67 matches
-
școlii-harem, tovarășele sale înoată în juru-i, pline de solicitudine, zăbovind uneori atît de îndelung și atît de aproape de rănită, încît pînă la urmă cad ele însele pradă vînătorilor. Capitolul LXXXVIII PEȘTI CAPTURAȚI ȘI PEȘTI PIERDUȚI Aluzia la waif și la țăpoaiele cu waif făcută mai înainte, necesită oarecare explicații în legătură cu legile și regulamentele vînătorii de balene, pentru care waiful constituie poate cel mai important simbol. Se întîmplă adesea ca, atunci cînd mai multe baleniere navighează împreună, vreo balenă să fie lovită
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
le repare sau să le modifice diferitele unelte și arme sau garniturile din ambarcațiuni. Nu rareori era înconjurat de cîte un cerc de marinari nerăbdători, care așteptau cu toții să fie serviți, întinzîndu-i cîte o sapă, cîte un harpon, cîte o țăpoaie sau cîte o lance și urmărindu-i cu atenție brațele negre de funingine, în timp ce muncea. Totuși, bătrînul acesta mînuia, cu un braț răbdător, un baros la fel de răbdător. Nu crîcnea și nu se arăta cîtuși de puțin enervat sau ațîțat. Tăcut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
știu: nimic n-o poate șterge. Căci deși o vezi aici, în carnea mea, crestătura asta a coborît în fundul craniului meu, al cărui os e numai zbîrcituri!... Dar destul cu joaca asta de copii! Pentru astăzi, ajunge cu lănciile și țăpoaiele! Uite-aici! Și-i flutură pe la nas săculețul de piele, ca și cum ar fi fost doldora de galbeni. Ă Vreau să-mi făurești și mie un harpon, Perth, un harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strung. Fustă are, ce să zic, Cât o palmă, mai nimic, Pliscu-l ține-n sus, în vânt, C-așa-i moda pe pământ. Iar gânsacu- nzorzolat Calcă drumu-n lung și-n lat, Are chică dinapoi, Parcă-i fân pus din țăpoi ; Și mai are favoriți, Peste gură privestiți, Pantalonii în trapez Și capul fără de miez.” - Apoi, doi copii, dacă-i ai, nu-s amândoi la fel, zise altă vecină cu gândul la plodurile ei. Fac și eu ca Doșoaia când vorbea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
degrâu. Stătui de vorbă vesel, ca niciodată, cu Dragomir, care era tare mirat de această considerație cu care nu era obișnuit din parte-mi. Făgăduii oamenilor țuică, și multă vreme îi privii cum se mișcau vioi printre snopii aurii, cu țăpoaiele, cu brațele, cu glasuri puternice, cu glume vesele. Pe la toacă, pornii spre Iezer în trap leneș. Domnul Sandu, crâșmarul, mă aștepta în prag cu mânile în șolduri, zâmbindu-mi cu obișnuita-i prietinie. S-a întors iar vremea bună, boierule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se bălăbănea pe o vacă, altul pe un măgar; alții mișunau pe jos iuți și neastâmpărați, agățându-se de cozile și coarnele animalelor călărite de către semenii lor. Unii suflau în cornuri, alții ciocăneau în niște cupe, unii erau înarmați cu țăpoaie, alții cu furci. Unul dintre ei , care părea să fie căpetenia avea un pântec enorm și un cap mare și rotund, el călărea o broască șestoasă care o apuca când într-o parte când într-alta. Unul dintre acești monștri
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și caută pe diavol să-l trăsnească, ca să scape lumea de ispită. La început, lumea era numai apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Și cum să pedepsești tu un copil care a șterpelit ceva? Nici n-o să-l pedepsești, o să râzi în sinea ta și o să faci din ei oameni după chipul tău, dacă n-or să te ia țăranii la goană cu țăpoaiele! Sau te pomenești că o să le ții discursuri și ei or să se uite uluiți în gura ta ipocrită?" " Nu sunt ipocrit, zicea, surâd sincer, dar nu râd ca tine de domnul Jumanca. Din pricina ta or să ne dea afară
