2,369 matches
-
român din Blaj, Cluj, Târgu -Mureș și Brașov, cu dorința ca fiecare student să o trimită în satul său. Bărnuțiu pretindea recunoșterea națiunii române în sens politic. (3-pg.12-13) La 25 martie a avut loc adunarea din Târgu-Mureș, pentru revendicările țărănimii iobage, la care au participat tineri intelectuali români, în frunte cu Avram Iancu și Al.Papiu - Ilarian. DESPRE ACEST PRILEJ ISTORICUL MAGHIAR KOVARI LASZLO VORBIND DESPRE AVRAM IANCU ARĂTA: „ ÎNTR-UNA DIN SERILE LUI MARTIE TINERI MAGHIARI ȘI ROMÂNI ERAU
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
terenul, fără mijloacele de producție necesare, pe care ei le aveau când au fost colectivizați și fără nici un beneficiu de pe urma bunurilor comune de mai înainte. Au avut grijă numai de „restitutio in integrum” pentru un număr mic de favorizați, dar țărănimii sau urmașilor ei încă le e furată mai bine de jumătate din fosta proprietate: atelajele, care ar fi trebuit restituite sub forma nouă a lucrărilor mecanizate și BUNUL COMUN despre care principiile politice europene și nu numai, spun că trebuie
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
asemenea reforme era de a-i împroprietări pe cei care au luptat și și-au dat sângele pentru pământul țării. Ei bine, ultima reformă, cea pusă în aplicare în 1945-1946, a fixat marea proprietate la 50 de hectare, tocmai pentru ca țărănimea întoarsă din război să poată fi împroprietărită, așa cum s-a întâmplat și la 1918. Or, asta fiind măsura legalizată și promulgată după care ne putem ghida, te întreb: Mai respectă cineva plafonul de 50 de hectare al acestei ultime reforme
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
Or, asta fiind măsura legalizată și promulgată după care ne putem ghida, te întreb: Mai respectă cineva plafonul de 50 de hectare al acestei ultime reforme regale, sau, pentru acest „in integrum” guvernările iresponsabile au atentat la bunul comun al țărănimii? Nu am nimic cu cei care au luat. Ci cu cei care au dat, fiindcă nu dădeau de la ei și au lăsat țărănimea nedreptățită până astăzi, după douăzeci de ani, din care cauză s-a ajuns la falimentul agriculturii, la
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
acestei ultime reforme regale, sau, pentru acest „in integrum” guvernările iresponsabile au atentat la bunul comun al țărănimii? Nu am nimic cu cei care au luat. Ci cu cei care au dat, fiindcă nu dădeau de la ei și au lăsat țărănimea nedreptățită până astăzi, după douăzeci de ani, din care cauză s-a ajuns la falimentul agriculturii, la importuri de hrană pentru noi, care hrăneam Europa! Reformele agrare sunt consfințite istoricește ca atare la toate popoarele și, odată legea promulgată, sau
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
auzit. Astfel, vom scoate aceste meleaguri la lumină, dar la lumina și strălucirea pe care ne-o dă socialismul glorios. În ziua de astăzi, putem face acest lucru minunat, fiindcă partidul ne-a creat toate condițiile. Astăzi - poate ați auzit - țărănimea muncitoare, care a pășit cu încredere pe calea arătată de partid, muncește cu râvnă în agricultura socialistă, ca și clasa muncitoare în fabrici și uzine, construind laolaltă cu succes socialismul pe meleagurile străbune. Nu credeți că noi trebuie să dăm
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse în vase684 sau îi obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
pioneratului asistenței medicale în mediul primitiv, rural - ceea ce aici însemna în fond, o inițiere în viața lumii, prin puterea sufletească și argumentele morale ale unei tinere talentate, devotate și provenită dintr-o familie bună. Autoarea nu numai că înțelege superior țărănimea, talpa țării, dar reușește să o surprindă cu obiectivitate scripturală, să panorameze existența ancestrală a satului, cu ciclurile sale de la viață la moarte, dar și în contrapondere, cu finețe analitică, introspectează viața interioară a personajului Vivimaria, un interesant caracter feminin
URCARE ÎNTR-O TAINĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1420996365.html [Corola-blog/BlogPost/372795_a_374124]
-
deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia. „Noi vrem PROPRIETATEA asupra pământului strămoșesc”. Vrem să trăim ca strămoșii noștri adică muritori de foame. Pe vremea domnitorilor, țărani, săraci sau gospodari (chiaburi) care, ducând o gospodărie de subzistență, abia produceau cele
