114 matches
-
Schifirneț, 2007a). În formarea statului român modern au acționat două mari orientări politice: liberalismul atașat tezei evoluției precipitate a societății românești către modernitate și conservatorismul asociat concepției privind evoluția organică românilor în cadrul proceselor de modernizare. Celelalte curente - socialismul, poporanismul, sămănătorismul, țărănismul - au gravitat în jurul celor două doctrine principale. Europenizarea este un proces complex și de durată, mai ales într-o țară ca România care a cunoscut într-un interval destul de scurt procesele de naționalizare sau de românizare. Statul național român s-
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
existența categoriilor sociale productive, rurale și urbane, dar mai ales de „țăranul social”, adică „țăranul sărac [...] care avea nevoie de reforme, de ridicare, de transformare”, prin „distrugerea totală a formelor vechi”. De aici decurge ostilitatea față de rămășițele economice feudale, de țărănismul și tradiționalismul conservator, de țăranul patriarhal „cu plete și chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România „dacă nu poate fi scoasă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
celor mulți”, sugestie prezentă în majoritatea articolelor publicate de revistă: Camil Petrescu, Sensul civilizației, Pan M. Vizirescu, Între literatură și neam, George Acsinteanu, Destinul tineretului, Scarlat Struțeanu, Naționalism și democrație, Dragoș Protopopescu, Dreapta europeană, Dreapta românească, Stat țărănesc, stat naționalist, Țărănismul poetic. Alte comentarii sunt dedicate însă exclusiv problemelor de cultură: Toma Vlădescu, Caragiale, azi, Dragoș Protopopescu, De la Lucian Blaga la Tudor Mușatescu, Horia Teculescu, Un dascăl de naționalism: Aron Pumnul, Un dar de lumină: Lucian Blaga, I.P. Prundeni, Cultul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de diferite, atunci se pune întrebarea dacă ecologismul mai poate fi considerat o ideologie politică. Cred că se poate argumenta în favoarea tezei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai cu seamă Tudor Arghezi: „Știai câte speranțe privirea ta le curmă?/ Foșnea în ramul toamnei o frunză, cea din urmă...”. Un tradiționalism de altă nuanță, cu inflexiuni argheziene (din 1907) și cotrușiene, un tradiționalism mai mult în linia „Sămănătorului” (țărănism, istorism) decât a „Gândirii” (peisaj transfigurat) face specificul textelor din Poema Patriei (1977), îndeosebi al ciclurilor Negru Vodă (apărut și separat, în 1974), Să nu superi iarba și Capul de pe scările Gemonei, pe când în Vârsta sărutului (1963), Noapte de echinox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
nu pot fi, totuși, altele decât ale simboliștilor combatanți din jurul lui 1886. Autorul devine inventiv doar când trebuie să afirme caracterul național și înnoitor al curentului și să sublinieze poziția ideologică a acestuia în disputa cu „naționalismul demagog” și cu „țărănismul sectar”. Sprijinindu-se pe ideile filosofice ale lui Henri Bergson și Alfred Fouillée, el susține ideea fluidității vieții sufletești, care are nevoie de o expresie nouă, dar și a energetismului propriu curentului, deschis progresului tehnic. Astfel, simbolismul ar însemna nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
neamului nostru” <endnote id=" (211)"/>. „Democrația română a fost - postula Ștefan Zeletin În 1927 - [...] o creație a străinilor” <endnote id="(741, p. 26)"/>. Bineînțeles, prin „străini”, Zeletin Îi avea În vedere mai ales pe evrei. Într-un studiu din 1924 (Țărănismul, un suflet și o politică), filozoful Constantin Rădulescu-Motru susținea că, din punct de vedere politic, evreii din România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mouffe, The Challenge of Carl Schmitt, Verso, London, 1999. 67. Prima dezbatere publică detaliată pe această temă a avut loc În 1923, În contextul unei serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pp. 174-207), University of California Press, Berkeley, 1978. Oldson, William, A Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. Ornea, Z., Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ornea, Z., Țărănismul. Studiu sociologic, Editura Politică, București, 1969. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate În deceniul al treilea, Eminescu, București, 1980. Paul, Diane, Controlling Human Heredity, 1865 to the Present, Humanities Press, Atlantic Highlands, N.J., 1995. Paul, Diane, „Eugenics and the Left”, Journal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