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Stratina V. Vasile 1723. Stroi C. Ion 1724. Suditu P. Emilian 1725. Sula I. Aurel 1726. Șerban A. Mihai 1727. Șerban A. Ștefan 1728. Tănase Maria Iancu 1729. Târlea Profira Neculai 1730. Tănasă I. Neculai 1731. Tănasă V. Constantin 1732. Țăpoi Ț. Vasile 1733. Tarata I. Ilie 1734. Teletin N. Gheorghe 1735. Teslariu N. Ioan 1736. Teslaru I. Grigore 1737. Timofte N. Dumitru 1738. Tiplea Gh. Neculai 1739. Tofan Gh. Vasile 1740. Toma Anica Costache 1741. Toma I. Vasile 1742. Toma
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făceau Cu urechile-n sac puneau Nici căuș nu trebuia. Ș-a făcut 12 care cu povară Ș-a plecat la Corbu la moară Dar Corbu când a văzut atâtea care viind A plecat la zăvoiu Ș-a tăiat un țăpoi Istoria prin care se arată cum un boer de neam își pierde moșiile și cum se îmbogățesc ciocoii lui, pe când țăranii sufăr. Cum venea o moară pe Siret, când apele cresc după ploi mari. (Un an ca 1908). În moară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în mână, chema atenția trecătorilor asupra mărfei ce avea de vânzare. Întruna striga cât îi lua gura în limba lui: Ișala, aferiom, ghiordum, ișlic, berechet tacâm! Eu nu băgam de seamă că cuvintele lui, dragă Doamne turcești, erau aruncate cu țăpoiul, fără nici un înțeles. Ce dracul, se sparge turcul ista așa de ne asurzește, zisei eu lui Iacob Negruzzi. Atunci turcul se întoarse surâzând către mine și îmi zise: D-apoi bine, cucoane, eu nu-s turc cum nu ești nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de unde am găsit în noi puterea aceea, că doar eram sleiți, vlăguiți, eram sfârșiți cu totul... Și așa, deodată, devenisem zmei! Minune mare! Și-atunci, de prin păduri, s-au revărsat ca turbații glotașii Moldovei, cu furci, cu topoare, cu țăpoaie chiuind, urlând, blestemând, așa cumplit răcneau că turcii s-au spăimântat crezând că suntem de două ori mai mulți decât eram. Mamăăă!! Ce tăiere! Seceriș! Măcel! Răcneam! Blăstămam! Înjuram! Și tăiam! Tăiam! Pușcile trăsneau. Buciumele buciumau. Prăpădul de pe lume! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bieții țărani își făcuseră lucrările de întreținere a culturilor. Doar prin locurile unde se iriga avea să se facă porumb. O ploaie scurtă, cu piatră, venită ca din senin, a distrus și bruma de recoltă irigată spre disperarea tuturor. Secretarul Țăpoi într-una din zilele în care a poposit la primărie ne-a spus mai în glumă, mai în serios: Măi, tovarăși, ați auzit de icoana aceea de la Poeni, care aduce ploaia? N-am auzit, i-am răspuns mirată. Trimiteți pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
despre cânepa de cultură. Aceasta era diferită de tot ce găsisem prin cărți. După ce am făcut rost de cărți de specialitate cu poze, am mers să o privesc, dar nu semăna cu cea din poză. Intrigată, am sunat pe secretarul Țăpoi, încercând să mă lămuresc. Ce fel de cânepă e asta, tovarășe secretar? Cânepă occidentală! Mi s-a părut că îi aud râsul în receptor. Nu știai niciodată dacă glumește sau vorbește serios. Am rămas într-o confuzie totală. Când a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
șoptește: S-a sinucis generalul Milea! „Cine-o mai fi și ăsta?”, mi-am spus nedumerită în gând, fără a înțelege că s-a sinucis comandantul armatei române! N-a apucat să spună mai mult, că în sală a intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S-a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea 107 înalt, grăsuț
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fără a înțelege că s-a sinucis comandantul armatei române! N-a apucat să spună mai mult, că în sală a intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S-a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea 107 înalt, grăsuț, cu părul grizonat, trecut de 50 ani, îmbrăcat îngrijit, chiar impecabil, cu bun gust, purta lucruri de calitate
