3,084 matches
-
aruncă bezmetici de frica a ce va fi când ei nu vor mai fi. Ce să fie.....,lumea , viața, viul, rămân același și cu mine și fără mine și cu tine și fără tine. Din țărână ai venit, și în țărână te întorci este certitudinea sacră de care nimeni nu trebuie să se îndoiască. În viața asta ai fost om, în alta poate ești pom, pasăre, moleculă de apă, adiere de vînt, sau doar țărână ce îi hrănește pe alții mai
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
Din țărână ai venit, și în țărână te întorci este certitudinea sacră de care nimeni nu trebuie să se îndoiască. În viața asta ai fost om, în alta poate ești pom, pasăre, moleculă de apă, adiere de vînt, sau doar țărână ce îi hrănește pe alții mai norocoși. Ce rămâne în urma ta, te întrebi ? Ce ai lăsat, doar amintiri de care rudele, prietenii, admiratorii tăi își vor aduce aminte un timp., apoi te vor uita și ei, totul se uită repetându
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoare S-au rătăcit prin toamnele din mine. Nu ți-am mai scris, de ceară-mi este mâna, Bătăi în cord refuză să te creadă, În trup fanat port suflet de țărână Și-i prea uscat să-i poată da vreo mladă. Nu ți-am mai scris, e mult și nu mai știu Să pun în fraze cratima iubirii, Iar firul vieții mult prea pământiu Să regăsesc culoarea amintirii. Și de-aș
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nr. 1633 din 21 iunie 2015. Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
spune mulțimii adevărul”. Bine spunea Grigore Vieru, Dumnezeu să-l odihnească în pace! Venim pe rând și mergem pe sărite. Nimeni nu stăpânește lumea și nu ia cu el între cele patru scânduri nimic. “Un nume curat - iată care este țărâna cea mai ușoară pe pieptul celui coborât în pământ” spunea același poet al românilor, și câtă drepătate are! Stăpânii din România, aleși de popor, să zicem în mod democratic, săvârșesc aproape săptămânal o măsură prin care se urmărește pseudodinamizarea mecanismului
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
țineai post. Lutul de-l ai conștiință, Nu e nicio supărare! Doar din lut tu esti ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării, bun și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut? Câtă durere-am suportat, Din coasta mea, ca să te naști... Cu șarpele ai complotat, De la-nceputuri mă
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
în mine!/ Cu ce-am rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă!// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să scurme...”. Salutând cea de-a 18-a apariție editorială a remarcabilului poet Theodor Răpan
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
și intrară cu mic și mare, om sau animal de casă, în adâncurile pământului. Jos, lângă cetatea, lupta era în toi. Mulți romani au pierit de săbiile și săgețile dacilor lui Comanus, dar și mulți dintre ei au căzut în țărâna pe care o apărau. Și căzu în luptă însuși Comanus cel Bun. Când lupta se termină, romanii, care erau câtă frunză și iarbă, ridicând sulițele și scuturile strigară de răsunară munții: - Ave, Caesar ! Ave, Caesar! Tarnita, care putea auzi cele
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > N-AM SĂ UIT Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului N-am să uit mână ce mi-ai întins Când căzută eram în țărână, Nerostiri se rodeau dinandins, Rămăsese din mine o fărâmă. N-am să uit cum ai ferecat Lacătul fricii în noaptea tăcerii, Stropii de rouă m-au picurat Risipind în neant povara durerii. Un vulcan a erupt de atunci Gândul - lavă
N-AM SĂ UIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1412166310.html [Corola-blog/BlogPost/353068_a_354397]
-
O băltoacă Și se leagănă spre dânsa, Fără teamă, Cufundându-se în apă, Încântată! Iese liniștită-afară Înciudată, Că nu poate să se ude. Apa curge, Fiindcă-i puf pe-a sa spinare, Puf e toată! Tot mergând prin curte-agale, Prin țărână, Ochiul să rotund și ager Se rotește Și descoperă deodată, Câte-o râmă... Iute ciocul își desface Pân' la gușă, Prinde râma cu-ncântare De un capăt Și-o târăște după dânsa, Jucăușă... Când pe-o parte, când pe alta
O RĂŢUŞCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_o_ratusca.html [Corola-blog/BlogPost/355445_a_356774]
-
din pânză rezistentă, probabil din doc, atât de bună, că mă puteam apăra de câini uneori, că erau destui pe o uliță pe care o străbăteam mai mult în fugă, frică mare având de ei, după ce mă tăvăliseră odată prin țărână. Nu erau drumuri asfaltate în cartierul Bold din Caracal în acele vremuri. Puțini copii aveau ghiozdane, unele din tablă fiind. Le numărai pe degetele de la o mână, într-o clasă. Nu era bogăția de mai târziu și de acum. Erau
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1434867290.html [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