noi și dușmani deai noștri în străinătate”; Ion Slavici „Un uitat: Aurel Popovici”. Un duel în versuri naște Al.O. Teodoreanu căruia îi răspunde G. Topârceanu. Numărul 7 al revistei, din 26 noiembrie 1922, este dedicat în întregime Partidului Țărănesc și ... țărănismului, iar nr. 8, din 3 decembrie, aproape în întregime, Parlamentului, „ca fabrică de produs legi”, cu referire la modificarea Constituției”. N. Dunăreanu semna articolul „Pan Halipa, dascăl suplinitor” iar redacția o anchetă referitoare la pedeapsa cu moartea. * Cernăuți vedere generală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Maniu, un secretar general Virgil Madgearu și cu Ion Mihalache drept unul dintre cei patru vicepreședinți. Dacă Partidul Țărănesc propunea la începutul anilor `20 soluții radicale pentru a rezolva problema agrară, formulate după ideile lui Constantin Stere și după principiile țărănismului lui Madgearu, Partidul Național avea o reprezentare mai largă în Transilvania, fiind susținut atât de țărani, cît și de intelectuali, de liber profesioniști ca și de burghezia bancară și industrială. Liantul celor două organizații a fost opoziția față de liberali și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a celor de la "Luceafărul", dar continuu să n-am mare încredere (stimă) în paginile acestei publicații. 2. Adresa lui Grigurcu: ZONA SÎMBOTEANU, BLOC A 3, Sc. A, Ap. 1, TG. JIU, COD. 1400 3. Nici eu nu gust mai deloc țărănismele lui Lupșanu (Marin n. red.)! I-am spus-o și lui, personal, în acel drum spre mare, acum doi ani, cu cei de la "Sc. tineretului". Nu i-am plăcut! Și ce! 4. Mă bucur sincer pentru "Arlechinul" tău și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și în general de filozofare, îi spunea „Pestefiricul“ (vocabulă pe care, oarecum în aceeași formă, cineva, la începutul secolului al XIX-lea, cum aflaserăm la un curs, o folosise pentru „metafizic“); altui coleg îi spunea „Terică“ (de la terra), aluzie la „țărănismul“ împătimit al aceluia. Și câte altele! Dar această dimensiune ludică a firii lui Velea, din plin manifestată în acei ani, nu-i slăbea seriozitatea pusă în alte preocupări și în primul rând nu-i slăbea tenacitatea studioasă. Puțini dintre cei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
salt în Europa făcut de români, sub regimul libertăților democratice al lui Carol I, în statul gândit de pașoptiști, bazat pe aspirațiile lor cele mai înalte. Bineînțeles, Vasile Marin nu uită nici „partidul internațional, narodnicist, marxist, democrat și iudaizat al țărănismului“, cum nici pe „democratul tincturat de iezuitism de o anumită extracție blăjeană, Iuliu Maniu“, căci adeptul de acum al lui Nae Ionescu socotea că „elementul național și ortodox trebuie să se împletească în mod egal întru crearea fenomenului românesc“. Considerând
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
complace în ignominie și cinism. - Pe de altă parte, rafinații care au înscris pe steagul lor chipul enigmatic al poetului «diabolic» nu-și pot imagina brute mai refractare la frumusețile nepieritoare ale artei decât acei nătângi care admiră cu răgete țărănismele unui Coșbuc sau Goga”. O altă imputare dirimantă adusă criticului e stilul neîngrijit, expresia inabilă și lipsită de seducție. Obiecția e adevărată, multe pagini sunt rău scrise, dar dacă cercetăm mai atent ne dăm seama că sunt scrise la iuțeală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
persoane foarte apropiate sieși. Horia Sima a fost numit vicepreședinte al consiliului de miniștri. Purtătorul de drapel ideologic al Gărzii de Fier a fost Nae Ionescu, un jongler al ideilor, care a trecut de la catolicism la sindicalism, de la acesta la țărănism, apoi la carlism, ca să debarce, pînă la urmă, la un ortodoxism de paradă. Atributele morale afirmate de creștinătate, care făceau, deci, parte din ideologia creștină și naționalistă a mișcării legionare, ar fi trebuit să-i îndemne spre o atitudine de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