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
celor care strigă de durere. Indirect se atrage atenția că au fost distruse formele de organizare ale țăranilor, de dinainte de 1989, că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
se constituiră într-un fel de revoltă permaninte contra maghiarilor și contra nemților. Petru von Ruppe, starețul de atunci al unei monastiri catolice de la Cluj, plângându-se de jalnica situațiune generală a Transilvaniei și povestind despre trei irupțiuni succesive ale țărănimii române în interiorul sântului locaș, adaugă că: <> (Fabricius, în Archiv des Vereins, N.F., t.5, p. 27) „Iată caracterul cel excepțional, cel propriu, cel fără asemene al românului. Îl vezi cu arma în mână, într-un moment de teroare revoluționară, când
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
în funcție de necesități și că trebuie „să privim în perspectivăˮ și să demonstrăm, din punct de vedere social-politic, „o atitudine activăˮ - cum le cerea Eminescu contemporanilor săi -, fiindcă politicienii dovedesc o totală lipsă de interes față de clasa socială „cea mai nobilăˮ, țărănimea, clasa politică neînțelegând că la baza progresului, a libertății și demnității naționale trebuie să stea munca, iar implementarea elementelor de noutate socială trebuie să se facă pornindu-se de la valorile existente. Înverșunat și categoric în opinii, ziaristul Eminescu a afirmat
LA CENACLUL „RADU STANCA” DIN CLUJ-NAPOCA, UN FRUMOS ŞI BOGAT ÎNCEPUT DE AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1421255376.html [Corola-blog/BlogPost/382032_a_383361]
-
Autorului (Credeți faptelor, nu vorbelor) Dezastrul general al agriculturii românești este bine cunoscut. Atât de români, cât și de străini. Și totuși, în pofida angajamentelor sterile ale guvernanților și a resemnării tuturor acelora care - direct sau indirect - se identifică cu rămășițele țărănimii, situația agriculturii românești trebuie urgent și serios ameliorată. În caz contrar, toate sacrificiile și eforturile postdecembriste ale românilor sunt primejdios de zadarnice, iar interminabila noastră reformă se conturează din ce în ce mai mult în ofensă la adresa trăitorilor de pe aceste meleaguri, deoarece face ca
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_operibus_credite_et_no_george_petrovai_1357813862.html [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]
-
1862, Berești, Galați - d. 17 mai 1952, București) - prozator, zoolog român, membru de onoare al Academiei Române. Activitatea științifică A făcut parte din grupul biologilor și medicilor români socialiști, s-a simțit toată viața atașat mișcării muncitorești, a condamnat reprimarea răscoalei țărănimii din 1907 și a cerut „reforme politice adânci și serioase” în favoarea țăranilor „nu gloanțe și închisori”. A avut relații strînse cu mari biologi din România și din întreaga Europă, dar printre prietenii săi apropiați s-au numărat de asemenea Alexandru
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
din Craiova unde și-a început cariera universitară. A afirmat cu părere de rău că în cultura românească nu există o tradiție a înregistrării și că aspecte principale din istoria țării precum: Cel de-al Doilea Război Mondial, colectivizarea, starea țărănimii nu sunt tratate corespunzător în literatura română. Intenționează chiar să scrie un eseu cu titlul “Uitarea la români”, pornind de la cele două afirmații ale bunicii: “Mă, ești în treabă, toți te întreabă.”, “Mă, nu muri, dacă ai murit, ești mort
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495737742.html [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
cămătari, cum a aflat-o, la Iași, un călător sirian (Paul din Alep) din gura unuia dintre fugarii evrei, Iancăl, scăpat de masacrul declanșat de cazaci. Refugiați în Țările românești, evreii au adus cel mai perfid mod de exploatare a țărănimii, înșelând și furând fără scrupule în orice împrejurare. Referință Bibliografică: Dosarele Secrete ale Istoriei Romaniei - cap. 2 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile
