912 matches
-
pensionara amărâtă, mama cu puteri supranaturale, care are într-o mână sacoșele imense, în alta copilul și în dinți cheile de la mașină... Toți îți spun, fără cuvinte, câte o poveste despre ei, la coadă la supermarket. Voi ce ziceți? Sunt țărancă pentru că mă fascinează cumpărăturile oamenilor? Voi vă uitați la ce scot alții din coș, în timp ce așteptați să vă vină rândul?
Voi sunteţi fascinaţi de cumpărăturile altora? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18334_a_19659]
-
mi-a adus ca argument miile de boxeri care-și sparg nasul și arcadele, la fiecare meci și nu mai mor. -N-o să mori tu din asta. Până te măriți, îți trece, mă încuraja cu umorul ei negru, crud, de țărancă bătrână ce văzuse multe la viața ei. Aveam 36 de ani. Nu mă speriam chiar din orice. Drumul mi s-a părut incredibil de lung și obositor. Îmi era somn fiindcă luasem calmante ca să rezist. Cafeaua din termos rămăsese neatinsă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
-au murit, au dezertat, au fost lăsate la vatră. Și ultimul episod, ăla lung, în care o ia Hawkeye razna: tot ce-mi amintesc e halucinația lui din autobuzul care-l ducea departe de unitatea 4077. Convins că una dintre țărăncile coreene din autobuz are o găină care nu mai tace dracului odată, vrea să stranguleze pasărea. Pasărea era, de fapt, un bebeluș. Sau era? Din serialul vieții, mult timp cel mai lung serial din istorie, ale cărui 11 sezoane le-
Serialele vieții noastre by https://republica.ro/serialele-vietii-noastre [Corola-blog/BlogPost/337884_a_339213]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȚĂRANCĂ LA RÂU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Făcutu-ne-ai, Doamne, odată din lut, În noi punând inimi să bată, Pe unicul drum ce-l avem de făcut Lăsatu
ŢĂRANCĂ LA RÂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Taranca_la_rau.html [Corola-blog/BlogPost/371106_a_372435]
-
Pe unicul drum ce-l avem de făcut Lăsatu-ne-ai satul drept vatră. În gând înflorindu-ne vorbe de dor, Rodit-ai în om frumusețea, De-amor în femeie făcut-ai izvor Din care bărbații-și sting setea! ... Gândea țăranca, pe malul de râu Cu maiul bătând la rufe-n copaie, Cu sânii sub ie în ritmuri vibrând Pe umeri curgându-i cosița bălaie. Cu pulpele albe ieșind de sub poale Două lumânări de dor tremurând, În jur mlădioasă iarba se
ŢĂRANCĂ LA RÂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Taranca_la_rau.html [Corola-blog/BlogPost/371106_a_372435]
-
dor tremurând, În jur mlădioasă iarba se-ndoaie În creștet ascunsă-i flacăra-arzând. Și cum se-ntâmplă să treacă bărbatul Ce lucrului tot îi dă miez, Atât vă mai spun: că-n satul Acela-n curând fu botez. Referință Bibliografică: Țărancă la râu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ŢĂRANCĂ LA RÂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Taranca_la_rau.html [Corola-blog/BlogPost/371106_a_372435]
-
spun, la țară, la aer curat, bag în gipan toate alea dă care am nevoie, mă car cu toatele dupe mine, cu haleală, cu șprițane, cu gagici că n-oi fu’-n guțan să halesc lapte cu microbi, sau să bulesc țărănci nespălate, iau și mobilu’ și dacă-i nevoie dă ceva, vine cateringu’ și-mi aduce... Da’ de unde le scoți beeiii, sau te pomeni c-oi fi scriitor d-ăla cu ficțiuni! Mai bine, las-o jos, că măcăne, aia-i
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
serviciu bun la oraș, poate toate acestea au încântat-o să se rupă de familia sa în ciuda tinereții. Cum și-a dat singur seama din discuțiile cu ea, nici carte nu știa prea multă, iar vorbirea îi era una de țărancă care nu s-a bucurat de civilizația unui oraș sau de instruire într-o clasă de școală. Oare ce o fi făcut bețivul când și-a găsit nevasta cu cele două copile în brațe, el care își dorea neapărat un
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
ales față de intelectualitatea comunei. Doar nu eram numai eu venit la școală ca profesor. Sunt trei școli, plus o seamă de intelectuali la C.A.P. și I.A.S. - Și nu ți-ai găsit acolo nicio profesoară sau, eu știu, vreo țărancă mai drăguță să-ți faci și tu o prietenă? - Mamă, dar orașul era la douăzeci de minute cu autobuzul. Acolo era și marea, plaja, lume din toată Europa, mai ales venită la tratament în tot timpul anului. Erau cele mai
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
tăceam și nu-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
fac oameni ? Ce, el cu acest geamantan de bani nu s-ar face om? Și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia cu băști bleomaren și uniforme albe de marinari, și el la fel, într-un
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
înspăimântă de când îl vezi! Anestezia fiind locală și uneori superficială, femeia simte aproape tot. Este foarte dureroasă și nu mai ești sigură că mai trăiești. Mai bine bei zeamă făcută din frunze de leandru amestecate cu pelin, cum fac toate țărăncile ca să lăpede copilul nedorit. Fac temperatură mare și... cu asta, basta! Dar eu, cu situația mea?! Dacă mor, pe copiii mei, mai ales pe fetele cele mici, cine le va crește!? ...Multe, multe gânduri, calcule și zbucium. Mâine dimineață, după
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496892152.html [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
Toate elementele decorative folosite au fost percepute, ca elemente preluate din arta populară românească. Dacă ar fi să privim din punct de vedere etnografic, „Masa” ar reprezenta masa țarănească tradițională de formă rotundă, cu scaunele de aceeași formă, pe care țăranca româncă răsturna mămăliga și în jurul căreia se aduna întreaga familie, pentru a se sfătui în vederea rezolvării problemelor existețiale. „Poarta” ar semnifica locul pe unde se trece spre un nou început, având deasupra lada de zestre omniprezentă în casele tradiționale, acolo
CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUŞI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Cateva_ganduri_despre_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/344310_a_345639]
-
și citise multe la viața lui. A venit la mine (eram la un festival de teatru) și m-a întrebat foarte intrigat cum e posibil ca cineva care s-a născut în București să scrie atât de veridic despre o țărancă, să folosească un limbaj atât de specific, din sfera rurală. L-am liniștit, să nu mă creadă vreun geniu, explicându-i adevărul, anume că doar m-am născut în București, dar primii mei ani i-am petrecut la sat. L-
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
venea a crede că ne cânta Orchestra Armatei, că în spatele mesei noastre stăteau câte un picolo și un ospătar în uniformă cu șireturi și pampon negru, care-i trimitea pe tineri să „execute” solicitările mesenilor. Mă uitam la mama, singura „țărancă”, la propriu și la figurat, care a refuzat costumul doamnesc, pe care mirii voiau să i-l cumpere. A pus condiția că dacă n-o lasă cu straiele ei de sărbătoare, nu vine la nuntă. Tata, sub pretextul că a
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
în tabără. -Du-te, maică, în teneși! mi-a spus mamaia cu părere de rău. Nu i-am răspuns nimic, dar în sinea mea eram supărată pe ea că îmi făcea atâtea observații cu noaptea în cap; ce, eu nu eram țărancă la fel ca ea, doar veneam de la oraș și, în plus, după atâtea premii, nu eram “oricine”. Am ieșit din curte mai bine îmbrăcată decât ”doctorița de la dispensar”, după spusele lui tataie și fericită că aveam să fac o impresie
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
fel ca ea, doar veneam de la oraș și, în plus, după atâtea premii, nu eram “oricine”. Am ieșit din curte mai bine îmbrăcată decât ”doctorița de la dispensar”, după spusele lui tataie și fericită că aveam să fac o impresie bună țărăncilor care nu mă văzuseră din toamna trecută, am luat-o pe Orfană de lanț. Mergeam amândouă în urma lui tataie, care ducea cele două târne. Numai că, la fântână, când să dăm cotul, Sica de peste grădini, când ne-a văzut, în loc de
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
gârlei. M-am uitat la ea cu aerul de orășeancă și cu toate că era mai mare decât mine cu patru ani, i-am răspuns cu același zâmbet ironic cu care îmi vorbise și ea: -Da ce, fa, eu sunt ca tine țărancă? Să mă bată mama cum te bate mă-ta pe tine? De ce te duci, fa, la școală dacă nu știi să vorbești? Ce păzim via amândouă să-mi vorbești cu “fa” și cu “mă-ta”!” Se spune “dragă” și “mama
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
o plăcuță descriptivă sub un tablou cu nume, titlu, dată și loc al surprinderii întâmplării( peisajului). Nimic fulminant, doar liniștea acestui rezultat de trecere a vieții. În Nimfa pe nufăr ( și titlul cărții), în ultimele momente de viață, o bătrână țărancă gândește lucid privind lucrurile din jur, pachetul de lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
durerea imensă lăsată de plecarea sa. După cum vă povesteam, am crescut la țară, așa că în multe dintre amintirile mele vă veți regăsi și voi, cei care v-ați petrecut măcar vacanțele la bunici. Cu toate acestea, nu mă consider o țărancă, așa cum ar spune unii. Consider că totul ține de educația primită și de dorința de a învăța și a progresa. Vreau să știți că absolut tot ce este scris în această carte este adevărat, nu am inventat nimic. Îmi doresc
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1480441715.html [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
printr-o zestre venită din familie E.Ț.: Ce amintiri legate de familia dvs. din perioada copilăriei și a tinereții aveți? T.G.:. La noi, în casa de la Cordun, tata Nicolae Ghideanu era tâmplar la Atelierul Fabricii de zahăr Roman; mama țărancă și casnică, fratele Ludovic (mai mic cu șapte ani decât mine) se cânta: ,,O, mamă, dulce mamă!”, ,, Mai am un singur dor”, ,Sara pe deal”, oricum întreg Eminescu! Nu peste mulți ani, pe crucea fratelui meu, în Cimitirul ,,Sf. Vasile
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
ca ars din pat. Foamea cruntă ce-l chinuia îl dădu în sete: „O să fierb niște apă și o s-o răcesc în frigider, dar în ce, vasele spălate de femeia aceea precis sunt pline de microbii de pe mâinile ei de țărancă ignorantă”. Căută o cutie cu chibrituri, aprinse în fugă aragazul și puse pe el un cazan mare, plin ochi cu apă. Când îl văzu clocotind, aproape opărindu-se, vărsă apa peste vasele îngrămădite în chiuvetă mai răsturnă peste ele și
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Boincean Elena Nicolae, născută în 1904, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Bordian Gavril Ion, născut în 1907, român de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
muncitor la fabrica de zahăr. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Bordian Varvara Ion, născută în 1915, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991. Bordian Calin Gavril, născut în 1932, român de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar și ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Carp Sofronia Simion, născută în 1903, româncă de naționalitate, țărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparținea la un partid contrarevoluționar și „ element social periculos”. A murit în localitatea respectivă în 1978. A fost reabilitată la
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) by http://uzp.org.ro/din-trecutul-istoric-si-prezentul-satului-vancicauti-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]