împlinit și desăvârșit în Omul creștin ortodox. Poate că toate semințiile pământului îl respectă într-o măsură mai mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se bucură de un cult aproape egal cu cel al Cerului. Din țărâna lui sfințită cu sângele martirilor, cu suferința eroilor, cu demnitatea credincioșilor, cu nădejdea nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe Naționalist-Creștine purtau la gât alături de Sfânta Cruce, un săculeț din piele în care era amestecată țărâna martirică cu sângele ei sfânt de-a lungul vremurilor din mai multe zone ale țării noastre. De fapt se poate spune cu certitudine că pământul Daciei Mari s-a cuminecat permanent și integral cu sângele scump al Fiilor ei din
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură, purtător de frumos cum este purtător de cântec, purtător de lumină cum este purtător de rugă, purtător de adevăr cum este purtător de jertfă, purtător de folclor cum este purtător de credință, purtător de suferință
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
al operelor sale nemuritoare, astfel: Date noi despre familia lui Alexandru al III-lea Voievod, 1569-1576; Schitul Iezerul Vâlcii; Luptele de la Lânărie; Istoricul Mănăstirii Sadova; Sfânta Mănăstire Tismana; Dionisie Eclesiarhul. Hronograf (1764-1815); De la Zalmoxis la Iisus Hristos; Sutești-repere istorice; Crinii țărânii. Un manuscris original din anul 1763, o perlă autentică al limbii române; Basmul romanizării. Dacii întemeietorii Romei; Codicele de la Sutești-Vâlcea; Roma Veche, cronică ortodoxă daco-romană; Marele atentat al Apusului papal împotriva independenței Daco-Românilor; Dacii de-a lundul mileniilor; Țara Soarelui
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
fiind argumentele sale solide, raționale, îndrumătoare, pedagogice, de îndreptare, de cunoaștere, de luare aminte la toate, optând însă pentru cele bune în care se oglindește numai Adevărul. Eroul său, Moș Ilarie Bichiș este un profet al pământului dac, încălțat cu țărâna sfântă, care a odrăslit milenar și și-a purtat pașii în oameni drepți, în eroi, în poeți, în dascăli, în duhovnici, în martiri, în sfinti, în Oamenii Aleși de Atotcreatorul-Hristos, iar întâmplările, faptele, fenomenele care l-au însoțit în viață
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
m-a ajutat să ies din ou. Și i-am mulțumit cu un piuit... Am realizat mai târziu că nu eram singur. Alte piuituri îi mulțumeau... Și piuiturile se încurcau în alte piuituri... Apoi privirea mi s-a oprit în țărână căutând să cresc. Hrana îmi venea de acolo, iar cloncănitul gingaș al mamei mă îndemna să continui. Am realizat încetul cu încetul că există pe pământ și târâtoare... josnice animale fără coloană vertebrală încercând să se cațere atunci când scăpau de
PUIUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420276660.html [Corola-blog/BlogPost/357824_a_359153]
-
ochi și să cânt liber, chiar dacă vulturii îmi suflă adesea în ceafă... De atunci am aspirații: vreau ca sufletul să mi se umple de pace și să urce la Cer, chiar dacă trupul mi se va scufunda, cândva, din nou în țărână, iar viermii vor avea festin! Gabriel Todică 24.11.2014 Foto: tablou de Oleg Șupliak (Ucraina) Referință Bibliografică: Puiul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică
PUIUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420276660.html [Corola-blog/BlogPost/357824_a_359153]
-
Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de cereale unde se desfășura un comerț organizat erau în număr destul de redus, dezvoltarea economiei era destul de timidă, inflația și specula scădea treptat nivelul de trai, legilația
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Poetul își încearcă pana în specia, atât de pretențioasă și perfectă a sonetului, îmbinând limbajul specific acestuia, cu vorbirea cotidiană. Un amestec de sacru și profan, dulce și amar, albul spectral al luminii cu nuanțele de verde și cenușiu, ale țărânei. “Sonet nocturn” - aduce atmosfera eminesciană din “Sărmanul Dionis”, cu aceleași accente de luptă cu efemeritatea clipelor: “S-au terminat țigările pe seară / Nu am nici vin tristețea s-o înece / Pe nesimțite încă o zi trece / Grăbind prin miezul nopții
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
ei este alcătuit din ninsori molcome, “bucurii deslușite pe firul poveștii”, lampagii, o candelă veche, cortegii de frunze, un “curcubeu într-un pumn de copil”, tânguiri de clopot, un înger care apasă pe clapa tăcerii, “gândul într-un pumn de țărână” dar și “sămânță de viață” - atât de așteptată. Apar personaje emblematice: fântânarul, omul cu lira, magul în stele și lună. Toate acestea, “ Dincolo de înțelesuri când Dumnezeu veghează”, pe când poeta spune: “semnez de primire pe vis... un poem”. Ana Urma știe
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și meșter de triște. 2
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]