277 matches
-
1994, 3). În fine, familia lexicala ar mai cuprinde și destul de rarele nume de agent tirangiu (Croitoru Bobârniche 2003, Volceanov 2006) și chiar tirator (Croitoru Bobârniche 2003). Surprinzătoare - dar foarte probabilă - e legătură cuvintelor românești cu termenii francezi tirer și țîre. Verbul francez tirer "a trage" are chiar sensul argotic "a fura", atestat de dicționare; în Trésor de la langue française informatisé (TLFI) sînt citate trei exemple din a doua jumătate a secolului XX, în care verbul e folosit tranzitiv - "a fura
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
dans le métro, on tirait", ibid.). În construcție cu un pronume reflexiv - se tirer - , verbul are de multă vreme, în franceză populară și colocviala, sensul de "a pleca, a scăpa, a fugi" (cf., de exemplu, Petit Robert 1991). și substantivul țîre este înregistrat de TLFI în expresia "vol a la țîre" - furt "cu tragere", adică trăgând din buzunar sau geantă, sau, folosit singur, cu sensul de "furt de buzunare". În Colin - Mével, Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990, se indică o
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
pronume reflexiv - se tirer - , verbul are de multă vreme, în franceză populară și colocviala, sensul de "a pleca, a scăpa, a fugi" (cf., de exemplu, Petit Robert 1991). și substantivul țîre este înregistrat de TLFI în expresia "vol a la țîre" - furt "cu tragere", adică trăgând din buzunar sau geantă, sau, folosit singur, cu sensul de "furt de buzunare". În Colin - Mével, Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990, se indică o primă atestare a substantivului țîre la 1829. Într-o carte
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
în expresia "vol a la țîre" - furt "cu tragere", adică trăgând din buzunar sau geantă, sau, folosit singur, cu sensul de "furt de buzunare". În Colin - Mével, Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990, se indică o primă atestare a substantivului țîre la 1829. Într-o carte din 1990 despre lumea hoților de buzunare parizieni - François Abjean, Pickpockets!, Paris, Acropole, 1990 - , apar, atît în glosar, cît și în text, termenii țîre "furtul de buzunare" ("voleurs a la țîre", p. 33), tireur, tireuse
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
l'argot, Larousse, 1990, se indică o primă atestare a substantivului țîre la 1829. Într-o carte din 1990 despre lumea hoților de buzunare parizieni - François Abjean, Pickpockets!, Paris, Acropole, 1990 - , apar, atît în glosar, cît și în text, termenii țîre "furtul de buzunare" ("voleurs a la țîre", p. 33), tireur, tireuse "cel/cea care fură", tirer "a fura"; grupul de polițiști care se ocupă de hoții de buzunare se numește chiar, informal, "la Țîre" (p. 34). Evoluția semantica de la "a
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
primă atestare a substantivului țîre la 1829. Într-o carte din 1990 despre lumea hoților de buzunare parizieni - François Abjean, Pickpockets!, Paris, Acropole, 1990 - , apar, atît în glosar, cît și în text, termenii țîre "furtul de buzunare" ("voleurs a la țîre", p. 33), tireur, tireuse "cel/cea care fură", tirer "a fura"; grupul de polițiști care se ocupă de hoții de buzunare se numește chiar, informal, "la Țîre" (p. 34). Evoluția semantica de la "a trage" la "a fura" e foarte normală
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
glosar, cît și în text, termenii țîre "furtul de buzunare" ("voleurs a la țîre", p. 33), tireur, tireuse "cel/cea care fură", tirer "a fura"; grupul de polițiști care se ocupă de hoții de buzunare se numește chiar, informal, "la Țîre" (p. 34). Evoluția semantica de la "a trage" la "a fura" e foarte normală: prin concretizare, restrângere și specializare. La fel, specializarea pentru sensul a se "(re)trage", a se "extrage" dintr-o situație e destul de previzibilă. În română, s-a
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
