219 matches
-
de spumă Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplină Doar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine. Citește mai mult TE CAUT VIAȚĂPe care dintre drumurile tale să apuc?Fugar prin adâncuri de ceață, mă-ndoiTe caut, te strig, după tine mă ducAi rămas departe, departe... mult înapoi! Privesc amar, netrecute
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
pe o boltă de spumăîmi licăresc a mea fără de margini durere!Te văz printre raze, azurul de noapte senină...Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tineDar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplinăDoar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine.... V. ADUN ANII PENTRU TINE, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. ADUN ANII PENTRU TINE Anii pârguiți și scurși, depănați din ghemul vieții Împărțit-am împreună, ani frumoși
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
am auzit niciodată cântând în apartament. - Asta-i bună! Să tulbure liniștea locatarilor? Se face repetiție la Filarmonică și se cântă numai pe scenă, domnule! Suntem ființe civilizate! Am tăcut rușinat. Orchestra începu o tulburătoare uvertură cu scârțâieli sincopate și țârâituri prelungi. Vraja era deplină când apăru pe scenă trubadurul Zefir care începu să zică basmul lui Mărțișor, acompaniindu-se la chitară: “A fost odată ca niciodată...” Eram numai ochi și urechi; mai ales numai urechi. De frică să nu-mi
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
frământa și biata Firuța, plângeau toată noaptea și se rugau să-și aducă aminte de ei copiii ăia (de care nu avuseseră grijă). Stăteau muți cu orele lângă telefon, până târziu, la miezul nopții. Când, într-o seară, se auzi țârâitul salvator. Nu le venea să se apropie de telefon. Dacă ticălosul începe să-i terorizeze și pe fir? Fie ce-o fi! --Tu ești, mamă? a-ntrebat Firuța și a început să plângă cu hohote. I-a dat receptorul lui Trache
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414871809.html [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
vânătorii salută cu iubire soarele. Cu ochii caută vânatul, iar cu gândul caută amintirile, dorurile, iubirile. Când soarele scapătă spre apus, când amurgul se lasă și umbrele nopții cuprind firea, în inima vânătorului crește farmecul singurătății. Prin ierburi, pe fundalul țârâitului greierilor, se aude, se vede iepurele. O bubuitură și apoi, copoiul aduce victorios vânatul. Seara, vânătorii se aciuează pe lângă vreo stână sau într-una din chiliile de la schit, unde își povestesc izbânzile cinegetice, vestitele, „povești vânătorești”, urmate de râsete și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și de tăcere ale zilei. Adorm, străjuiți de stelele nopții ce se uită de pe cer la ei. Aerul curat al pădurilor ozonate, vânatul proaspăt, apa rece a izvorului cristalin, sunetul de neconfundat pe care îl scoate toaca mănăstirii, cântecul păsărilor, țârâitul greierilor, ochii cercetători ai bufnițelor și câte multe alte minunății de care nu se poate bucura orășeanul stresat. El se bucură doar să guste vitaminele din zarzavaturile aduse de țăran, din grădinile bogate și darnice ale țării. Zilele scad tot
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
orice vis ce se cuibărește în inima mea, orice altar barbar ce-mi aruncă pocalul în haos, se sparge de cer un corn de lună când râzi tu și noaptea devine poveste care-și întinde clipele pe lințolii bucolice sub țârâitul gingașilor greieri. cu genele tale lungi strângi cu privirea seninul cerului albastru și mi-l faci cadou într-un poem de dragoste. . duminică, 16 august 2015 Referință Bibliografică: poem de dragoste / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEM DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442213112.html [Corola-blog/BlogPost/347171_a_348500]
-
parcă îl auzea rostind. Era spusa lui, după ce îl iscodea cu cât își mai sporise avutul. Mai ales această vorbă, din limbajul presărat cu zicale și cuvinte neaoșe ale unchiului său, îl scotea din sărite. Din hol răzbătuse în salon țârâitul telefonului. Se ridicase greu, simțind o durere ascuțită în abdomen. Ce naiba?... Probabil căutau să-i dea de urmă cei de la L. Și ce durere! Mai asta lipsea, să i se fi deschis ulcerul, întotdeauna toamna dădea cu el de necaz