diverse: istorico-ideologice, economico-politice și instituționale. Aspectul istorico-ideologic este demonstrat de faptul că toate cooperativele au luat ființă din anumite mișcări ideologice. Între aceste mișcări, care s-au transformat ulterior în partide politice, amintim: socialismul, liberalismul radical, catolicismul social (în Italia), țărănismul (în România). Foarte importantă este schimbarea petrecută în doctrina socialistă, din care s-au inspirat primele cooperative. Aceasta s-a legat după cel de-al doilea război mondial de partidul comunist a cărui doctrină era foarte îndepărtată de "socialismul umanitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
trecut la formula «Daciei literare» a lui Kogălniceanu, în care literatura era adusă la izvoare naționale. De la formula estetismului romantic și a artei pentru artă a «Convorbirilor literare» am trecut la formula artei sociale a «Contemporanului» lui Gherea. De la formula țărănismului exclusiv și militant al «Sămănătorului» am trecut la formula simbolistică a unor publicații mai anemice sau la poporanismul «Vieții românești». Pururi - o formulă și un steag de luptă”. În raport cu aceste limite, care motivează și poziția S. față de climatul în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
fost lăudabile, însă proiectul din 1935 a eșuat. Remarcabil este numărul mare de școli, tipografii, ziare și reviste locale. S-au editat ziare și foi politice, precum: „Gazeta Fălciului” (P.N.L.), „Poporul” (P.N.L.), „Liga Poporului” (ziar averescan), „Înainte”, „Ordinea”, „Munca”, „Libertatea”, „Țărănismul” (P.N.Ț.), „Deșteptarea” (foaie cuzistă), „Bomba” (ziar patronat de dr. Nicolae Lupu), „Brazda” (P.N.Ț.), „Cuvântul adevărului” (susținătorii lui Nicolae Iorga). În oraș funcționau, în 1935, patru școli primare de băieți și trei școli de fete: Școala Nr. 1 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care îi readuce în actualitate pe Mihail Dragomirescu, H. Sanielevici și Petre P. Negulescu, toate celelalte exegeze care au urmat debutului sunt consacrate unor curente culturale sau sociale importante, examinate într-o succesiune cronologică, nu însă și ideologică, a junimismului: Țărănismul (1969), Sămănătorismul (1970) și Poporanismul (1972), completate în 1977 prin Curentul cultural de la „Contemporanul”. Ele dezvăluie nu numai un proiect ambițios și sistematic, dar consacră și o metodă. Autorul reconstituie ambianța unor epoci complicate, intrând în culisele și dedesubturile evenimentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
A.D. Xenopol. Concepția socială și filosofică (în colaborare cu N. Gogoneață), București, 1965; Junimismul. Contribuții la studierea curentului, București, 1966; Falansterul de la Scăieni (în colaborare cu I. Cojocaru), București, 1966; Trei esteticieni (M. Dragomirescu, H. Sanielevici, P.P. Negulescu), București, 1968; Țărănismul, București, 1969; Sămănătorismul, București, 1970; Poporanismul, București, 1972; Studii și cercetări, București, 1972; Junimea și junimismul, București, 1975; Confluențe, București, 1976; Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977; Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, 1980; Comentarii, București, 1981; Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată În formula” prin noi Înșine” Pentru Ștefan Zeletin Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că România evolua pe o cale necapitalistă, Întemeindu-se pe mica proprietate țărănească. Țărănismul susținea primatul țărănimii, cu un rol deosebit În evoluția ulterioară
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că România evolua pe o cale necapitalistă, Întemeindu-se pe mica proprietate țărănească. Țărănismul susținea primatul țărănimii, cu un rol deosebit În evoluția ulterioară a societății românești. Se afirma că prin aplicarea doctrinei țărănești, apoi a statului țărănesc se putea realiza gospodăria țărănească trainică, bazată pe proprietatea de muncă. Țărăniștii susțineau ,creșterea rolului statului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Puterea sufletească, 1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare care umple programul noii școli a țărănismului sau poporanismului. Să nu uităm excelentele studii ale lui Nicolae Xenopol, directorul interesantei reviste Le Mouvement économique. Juriștii România are juriști eminenți, profesori sau magistrați: Alexandrescu; G. Cantili; Teodorian-Carada, născut la Craiova în 1868, a consacrat trei volume importante dreptului
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]