450 matches
-
că Proust debușează pe snobismul monden din secolul 19, ăștia debușează ceva mai sus, la ceva mai interesant! Alexandru Paleologu: Puterea de a plasa informația în total, formidabilă. Noi românii am avut cînd am fost o țară mică sau două țărișoare și mai mici, oameni formidabili. Și cînd am ajuns o țară mare, am avut mai puțini. Ce mă frapează e că în Enciclopedia Britanică lipsește totalmente Titulescu, dar nu lipsește Gafencu, cu o fotografie frumoasă. Ei, cum se explică asta
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
român poet" (ca toți ceilalți români, de cînd se știu). Specialitatea casei e, de departe, propaganda. Din timp în timp, și milostenia. Cînd sînt ei mai "prinși", ba cu ferchezuirea vreunei statui, ba cu pomeni cu alai, face popas, în țărișoara lor, Ion Luca Ca...(emoția, pesemne, lasă întreagă, din ilustrul nume, doar și mai ilustra cacofonie...). Și le spune, cu document la mînă (pierdut-găsit-mîncat pînă la urmă, cu prețul asfixiei, de un Mitică, Dumitru Coloratu, membru post-mortem al M.L.P.H.), că
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
aici, din textul în care proaspătul câștigător la Loteria Vizelor anunță, cu o bucurie neagră, inundată de tristețe, că va pleca din România. Ca mulți alți prieteni, colegi, cunoscuți neîmpăcați cu sistemul autohton și originala lui scară de valori. În țărișoara lui "cine", nu a lui "ce", a nepotismului ridicat la rang de cutumă, nu a meritului recunoscut și recompensat ca atare, tânărul nostru avea patru-cinci slujbe (realizator la Radio Iași, profesor plătit cu ora la Facultatea de Litere, redactor la
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
la adresa altor scriitori, pentru a preciza că nici Occidentul nu e scutit de reproșuri. Aproape fiecare ieșire în străinătate aduce o dezamăgire: autorul nostru, cu structură europeană și cu teme universale, se vede introdus în categoria prea strâmtă a unei țărișoare din Sud-Estul Europei. Pe de o parte, un orgoliu exacerbat și un complex de superioritate contrariat; pe de alta, straturi succesive de neînțelegere și ostilitate, cercuri concentrice ale cabalei. Acest tip de reacție (cu cât ești mai lăudat, cu atât
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
iz provincialist - un articol polemic al d-lui Marin Mincu. Obiectul polemicii îl oferă dl Cristian Moraru, critic literar stabilit în SUA și autor, după o scurtă trecere prin țara lui de baștină, al unor texte care au stîrnit în țărișoară recții interesante. Între altele, dl Moraru lua partea ideologică a poetului Mircea Cărtărescu și se împotrivea eseistului H.-R. Patapievici. Văzînd articolul din Cotidianul, la oarece distanță în timp de discuția cu pricina, ne-am zis că dl Moraru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
mai puțini, 743, în Sectorul 5), urmează cei din orașul de la poalele Feleacului. Institutul Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/,) oferă toate datele de interes public. Analizate cu atenție găsim explicații la mai tot ce se întâmplă prin țărișoara noastră. În toate domeniile de activitate. Pe scurt. Din cei 20.121.641 de locuitori (2011), 16.307.004 s-au declarat ortodocși. La care adăug și pe cei 32.558 creștini pe stil vechi + 870.774 romano-catolici + 150.593
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
pare că îl știu pe Ionesco. Poate nu atîta cît pe Eminescu. Aici este o măsură, totuși. A și lipsit din manualele comuniste și cam din toate intoxicările, nici nu a prea mîncat salam cu soia aici, cu noi, în țărișoară, nici publicat nu a prea fost, dar, fiind un român mare, asta e limpede pentru toată lumea, e bine să te străduiești să afli ce-i cu el. Dar în toată nebunia acestei scriituri există ceva iute recognoscibil. Ceva din noi
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda artiștilor. Cu timpul, excesele și-au mai redus formele, numărul festivalurilor a scăzut, profilul celor rămase fiind clar precizat. Festivalul Shakespeare este unul dintre acestea. Ritmicitatea lui, teoretică, este de o ediție la doi ani
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
trebui să trecem, mai întâi, un examen de caragialeologie." (p. 286). Pare că n-a existat, în cultura autohtonă, un mai bun cunoscător al mentalului nostru decât acest român cu sânge străin, "ultim ocupant fanariot" familiarizat până la detaliul infinitezimal cu țărișoara și cu bravii ei fii. Furia străluciților eseiști din perioada interbelică împotriva modelului se datorează, probabil, și neputinței de a-l depăși, deodată cu societatea în ansamblul ei, care lua și continuă să ia totul ŕ la légčre, nedramatic, într-
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
moldovenii de dincolo. Nu e o reacție strict românească. În Ungaria există destui băștinași care nu vor să audă de frații lor din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua, din considerente economice. Iar noi, aici în țărișoară, avem o părere proastă spre infectă, pe regiuni istorice, unii despre alții. Bănățenii, care se simt fruntea, nu-i prizează pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească la timp din râsul lor și să se încrunte deodată, căzând pe gânduri...