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că în sală a intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S-a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea 107 înalt, grăsuț, cu părul grizonat, trecut de 50 ani, îmbrăcat îngrijit, chiar impecabil, cu bun gust, purta lucruri de calitate. Când veneam la instruire, îi aduceam toamna o sticlă de țuică bună, câte o sacoșă cu gutui
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ridicând din umeri. Nu înțelegem ce vrea de la noi și nici ce se întâmplă. Cert este că ceva grav se petrecea! Pare o ședință foarte obișnuită de transmitere de sarcini și totuși... După ieșirea din sală a primului secretar, secretarul Țăpoi prefăcându-se a fi sigur pe el, aparent dezinvolt, ne trasează câteva sarcini legate de asigurarea securității sediilor unităților economice, spunându-ne printre altele: În cazul în care o persoană străină încearcă să intre în primărie, să iasă de acolo
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
comună unde se păstra echipamentul militar și care fusese inspectată în toamnă, și aproape că am început să râd. În acea sală erau câteva stingătoare, câteva costume de gărzi patriotice, niște căldări și câteva mături, alături de un furtun prăfuit. În timp ce Țăpoi ne vorbea, intră agitat în sală primul secretar. Foarte abătut ne spune că s-a declarat stare de necesitate în întreaga țară, invitându-ne să mergem fiecare la comunele noastre. Era lesne de înțeles că, din clipa aceea, doar bunul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
luaseră mâna de pe noi și fiecare era pe cont propriu. Noi însă nu știam încă acestea. Am mers însoțită de colega, primărița Grasu, să ne luăm salariul de la casierie. Avea să fie penultimul. Când treceam prin fața sălii de consiliu, secretarul Țăpoi, care avea ușa larg deschisă, m-a apostrofat: Primărițo, de ce ai stat atât de mult la București, la pregătire? Nu am stat decât atât cât am avut de stat, am mințit. 109 După venirea de la pregătire pentru sesiunea din februarie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
kilograme în cel mai scurt timp, mi-a spus serios, fără a-mi răspunde la zâmbet. Ia spune-mi: ce ai visat astă noapte? Nu țin minte dacă am visat ceva, i am răspuns, înroșindu-mă iar. Numele meu este Țăpoi și sunt secretarul cu probleme organizatorice de la Comitetul Județean de Partid. Voi răspunde de comună și te voi îndruma în activitatea pe care ai s-o desfășori de acum înainte ca primar. Dumnealui este de la 114 serviciul de cadre al
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost felicitată de membrii Comitetului de 118 Partid pe comună, am invitat instructorul și secretarul de la județ la mine acasă pentru a mi cunoaște familia și a servi o gustare. Mulțumit de felul cum a fost aranjată noua locuință, secretarul Țăpoi s-a uitat prin curtea proaspăt îngrădită și mi-a spus să-mi cultiv legume pe fâșia de teren de lângă pârâul din spatele casei, iar pe terenul nisipos alăturat să pun cartofi pentru a avea de consum. De asemenea, mi-a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
schimb, era foarte interesat să-și facă aprovizionarea și multe relații importante printre șefi. Foarte atent cu nevoile șefilor de la județ, le asigura alimente și pentru asta era foarte apreciat, având în vedere criza tot mai acută. Secretarul de județ Țăpoi își anunța întotdeauna venirea. Într-o dimineață am primit telefon că în jumătate de oră va fi la mine în birou. Voia să discute și cu vicele. L am întâmpinat pe scări. Unde este vicele?, m-a întrebat de cum m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]