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Recviem_de_mozart.html [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
cu pârăciune să nu-l muncești, ci iartă prostia grea ce-a mustăcit în vină mohnita-i răutate, dar ia-i talantul și împrumută-l mie că tare am nevoie de-o greutate să mă ajute la pedală! Iar iarna dacă țârâitul meu nu-l mai auzi că tacu-l e că la tivul Tău lucrez cu acul și-atât de greu tragi firul prin vocală! -------------------------------------------- Dumitru ICHIM Kitchener, Ontario, Canada august 2013 Referință Bibliografică: Dumitru ICHIM - APA MORȚILOR (1) / Dumitru Ichim
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
sunt! Și iarăși începu să plângă cu hohote: am fost o ... V. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 8, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. 8.Soția bețivului Însă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă. Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
mă găsească în noaptea asta! Dar copilul țipa, speriat și el de țipetele mamei. Violeta și Irina alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se ... Citește mai mult 8.Soția bețivuluiînsă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă.Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
ROMAN) - CAP. 6, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. 6. Un telefon în noapte Soneria stridentă a telefonului îi întrerupse disperarea hohotelor. Chiar se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo? - Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote de plâns. O recunoscu: - Tu ești, Violeta? De ce plângi, draga mea, ce s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Nu se poate! După moartea fratelui său, Violeta a rămas singura bucurie a ... Citește mai mult 6. Un telefon în noapteSoneria stridentă a telefonului îi întrerupse disperarea hohotelor. Chiar se sperie. Nu-și mai amintea de când nu-i mai auzise țârâitul. Ce s-o fi întâmplat? Se repezi și ridică receptorul, răspunzând timid: alo?- Tanti Maria, tanti Maria!..și vocea agitată de la capătul firului se topi în hohote de plâns. O recunoscu:- Tu ești, Violeta? De ce plângi, draga mea, ce s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
am auzit niciodată cântând în apartament. - Asta-i bună! Să tulbure liniștea locatarilor? Se face repetiție la Filarmonică și se cântă numai pe scenă, domnule! Suntem ființe civilizate! Am tăcut rușinat. Orchestra începu o tulburătoare uvertură cu scârțâieli sincopate și țârâituri prelungi. Vraja era deplină când apăru pe scenă trubadurul Zefir care începu să zică basmul lui Mărțișor, acompaniindu-se la chitară: “A fost odată ca niciodată...” Eram numai ochi și urechi; mai ales numai urechi. De frică să nu-mi
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
al ugerului. Buzele-i arse de soare șușoteau o rugăciune. Degetele mâinii drepte patrulau calculat de la o țâță la alta. Lichidul alb proiectat pe fundul șiștarului zornăia sacadat. La început metalic, apoi, pe măsură ce vasul cu coadă de castor se-ngreuna, țârâitul se transforma într-un vâjâit pătrunzător ce se pierdea rapid în volumul spumos. Treptat, jetul miraculos se-ncăpățâna să nu mai țâșnească. Pierzându-și răbdarea stăpânul o mustră ironic: - Florică, Florică, l-ai ș-ascuns?! Te hrănesc, te-adăp ... degeaba
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o buburuză pe mâna femeii - răscruce de drum o libelulă clatină firul ierbii - nicio umbră ploaie de vară - vârful bărcii despică curcubeul
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_doina_bogdan_wurm.html [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
Garabet Ibrăileanu. Fiecare era ocupat cu ceva și din când în când mai schimbau câte o frază rostită monosilabic. Sebastian adusese o față de masă și o așeză peste masa ovală din living, alăturând tacâmurile. În liniștea din încăpere se auzi țârâitul unui telefon. - Telefonul! Nu este al meu. Se aude din hol. - Da, al meu este, l-am uitat în buzunarul pardesiului. Alergă spre hol să răspundă la apel cât mai repede. Reuși. Era Damian desigur, așa cum se așteptase. - Da, vă
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454912550.html [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