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
mâlc!), taie (copacii, am vrut să zic, de prin pădurile despre care am pomenit, dar și-ar înfige cuțitul oricând pe la spate în spinarea oricui), spânzură (la comandă), mai ales acum, de când orbul găinilor și surzenia a cuprins cu dragoste țărișoara ce încă se mai numește România. Mda, orbul găinilor și surzenia, molimă a dracului, nu glumă! Când e la un adică, nimeni nu se bagă, nimeni nu poate! Domnilor, ce ți-e și cu libertatea libertăților și neamestecul ,,unșilor’’ în
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
care l-a mai avut și pe care, de patru ani, rîvnește să-l redobândească. Toate merg strună, dnii Năstase, Gherman, Solcanu, Mitrea, mai nou Todoran veghează startul, devotați, nemodificați, apți prin urmare să salveze, știu ei cum, pe la mijlocul toamnei, țărișoara, cătinel purtând-o spre NATO și Uniunea Europeană. Când, iată, moartea fetidă, gâjâită, hâdă, întinde coasa-i către dl Iliescu, agățând de vârful acesteia o fatidică, în patru părți, scrisoare. Autorul acesteia, anonim, este, firește, un binevoitor avizat - sau mai mulți
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
un critic de teatru le-ar solicita susținerea prezenței la o premieră de la Barcelona sau Tokyo, ca pe un gest firesc și vital al profesiei. Am fi taxați că trăim în plină utopie, că desconsiderăm situația grea prin care trece țărișoara și bugetul ei minuscul, că îi sfidăm pe cei care n-au ce mînca cu extravaganțe absurde ce, chipurile, țin de meserie. Cu un gest generos și nobil, prietena mea din Praga mi-a demonstrat cît de ușor se poate
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
fii șeful unui serviciu secret, ca cei de la CIA sau Intelligence Service, și să-ți ridici ditamai casa pe banii și pe munca publică; să mai intri și în afacerea embargoului, orișicît, este prea de tot, fie și pentru o țărișoară atît de exersată în matrapazlîcuri, ca țara românească. Unde-i era capul, Măgureanului?... Capul său ca de marionetă de lemn... Culmea culmilor, cînd a vrut să-și prezinte candidatul, fostul șef al serviciului secret român a zis Marian Măgureanu, în loc de
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
în orice țară normală, ar fi socotite obiecte ale unei infracțiuni și subiecte penale, ci datorită faptului că interese oculte, conspirații mondiale și alte asemenea enormități ar acționa, cu maximă eficiență, atît împotriva lui Brâncuși, cît și împotriva bietei noastre țărișoare. Sînt, pe parcursul acestui interviu sub orice nivel intelectual sau, mai exact spus, marcat fundamental de povara arierării senile, momente pe care Grid Modorcea însuși încearcă să le dreagă din mers: ,,jdanovista" Ana Pauker, așa cum apare ea alintată de ziaristul român
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
marele eveniment sportiv. Ajuns acasă, oarecum sătul de impersonalitatea gazetărească ce răzbătea din "Le Monde" sau din "Il Gazzetino"-ul venețian, am alergat, duminică dimineață, la singurul chioșc de ziare deschis în oraș, "să văd ce se mai întâmplă" în țărișoară. Dac-ar fi fost să cred tot ce-am citit, ar fi trebuit să-mi trag imediat un glonț în cap. Pentru că între amorțeala tristă a vieții redescoperite în ajun și trăirile apocaliptice, combinațiile rău mirositoare între politicieni pitici, cu
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
neocomunistă ce de vreo zece ani se pune de-a curmezișul istoriei. Plecarea lui Constantinescu ridică vălul și de pe chipurile îmbâcsite ale celor ce se vedeau "prezidențiabili" nu din orgoliu și meschinărie, ci, firește, pentru a se pune în slujba țărișoarei! Nu de-un regim al coloneilor are azi România nevoie, ci de oameni care să înțeleagă mersul din ce în ce mai complicat al lumii. Nu de "parul" promis de dl. Meleșcanu, ci de talentul de a descifra limbajul sibilinic al marilor bancheri ai
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
