6,446 matches
-
ei". Deportați în Rusia, "ușurați" de averi, sașii au trecut printr-o zodie din ce în ce mai sumbră, culminând cu emigarea masivă după anii '70. Ernst Wagner subliniază cele trei realizări majore ale trecerii lor de opt secole prin țara noastră: menținerea libertăților țărănești și cetățenești până în epoca modernă; impunerea și păstrarea principiului de toleranță religioasă înaintea tuturor celorlalte țări europene și, nu în ultimul rând, aportul sașilor la păstrarea autonomiei Transilvaniei. "Minoritățile pot sluji comunitatea și bunăstarea generală cel mai bine dacă, în afară de
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau în satul Dolhești. În timp, ei s-au elevat și au devenit slujbași ai statului. Tata era un băietan frumos, cu afaceri bine închegate. Își adunase o brumă de avere
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
la 1910, ca și de primul pom de Crăciun, din 1912. Amintiri mai sumbre erau legate de răscoala din 1907, când ea și sora ei mai mare fuseseră ascunse într-un pod. Evocări amănunțite s-au legat și de obiceiurile țărănești, la care participase (Măturatul curților, Paparudele, Caloianul, Călușarii...). Copil visător, care transforma mătasea de porumb în păr de zâne, Rica a învățat carte de la cinci ani, de... frica morții. O mătușă îi spusese că, atunci când Cometa Halley va lovi Pământul
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
cuveni să începem din acest punct. Gheorghe Pituț (1940-1991) a debutat în volum în 1966, cu Poarta cetății, și a fost considerat, cel puțin în ceea ce privește volumele sale din anii ’60 -’70, un reprezentant tipic al poeziei șaizeciste, în varianta "expresionismului țărănesc". Caracteristicile poeziei, detectate și prizate de critică, sînt: lirismul cosmic, spiritualizat, în "versuri dure, energetice, de esență tare ca acealea ale lui Cotruș", poezia de cunoaștere, preocuparea pentru elementele rămase în stare primară, pentru teme ca timpul, moartea, starea de
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
urmat probei s-a recurs, din fericire, la dicționar, în primul rînd la DEX, ale cărui definiții (,persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei, al științei, tehnicii etc.; persoană care aparține intelectualității") eliminau opțiunile țărănești citate. Cu siguranță, nici o definire sau descriere a sensului nu va putea justifica încadrarea celor două personaje-țărani în categoria (social determinată) a intelectualilor. Să reamintim totuși că termenul circulă cu sensuri diferite și nu suficient explicitate, cu unele diferențe între
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
expoziție a Uniunii Artiștilor Plastici, construcția palatului începând undeva în jurul anului 1900, cupola a fost inaugurată în anul 1915, a fost construit în stilul arhitectural ecleric cu elemente de art-nouveax, specifice țării noastre din acea perioadă. În anul 1920, Partidul Țărănesc a avut sediul în palat, în 1935 a fost magazinul de bijuterii “Cristal” la parter, în 1970 se mutase acolo magazinul “Victoria”. Din păcate acum Palatul Braunstein se află într-o stare avansată de degradare având gradul maxim de risc
Incepe reabilitarea Palatului Braunstein [Corola-blog/BlogPost/94390_a_95682]
-
păstăi de fasole” (Își cercetează mîinile, vîrfurile degetelor i se par mai subțiri). Avem a face așadar cu o abordare a experienței thanatice din unghiul unei mentalități tradiționale. Dar e o tradiție deviată, eretică. Înregistrăm un compendiu liber al vieții țărănești care nu se lasă doborîtă de spaimă în fața sfîrșitului fatal, gata mereu de șotii. Banalitatea ostentativă, provocatoare ține în șah solemnitatea. Forul oralității familiare joacă un rol de căpetenie. Apelînd la un limbaj primenit (săteanul actual citește presa, ascultă radioul
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
mai și reparăm.” (p. 43) Nimic din spiritul tradiției nu mai dăinuie în această comună colectivizată de comuniști și barbiturizată uman: agricultura și zootehnia privată sînt amintiri dispărute ale condamnabilului sistem burghez (desigur, nefast pentru hoți și puturoși), iar portul țărănesc e un semn al înapoierii, al lipsei de civilizație (în variantă comunistă) și al trecutului rușinos. În plus, activitatea de cercetare științifică s-a desființat, transformată într-o eternă “muncă pe teren”, parcă scoasă din “îndemnurile” cacofonice la policalificare lansate
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet/ sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă se produce spre extremitatea
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
