțele pentru film!... Sigur că da: sunt țâncul pământului, sunt la bunica Maria s-o întreb ce face și să n-o uit niciodată! Autor
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
zice ea, mă visează pe mine! Gata, simt atingerea somnului! Și, în loc să dorm, visez că eu sunt țâncul pământului, și am venit la bunica Maria, că tare-i plină de suflet și de mărunțele pentru film!... Sigur că da: sunt țâncul pământului, sunt la bunica Maria s-o întreb ce face și să n-o uit niciodată! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
o fimei este pricheputâ șâ șchie s-o țânâ cum trebui, poachi omul sâ sâ sâmtă ghini în ea. - Cum sâ nu șchie a țâni casa, Gligore, fichioru tatii! Dacâ mumă-sa a râmas becheagă ghi la nașcherea celui mai țânc ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
și tovărășească, semnalăm gravele gafe gramaticale, prin care „își respectă statutul” de profesionist-amator, dar, pentru care un licean ar pierde bacalaureatul. Într-o cronicuță laudativă, dar cât o coajă de nucă, scrie, negru pe alb: „mai corect spus”. Și un țânc de clasa a șaptea știe că adjectivul „corect” nu are grade de comparație! Iar, în altă cronicuță, tot laudativă, defilează cu o „perlă” năucitoare: „Fețele prostiei este, de fapt, subiectul”!!! Păi și noi tocmai despre asta vorbeam. Se vede cine
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
rotofei care împarte grăbit și cu lehamite niște jucării Made în Chină tututor necrescuților și prost-crescuților. Mulți dintre ei meritau, de fapt, niște dosuri de palme peste față. Le mai trăgeam eu câte una atunci când părinții lor se uitau altundeva. Țâncii începeau să urle că i-a bătut Moș Crăciun... Dar părinții lor le explicau cu răbdare că... Moș Crăciun nu exită ! Adesea mă trezeam vameș de gânduri, vameș de vise, controlând traficul a tot felul de bunuri subiective de larg
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_1400643054.html [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
Roman, copilul femeii din Verșenii Ursăcheștilor (bunicii de pe mamă ai marelui prozator) și al țăranului din Țibucani a început să muncească de timpuriu. Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar un țânc de 10-11 ani, săpa sfecla pentru fabrica de zahăr din oraș, avea în grijă atelajul cu un armăsar nărăvaș al latifundiarului și strunea taurii fermei cu pricepere de țăran sadea. Desigur, “târgul” (cum era etichetat Romanul acelei epoci) și-a
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta nu se îndurau să se mai dezlipească de la televizor, de filmul lor preferat cu desene animate. Pe drum începuseră să treacă sătenii cu coșurile către șetre, semn că la biserică slujba se sfârșise și
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
amiezile și au apus dorurile... AUTORUL: Gata! M-ați obosit! Sunteți niște paiațe neobrăzate! PREZENTATORUL: Ia ascută, mă, cine te crezi? PRIMUL: De ce ai trișat? AL DOILEA: Totul este posibil în cea mai bună dintre lumi! DOAMNA: Ia’ auzi, Ioane, țâncii ăștia cu caș la gură se leagă de noi! BĂIATUL: Mamaie, nu ți se pare că a trecut tramvaiul 9 ? DOMNUL: Hei, domnișoară, iar ai fugit de-acasă? FATA: De acum sunt majoră. Și ... mai lasă-mă, dracu’, în pace
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476709916.html [Corola-blog/BlogPost/341176_a_342505]
-
evoluție. Rămâne gustul amar că a fost și că nu va mai fi. Ce a fost? A fost? Când? Totul e prea departe, amintirile se șterg una câte una. Fotofrafiile s-au pierdut sau sunt neclare. Într-una văd un țânc de-o șchioapă, sprijinit de bunic. Mama e fotograful. Sunt eu? Nu mă recunosc, uneori, nici în realitatea actuală, darăminte atunci, când nu știam cine sunt, de ce sunt sau dacă sunt... Secundele trec una câte una și ,în goana lor
CU OCHII ÎNCHIŞI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1416746096.html [Corola-blog/BlogPost/372026_a_373355]
-
spre ea, a început să strige cât îl ținea gura: - Taaati, taaati, uiti, uiti ari cur șî țâți, ari cur șî țâți! Toată lumea care stătea pe bănci de jur-împrejurul rondului cu flori, a întors imediat capul spre ei curioasă, auzind spusele țâncului aceluia cu vorbirea atât de ciudată. Tatăl, luat prin surprindere și el, a reacționat cu destulă întârziere, realizând în cele din urmă că progenitura lui îl făcea iremediabil de râs, unde mai pui că pe bănci erau și câteva persoane
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-a răspuns senin: - Păi, voi mi-aț’ zâs sî nu mî sui în copași, nu șî pi acoperișuri! Asta era prea de tot, îi freca un țânc așa cum voia el!... Nu l-au bătut nici de data asta, le era prea drag, dar au intrat în panică: dacă, Doamne ferește, se întâmpla ceva cu nepotul lor, era jale!... După ce au ajuns acasă, s-au sfătuit ce să facă
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
ca și Selim, tot o narațiune poetică având aspect de baladă. Atmosfera copilăriei e surprinsă între niște coordonate spirituale folclorice, în versuri cu metru de descîntec:”Când Păresimii, prin lunci,/ Răspândeau pietriș de-albine,/ Ne părea la toți mai bine:/ Țînci ursuzi,/ Desculți și uzi,/ Fetișcane/ ( Cozi plăvane )/ Înfășate-n lungi zăvelci,/ O porneau în turmă bleagă,/ Să culeagă/ ierburi noi, crăițe, melci “ ... Tonul simulat de legendă care este introdus prin motivul melcului descântat de copilul curios să vadă sugerează metamorfoza
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
pentru care Irod dorea să pună mâna pe Agrippa. -L-am cunoscut în Antiohia pe tatăl acestui Caligula, continuă tetrarhul, pe marele Germanicus, requiescat in pace, eroul luptelor de pe Rin. L-am cunoscut și pe Caligula tot atunci când era doar un țânc. Tatăl lui spunea despre el că va guverna prost dacă v-a ajunge vreodată împărat. Își va impune acoliții săi în funcțiile înalte ale imperiului dacă va ajunge pe jilțul lui Augustus și al lui Tiberius! Cât despre Agrippa...iată
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]