CAP. 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_2.html [Corola-blog/BlogPost/356272_a_357601]
-
unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi nu putem face nimic fără el...”. (Alexandru Mateevici) Într-adevăr, fără unire nu putem
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483881224.html [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
nu putem dobândi nimic. Am demonstrat acest lucru și în ultimele alegeri prezidențiale. Dacă am fi fost uniți, dacă nu ne-am fi avântat de unii singuri ca Ion Soltâs cu pieptul gol asupra ambrazurii, dacă nu am fi lăsat „țărănimea, care a suferit atâtea până acum” neiluminată și mulți alți „dacă”, am fi evitat această rușine națională (ați observat cum acest baistruc socialist Batrâncea l-a apostrofat pe M. Ghimpu (dar prin el pe noi toți unioniștii!) în parlament: „Mai
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483881224.html [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
existența ei ca entitate socială in integrum era justificată („băgată în seamă”) doar în condițiile grave ale crizei alimentare prin care trecea țara și, pe cale de consecință, ca factor de „sustenabilitate a exportului și a consumului intern” , cacealma care încredința țărănimea muncitoare că încă mai este aliata de nădejde a clasei muncitoare (conform dogmei) și ca atare „înghițită forțat”!? Astfel, inițiativa susținerii unei sesiuni de comunicări științifice cu referate ale elevilor și profesorilor de la Liceul Rucăr putea fi una din modalitățile
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miorita_contractata_.html [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
Paraclisul Maicii Domnului”. Și îmi revin. Fecioara Maria m-a ocrotit de mic. Bistrița și Năsăudul sunt parte integrantă a culturii românești, fără de care identitatea noastră ar fi știrbită. Să ne gândim la Liviu Rebreanu, întemeietorul romanului modern, George Coșbuc-poetul țărănimii, Andrei Mureșanu, a cărui versuri răsună în Imnul Național, academicienii, dar și martirii care au deveit sfinți: Tănase Todoran de la Salva sau Pahomie de la Gledin. Din Bistrița a pornit prima antologie tradusă în 6 limbi a scriitorilor români, care a
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_taina_scrisului_24_menut_maximinian_1345037540.html [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
Articolul 1 Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii și activității economice a unităților agricole cooperatiste și de stat, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 17 din 30 ianuarie 1990, se modifica după cum urmează: După articolul 18 se introduce articolul 18^1, cu următorul cuprins: "Art. 18^1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106838_a_108167]
-
din 29 octombrie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea pentru modificarea Decretului-lege nr. 43/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii și activității economice a unităților agricole cooperatiste și de stat și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106838_a_108167]
-
său se află abisuri și prăpăstii pe care nu mai are puterea să le parcurgă. Nu trebuie să te întovărășești în viață, mai ales la noi în țară unde lucru cot la cot înseamnă CAP, faimoasa colectivă care a învrăjbit țărănimea. Dar fiecare în parte poate, eventual ajutat și de familie să-și stabilească un țel, etapizând atingerea lui. Cu cât etapele sunt mai dese are ocazia să serbeze succesul ceea ce îi conferă o nemărginită fericire. Eu mi-am stabilit drept
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397126323.html [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
universitar, dogmatist, scriitor și ziarist român, Dumitru Stăniloaie - una dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene, care, într-un dialog cu poetul Ion Alexandru (1988), exprima următoarele: „Iubesc foarte mult poporul nostru și iubesc în special poporul nostru de la sat. Iubesc țărănimea noastră. Care într-adevăr a fost un popor cult. Și s-a înnobilat prin liturghie și s-a înnobilat prin rugăciune. Nu se cultivă, nu devine cult un intelectual care citește o mie de cărți, dar nu devine mai bun
CHEMAREA CREDINŢEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446938821.html [Corola-blog/BlogPost/374937_a_376266]