jos. Ăsta, destul de plictisit pentru că fazele se derulau neutru la vreo 80 de metri de el, jocul era în cu totul altă parte, se simțise flatat de solicitarea ghimizdrocului și se cocoțase, dăduse „bicla“ ăstuia jos, totuși mai poposise o țâră la înălțime să mănânce niște prune. Și a fost o fază de zece puncte, cum, vreme de aproape un minut, Castravete, scăpat pe contraatac, alerga, noi urlam la Alin Ciobanu să se ducă naibii în poartă, ăsta cu gura plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Integral, București. Arnold, R.; Burke, B.; James, C.; Martin, D.; Thomas, B. (1991), Educating for a change, Between the Lines/Doris Marshall Institute for Education and Action, Ontario. Augustin (2002), Prima cateheză. Inițiere în viața creștină, traducere de George Bogdan Țâra, introducere de Lorenzo Perrone, ediție îngrijită de Cristian Bădiliță, Editura Polirom, Iași. Barry, B. (2000), „Naționalismul”, în David Miller (coord.) (2000), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București. Becker, G.S. (1997), Capitalul uman. O analiză teoretică și empirică cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
loc, e o nepoată de-a mea, pentru care pun mâna în foc că e fată curată!... Și flăcăul, să-l vedeți, e o mândrețe de fecior! Ne pregătim ca de o mare sărbătoare! Acum mă odihnesc și eu o țâră... am dat toate poruncile și țiganii mei au plecat după cumpărături. Dumneata ai văzut vreodată o nuntă țigănească? - Nu, nu am avut ocazia, dar am auzit că e un adevărat spectacol, că știți să vă bucurați de viață și faceți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sinea sa. Dar uitându-se mai bine, desluși pe omul cu vioara, era Săndel, cunoscutul scripcar, prezent cât era ziulica de lungă în multe din cârciumile orașului. - Săndel, dar ce-i cu tine? - M-am matolit șefu’! Mă odihnesc o țâră, pe urmă, dacă m-or ține picioarele, le iau în spate și plec spre casă. Apoi Săndel se adresă celui din preajma gardului, fără să știe bine cine pe cine sprijină... și-i aruncă: - Vezi mă, bețivule, domnu’ m-a recunoscut
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Dar ce-am pățit într-un an când ne-au crescut purceii în bostani, îți amintești, băi Esesistu’ tatii? Ha, ha, ha! Asta-i tare de tot! Ia mai povestește o dată, să audă și ăștia! Să se mai culturalizeze o țâră și ei, proletarii lui Pește! Hai,dă-i drumu’! Să te duci dracului! Ce? Io-s clovnul vostru? Hai c-am plecat. Servus - și Titi pornește repede spre ușă ridicându-și pantalonii căzuți între timp, pe fese. Servus se aude
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
muzică, haine - avea niște haine foarte tari, apropo - și, Doamne, produse de îngrijire a părului. Aveam o băutură preferată și-un meniu preferat, un program TV preferat. Toate lucrurile astea, doar lucruri de om normal, înțelegi? Un tată care mă țâra după el la concertele unor formații de rock îmbătrânite și un rimel și o surioară zglobie care mă enerva până peste cap. Toate s-au dus. Căzu pe gânduri o clipă. — Numai că nu s-au dus toate, așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel Șoitu, pe cînd lucram la "Ora". Verzaliul cu pricina invada paginile de publicitate, la concurență cu bojogiul. "Fac sindrom alergic la verdele ăsta, nea Finki. Toarnă o țîră de negru-n el, că ne ia lumea de provinciali". "Taci moi, îi răspundea evreiește nea Finki. Culoarea clientului! Așa vre clientu'. Nu mai șchimb. E tărziu". Pînă și culorile erau comandate. Un Ceaușescu avînd ochii intens albaștri se lăfăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai trecem pragul altarului până de Paști. Frate, să nu fim atât de cătrăniți la inimă, asta e voia Domnului și el îl iubește pe neînțărcat, primește Sfintele în fiecare sâmbătă. Ba nu, eu zic să-i mai domolim o țâră râvna și apoi vom vedea de știe să se coacă. Mie mi-au trebuit 10 ani de ascultare la gater până am învățat rânduiala obștii. Am acoperit sfânta biserică cu tablă de cupru, am meșterit sute de podoabe. Sfânta tradiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
era mai ceva ca ciuma (badea Ștefan a murit la canal, țața i-a fost muiere credincioasă toată viața și toată moartea). "M-am hotărât. Îl trimit la mă-sa acasă. Nu-mi este frică de prefect! Îl strâng o țâră cu ușa, poate ciripește ceva, apoi îi fac papucii. Dumnezeii mami lui de baron, prea-i suflu în borș, am și eu un dram de demnitate. Sunt procuror, nu cioclu. Fac talpă peste toate coclaurile, iau decizii după cum mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vezi tu, Savetă, că împielițatul aista de fecioraș, după ce că nu învață, mă mai face și de tot râsul printre oameni. Lasă-l, Silvestre, că n-o fi un capăt de țară! Poate nu poate băiatul. O fi și el o țâră mai slab de virtute... Și apoi, cât se poate de încet, aproape șoptit: O fi semănând cu tac-su... Silvestre. Nu mă mai amărî și tu, Savetă, că-s destul de amărât și fără ca tu să mai presari cu sare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Bratu Iulian Anda Adam a recunoscut, prin intermediul unui comunicat de presă, că are o relație de dragoste cu un fotbalist român în vârstă de 18 ani. Este vorba despre jucătorul Cătălin Țîră, care activează în Italia, la formația Lazio Roma. "Relația mea cu Cătălin Țîră ține strict de intimitatea mea, iar dacă aceasta reprezintă, prin absurd, o informație de interes public, atunci am rugămintea ca ceea ce se scrie să fie bazat pe