coloratură? Și, mai departe: de ce nu se dau pomană angajaților și clădirile ministerelor, judecătoriile, sediile serviciilor secrete, jandarmeriilor și poliției? Și, de ce nu, chiar Casa Poporului? La creditele isărescene, cumpărători s-ar găsi berechet. Dar, atent cum e cu chiverniseala țărișoarei, poate că dl. Constantinescu (ajutat de omul său de încredere, Coston Georgescu) vrea să mai păstreze ceva muniție și pentru anii negri ce vin. Deocamdată, e sigur că el și-a pavat, călcând pe stelele de pe umerii viitorilor împroprietăriți, drumul
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
Coca-Cola", "californizare", "imoralismul Occidentului" și alte bazaconii m-au determinat, de altfel, să părăsesc amfiteatrul mult înainte ca dl. Barbăneagră să fi atins apogeul elucubrațiilor sale de extremă dreaptă. Iată, însă, că domnia sa continuă - de la Paris! -, să plângă de mila țărișoarei, inventând fapte infame și crime la fel de credibile ca și teoriile sale despre "sacru". Cred, chiar și acum, când fragmentele din jurnalul lui Cristian Bădiliță au fost renegate de către însuși autorul lor, că am făcut bine citându-le. A ignora o
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
statutului de scriitor român din (în) - sau în (din) - Basarabia! Vreți să vă amintiți vreun caz mai ciudat? Vreunul mai puțin distractiv? E.G.P.: A fi "poet" e deja o mare neplăcere. În timpuri de restriște - o dublă neplăcere. Într-o țărișoară guvernată (și) de poeți (nu mai puțin de 5 parlamentari ai R. Moldova sunt membri ai Uniunii Scriitorilor) - colac peste pupăză! Restul e destin, adică literatură. Emilian Galaicu-Păun s-a născut la 22 iunie 1964 în satul Unchitești, comuna Cuhureștii
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
că mulți duc dorul acelor puteri demiurgice, că nu puțini, în situația de azi, când nici un conducător politic nu saltă măcar cu un cap peste medie, nostalgia unui conducător unic și infailibil apare aproape ca o necesitate pentru o "biată" țărișoară ca a noastră. Și mai e ceva: în ce alte timpuri am visat mai mult, ne-am imaginat viața altfel decât era în realitate, dacă nu sub dictatură? Să visezi nu numai că ai găsit telemea de 18, bere rece
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
măduvă ale stârvului sleit al țării, e limpede că tagma aceasta de vampiri veseli n-are nici timp, nici chef de "gândire prospectivă". Prospectiv gândesc maximum pentru ei și familiile lor! În rest, praful și pulberea să se aleagă de "țărișoara" pe care, altminteri, o căinează ori de câte ori au prilejul. Că profesorii sunt plătiți mizerabil, că a fi dascăl a ajuns astăzi o vorbă de ocară (mai ceva decât aceea de hingher sau de mardeiaș) ține de tragedia acestei țări cu ambiții
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
traiul cotidian. Nu și conștiințele. Soț-soție-copil-străin în gazdă. Tîrcoalele securității vigilente trezesc vigilența cetățeanului devotat patriei și partidului. Ce caută un transfug cu locuință la Paris, un capitalist ce taie frunze la cîini și-l exploatează pe om, înapoi în țărișoară? Ce altceva poate să facă decît să submineze prosperul stat comunist, să pună mîna pe secrete prețioase și să le vîndă Occidentului? Atunci, protagonistul nostru, cap de familie și persoană cu responsabilități civice încearcă să descopere misterul. Toate elucubrațiile sale
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
Viena, Paris sau Roma) vor cădea, pe de-o parte, miturile "unicității și excepționalității" românilor, pe de alta, "teoriile conspiraționiste" amorsate de-un Occident cinic și brutal, care complotează, zi și noapte, cum să pună mâna pe inestimabilele bogății ale țărișoarei. Adevărul e că dacă Occidentul vrea ceva de la noi, vrea să-l lăsăm în pace. Dar pentru că în lumea actuală lucrurile sunt atât de complicate, cea mai bună metodă de-a... scăpa de noi a devenit aceea de-a ne
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]