autorul cărții despre care vă vorbesc acum în primăvara acestui an. E - nu știu ce cuvînt să folosesc - directorul/patronul unui muzeu cu totul neobișnuit. Neculai Popa locuiește la Tîrpești, un sat din apropierea orașului Tîrgu Neamț. Muzeul e amenajat într-o casă țărănească și cuprinde tot soiul de obiecte: mobila unui conac boieresc care a existat cîndva la Agapia, picturi de Lascăr Vorel, piese din neolitic, costume și măști populare, instrumente, icoane și fotografii vechi. Mii de obiecte, într-o „dezordine“ tematică absolut
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
reeducare de la Pitești, cum, în plin comunism, a înființat un muzeu particular pe care l-a deschis publicului larg. Apoi poezii, o istorie a satului, o istorie a țiganilor robi. În fine, povești, snoave și o Mioriță interbelică a Partidului Țărănesc. Nu pot comenta în nici un fel cartea. Nu știu în ce cheie anume poate fi ea citită. Tot ce vreau e să semnalez existența acestui tip de document de istorie orală. Copilăria și adolescența altădată - volum îngrijit de Mirela-Luminița Murgescu
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
trepte al căror bizar autoritarism întretaie cu liniamentul lor întreaga perspectivă de la intrarea în Parc. Brâncuși nu le-a avut în vedere și e prea puțin probabil să le fi acceptat, simpatizînd, așa cum avem toate motivele a presupune, urcușul lin, țărănesc al traseului de la Poartă la Masă. Așadar au fost sacrificate două trăsături emblematice ale creației brâncușiene, legătura organică cu ambientul natural și simplitatea progresivă. Noi, cei deprinși a ne întîlni aproape zilnic cu mirabilul triptic compus din Masa Tăcerii, Poarta
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
Alex. Ștefănescu Am ales în sensul că în ziua de 28 noiembrie 2004 am votat, ca milioane de alți români. Preferatul meu a fost Gheorghe Ciuhandu, dintre candidații la președinție. Iar dintre partide, am votat Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților. Și nu numai că am ales, dar m-am străduit și să fiu ales, candidând pe locul 1 pe lista pentru Senat a PNȚCD în județul Suceava, unde am
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
mânăstiri sau chiar în păduri. Ei nu-și puteau reprezenta actul justițiar decât prin similitudine cu tratamentul pe care îl aplicaseră - ei înșiși sau predecesorii lor - adversarilor politici în primii ani de după război. Cu mare teamă era privit Partidul Național Țărănesc, recent relansat în viața publică, în rândul căruia se aflau cei mai mulți foști deținuți politici. Evoluția ulterioară a evenimentelor a dovedit că teama era cu totul și cu totul nejustificată, că originea ei se afla mai curând în conștiința tulbure a
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
i se opune speranța eliberării prin intervenția salvatoare a americanilor. Apare un conflict între două scenarii: unul real, din ce în ce mai "roșu", simțindu-i-se deja duhoarea, și altul mai mult inventat pentru a asigura un soi de stabilitate, de echilibru funciar țărănesc. La un alt nivel, tensiunea dospește în decalajul dintre luciditatea solitară a lui Stelian Teodorescu și conștiința celorlalte personaje. Predicțiile lui repetate par un soi de avangardă politică intangibilă, lipsită de consistență, imposibil de argumentat ("Dar ține-te bine, că
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
științele juridice pe care nu toți absolvenții de liceu aveau voie să le urmeze; pentru aceasta era nevoie de o "origine sănătoasă"; adică: dacă părinții sau o rudă apropiată făcuseră parte din elita fie politică, fie intelectuală, fie economică, fie țărănească sau muncitorească, dacă era fiu de preot, dacă avea rude apropiate în străinătate, accesul la domeniile meționate era interzis. După o bucată de vreme sistemul s-a "îmbunătățit" substanțial: "originea nesănătoasă" era un motiv suficient pentru exmatriculare din indiferent ce
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
sa natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept; cuțitul devine Cuțit, securea, Secure, căucul, Căuc ș.a.m.d. Chipul uman însuși, în special acela feminin, a cărui sursă directă o constituie icoanele populare și pictura țărănească din zona Olteniei, în special aceea de pe cruci, pe care Mitroi le-a studiat îndelung și profund, deși pare mereu același, reluat pînă la obsesie, este, în fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității din
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