Anda Adam, relație cu un fotbalist de 18 ani. Ce spune mama acestuia by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72533_a_73858]
-
a recunoscut, prin intermediul unui comunicat de presă, că are o relație de dragoste cu un fotbalist român în vârstă de 18 ani. Este vorba despre jucătorul Cătălin Țîră, care activează în Italia, la formația Lazio Roma. "Relația mea cu Cătălin Țîră ține strict de intimitatea mea, iar dacă aceasta reprezintă, prin absurd, o informație de interes public, atunci am rugămintea ca ceea ce se scrie să fie bazat pe adevăr, nu pe invenții sau pe declarații ale unor terți", a transmis Anda
Anda Adam, relație cu un fotbalist de 18 ani. Ce spune mama acestuia by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72533_a_73858]
-
dus ea într-o cafenea. Să-i fie rușine, dar băiatul meu nu bea, nu fumează. Eu nu am cunoscut-o în Italia, ci în România, când am și rugat-o să stea departe de baiatul meu", a spus Carmen Țîră la Acces Direct.
Anda Adam, relație cu un fotbalist de 18 ani. Ce spune mama acestuia by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72533_a_73858]
-
text sau include automat și conceptul de performance - cel puțin discutabilă din punct de vedere estetic, regizoral, al consistenței artistice. Și asta nu fiindcă ar da pe cineva interesul față de teatru afară din casă, nici vorbă, doar pentru că e o țîră de scandal în jurul unui subiect. Doar așa se mai amintește despre teatru. Dacă e scandal. E o eroare în legătură cu legea pensiilor, iar actorii pensionari care încă joacă, sînt primele victime, pe toate canalele se învîrtește subiectul, se plînge, premierul dă
Ce se vede și ce nu se vede by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6519_a_7844]
-
deodată: „Uite-l pe poet!”. Am tresărit și am alergat la fereastră. și, ce văd? Un „spectacol” care mi-a produs greață pentru nemernicia gardianului - și rușine că purta demnitatea de om. Un bătrânel cocârjat, slab ca o scoabă, o țâră de om, care de-abia Își mișca picioarele, rămăsese În urmă. Gardianul l-a croit cu o cravașă pe spinare. Ca fulgerat, bătrânul a căzut la pământ. Am Închis eu ochii de durere... Cel căzut era poetul Radu Gyr. Chinurile
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
joacă nebună. Așa-zisa fiară era un câine bun, iar câinii buni nu fac nici un rău copiilor, niciodată. Și Ionică? Ei bine, dacă nu v-am plictisit până acum prea de tot cu subiectele-mi canine, mai îngăduiți-mă o țâră și voi depăna și povestea bietului pripășit pe la curțile noastre. Să tot fi fost prin 1956. Mama mea cu mine și cu al doilea ei soț (Proful, pe care deja îl cunoașteți) neavând unde sta, am fost găzduiți cu mare
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
cuprins de mari elanuri romantice și blestema în gând tiparele clasice, slavone. Ceva-ceva observase și țigăncușa, deoarece, în momentul când îi puse eroului nostru farfuria. în față, se sprijini ușor cu mâna de umărul lui. „O, timp, oprește-te-o țâră!” murmură Broanteș în gând. Episodul 53 O SCRISOARE Nici n-apucară viziriul, Barzovie-Vodă și spătarul Vulture să înghită primul dumicat de șnițel, că Broanteș se sculă în picioare și se uită rugător la spătar. — Vrea afară - îi lămuri spătarul. Luminăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai potolește ploaia, sugeră cerșetorul. Mă luă de braț și mă conduse pînă Într-un ungher de sub arcade unde avea o boccea și o geantă cu haine vechi și murdare. Am un pic de vin. Nu e rău. Beți o țîră. Vă va prinde bine ca să vă Încălziți. Și ca să se dezinfecteze aia... Am tras o dușcă din sticla pe care mi-o Întinsese. Avea gust de ulei industrial dres cu oțet, Însă căldura lui mi-a liniștit stomacul și nervii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]