lui, Leura șase. Mama și tatăl copiilor trebăluiau mereu ca să agonisească cele de trebuință traiului de zi cu zi. Era o zi de început de vară, cu soare și cer senin și în tihna acelor locuri nu se auzea decât țârâitul greierilor și vocile oamenilor ce coseau iarba pentru vite. Cu câteva zile înainte, Dumnezeu trimisese o ploaie binefăcătoare și pădurile și fânețele râdeau în soare, veselindu-se de frumusețea cerului și pământului. Urmăn, care se săturase să se zbenguie prin
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435995517.html [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
de o repetiție muzicală. La un al doilea studio o pățirăm la fel. în lipsă de alt local liber fui instalat în fața microfonului chiar în biroul directorului, între vrafuri de dosare oficiale. Dar de-abia începusem și fui întrerupt de țârâitul telefonului de pe alăturata masă directorială, nevoit fiind să-mi părăsesc scaunul pentru a opri aparatul. Intrarea intempestivă a celor care năvăleau în odaie în căutarea directorului mai produse alte turburări. în cele din urmă fui somat să închei de impacientul
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
prima frază a cărții în care Vera Popescu mărturisește: „în ambianța de vrajă a mănăstirii, în tihna ceasului de noapte, când până și clopotele din turnul bisericii tac, iar toaca-și odihnește lemnul la ușa ei și doar greierii, cu țârâitul lor, dau glas liniștii, stau în cerdacul măicuței Măcrina, pe lăița cu velințe țesute de mână și la masa la care, timp de peste șaizeci de ani, Profesorul își așternea pe hârtie gândurile, frământările, își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
În acest moment e unsprezece și jumătate dimineața și, conform programului său, ar fi trebuit să înceapă să lucreze cu două ore în urmă, dar chiar și dacă ar fi încercat serios să o facă, ar fi fost enervat de țârâitul aproape continuu al telefonului, de țipetele copilului, de huruitul unui pickhammer din stradă și de cizmele grele ale creditorilor lui, ce tropăie în sus și în jos pe scări.” Cărți sau țigări este genul de carte care se citește repede
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
grădină, desculț. — Nepotul seniorului a ucis doi paznici și a fugit! Chipul omului avea exact culoarea argilei. Shinshichi alergă împreună cu străjerul, strigând înapoi, peste umăr: — Tenzo a omorât doi paznici și a evadat! — Ce? răcni Koroku, trezit deodată din somn. Țârâitul greierilor continua neîntrerupt. Aproape dintr-o singură mișcare, Koroku sări din pat și se încinse cu spada pe care o ținea întotdeauna alături când dormea. Repezindu-se pe verandă, îi ajunse curând din urmă pe Shinshichi și străjer. Când sosiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în timp ce descăleca în fața casei unui arzător de cărbuni. Era leoarcă de sudoare, dar nu mai mult calul pe care-l călărea. Era începutul verii. În munți, frunzele încă își mai păstrau verdele crud, câtă vreme pe șesuri se auzea deja țârâitul greierilor. „Nu-i aici,” își spuse Sanpei. Lovi cu piciorul ușa șubredă, care se deschise imediat. Sanpei duse în colibă calul pe care plănuia să-l lase acolo și, priponindu-l de un stâlp, intră în bucătărie și se servi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în afara perioadelor cu probleme greșe și consilii de război intrau acum pe porțile castelului unul după altul, astfel încât până și gărzile de la intrare știau că se pregătea ceva. În castel, care era învăluit în verdeața frunzișului proaspăt, domnea tăcerea, cu excepția țârâitului ocazional al primilor greieri de vară. începând de dimineață, nu plecase nici unul dintre numeroșii generali care veniseră la castel. În acel moment, Sanpei veni grăbit spre poartă. Descălecând dincolo de șanț, alergă pe pod, cu calul de căpăstru. — Cine e? sclipiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mână și n-a făcut-o. Căci Moldova va fi o țară fără nici un bărbat viu. Cuvintele voievodului căzură rar și apăsat, ca o litanie sau ca o rugăciune, sau ca un blestem. După ele nu se mai auzi decât țârâitul ploii și nechezatul stingher al unui cal. Și nu se mai simți decât mirosul puternic de pădure umedă și desfrunzită, apăsată de prevestiri și răstignită de spaime. 15 noiembrie 1474, munții insulei Kyushu, Japonia Yamabushi nu se schimbase deloc. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]