Marius Chivu Cosmin Manolache este, alături de Ioana Baetica și de Adrian Schiop, unul dintre debuturile Colecției "Ego-Proză" ale Poliromului. Tânăr muzeograf, coautor al volumelor Sărbători românești, Frânturi de versuri țărănești, Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola (Ars Docendi, 2002) și Anii '80 și bucureștenii (Paideia, 2004), toate apărute sub egida Muzeului }ăranului Român, prozatorul mai urmează și cursurile Centrului de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București. Toate
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
potir, vai, spart de tehnocrații modernității industriale. Linia de ruptură cu ideologia oficială și cu aplicațiile ei în câmpul social se conturează în mod clar, poetul situându-se de partea unei clase (țărănimea) condamnate să dispară în noua orânduire. Lumea țărănească este ,vertebra de pământ" ce ține laolaltă Neamul și Patria, o tradiție cu un capăt pierdut în negura cosmică și cu un altul susținând, ferm, faptele noastre de azi. Organicismul viziunii, comparabil cu cel eminescian, dar întors în sine până la
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
din Ion Gheorghe un neomodernist ieșit din rândul ,șaizecist", un poet al concretului apăsător (iar nu al volatilității luminoase) cu mâinile împlântate până la umeri în pământul și dramele lumii. Materia aceasta grea, purtând o veritabilă istorie a suferinței umane, românești, țărănești, e frământată și modelată cu tenacitate, la concentrația înaltă a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără a lăsa cel mai mic lăcaș de ventilație
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
cinic un ideal social. De o puritate neverosimilă, aproape de inocența adamică, poetul se ridică și împotriva plăcerilor pântecului, ale cărnii, spărgând tarabele Venerei și proiectându-și imprecațiile în obrazul boit al luxurii. Contramodelul său fiind cel al unui eros frust, țărănesc, ingenuu la modul împerecherii făpturilor lui Dumnezeu. Un adevărat spectacol pirotehnic îl constituie însă inventarierea industriilor, a tehnologiilor și mașinilor, cu scopul transparent al osândirii lor. La antipodul lumii rurale și mușcând din ea cu voracitate, până la atingerea fibrei de
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
caz interesant. Excelent povestitor el știe întotdeauna să-și capteze publicul, indiferent de ceea ce spune. Discursul său este unul mucalit, ca la Creangă, plin de pilde excelent adaptate la situația aflată în discuție. Există și în retorica sa o înțelepciune țărănească, dar, spre deosebire de Tudor Gheorghe, Ion Cristoiu nu încearcă să o camufleze în spatele costumului de duminică. Popular în toate sensurile cuvîntului, Ion Cristoiu poate vorbi oricînd, despre orice. Lumea se va îmbulzi să asculte povestea găinii care naște pui vii, dar
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
primitiv, de clan. Clanul Ceaușescu... știți foarte bine, clanul Ceaușescu s-a suprapus partidului; partidul aproape nu mai exista. Nu exista decât sistemul de relații clientelare ale clanului Ceaușescu, care decidea totul. Asta este o veche reminiscență a structurilor arhaice țărănești ale poporului român. Eu sunt pentru urbanizare, sunt pentru clasa mijlocie, sunt pentru citadinism, și sper că într-un nou mediu social se vor creea, în timp, și noi relații sociale, nu clientelare, ci pe afinități și ideologice. Nu spun
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
fost dedicată creației spaniole a Renașterii; este o creație puternic marcată de cele două genuri caracteristice care sunt "Diferencias", variațiuni improvizate și scrise pe temele unor cântece de largă circulație în epocă, în egală măsură în mediul burghez, în cel țărănesc, și - de asemenea - genul dansului; popularele pavana și gallarda, cuplaj de dansuri precursoare ale celebrelor suite, succesiuni de mișcări dansante, invadează, literalmente, viața publică în secolul al XVI-lea, marele secol al Renașterii spaniole, de la Luys de Narváez, Diego Pisador
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
trecut rîzînd. însă, supralicitînd, Preda nu ezita a se despărți rîzînd de prezentul dramatic! înfricoșat pînă și de umbra sa, cînd putea fi bănuit că ar contraria canonul de partid, romancierul accepta a batjocori motivul "sacru" al creației sale, sufletul țărănesc, împingîndu-i suferința în derizoriu și ridicol. Cu Risipitorii, roman care cunoaște pe durata unui deceniu nu mai puțin de patru ediții, toate grijuliu refăcute pentru a nu se îndepărta de teribila "linie" oficială, prozatorul atinge o altă performanță a oportunismului
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]