561 matches
-
iluzii optice, clipa cucerită bătea zgomotos în coșul pieptului masiv. Cu mișcări fixate trăgea în barcă plasa plină de pești, i se părea absolut normal, că și azi a prins o mulțime. Ajungând la mal a legat barca de un țăruș. A înhămat calul, așezând coșul cu peștii pe spinarea lui. Peisajul arăta ca și înainte cu mult timp, lui totuși i se părea că totul s-a schimbat în jurul său: mesele, pescarii vecini, peștii, chiar și vocea lui suferea niște
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
Hristos, și dedicat totodată și Părinților Sofian Boghiu și Adrian Făgețeanu la o sută de ani de la nașterea lor. Părintele Daniil a fost apoi scos din temnița de la Aiud, iar, după unele mărturii, la poartă i s-a înfipt un țăruș de fier în inimă. Se temeau gardienii să nu învie! Apoi trupul lui a fost aruncat într-o râpă, într-o vale la marginea orașului Aiud, la câțiva zeci de metri de temniță, unde erau aruncate gunoaiele și trupurile întemnițaților
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495173116.html [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
capătul grădinii era o fâneață acoperită cu mulțime de flori sălbatice din care albinele culegeau polenul și nectarul, în fiecare dimineață. Joiana, vaca țaței Corina, întâmpina și ea soarele în același loc. De cum mijea de ziuă, păștea priponită de un țăruș iarbă proaspătă, spălată de rouă. Nucii uriași din grădină nu lăsau soarele să încingă pământul. Aproape toată ziua aerul era răcoros și umed, dar când ajungeai la movila cu fâneață, soarele strălucea în toată splendoarea cât era ziua de lungă
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Faneata_din_raiul_in_ca_dorina_stoica_1393015299.html [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Destinul.html [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
domnu Pascu! Scoateți târla de pe locul meu! --Cu ce, verișcane? Cu macaraua, cu buldozerul? Eu aici măsor după hartă. Parcela are două sute metri lungime și douăjdoi virgulă cinci, lățime. Face patru mii cinci sute de metri pătrați? Face! Așa că...bate țărușii de hotar, cât întocmesc eu procesul verbal! --Domnu Pascu, te rog! Hai să ne înțelegem! --Ce să ne înțelegem, bă? --În loc de două sute de metri la lungime, zicem că are numai o sută și dublăm lățimea. Vecinul din acte
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
capăt puteți ciunti tarlaua pe lungime și s-o întindeți pe lățime, că doar nu se vede din avion. --Te-nșeli amarnic, vericule! Se vede din satelit. Habar nu ai că suntem verificați cu satelitul. Rămâne așa cum am stabilit. Hai, bate țărușii! --Și eu ce să fac cu târla de pe loc? --Ce vrei, nu-i problema mea. După ce a întocmit procesul verbal și i l-a înmânat, Mărășteanu a murmurat: --Domnu Pascu, chiar mă lăsați cu târla aia? --Mă, ți-am dat
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
temeri agățate de ei. Mărășteanu se resemnă. Fluieră a pagubă și trase o înjurătură: --Asta e! Mama ei de viață! De ce să fie simplă, când poate fi încâlcită cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându-l cu țăruși de ambele părți. Apoi, uni toți țărușii cu trei fire de sârmă ghimpată. Hotarul ghimpat părea că încorsetează târla intrusă pe „proprietatea” lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-7 / Năstase Marin
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
pagubă și trase o înjurătură: --Asta e! Mama ei de viață! De ce să fie simplă, când poate fi încâlcită cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându-l cu țăruși de ambele părți. Apoi, uni toți țărușii cu trei fire de sârmă ghimpată. Hotarul ghimpat părea că încorsetează târla intrusă pe „proprietatea” lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-7 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618, Anul V
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
Mama ei de viață! De ce să fie simplă, când poate fi încâlcită cu atâtea probleme? Ca să am eu ce rezolva. Și continuă să bată țărușii de hotar până-n țarcul târlei, încorsetându-l cu țăruși de ambele părți. Apoi, uni toți țărușii cu trei fire de sârmă ghimpată. Hotarul ghimpat părea că încorsetează târla intrusă pe „proprietatea” lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-7 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618, Anul V, 06 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
izvor de munte ne agățăm de ultimul dans când păsările ciugulesc din palme atunci învățăm să fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-o clipă în ramă îngheață minutul să renască fotografia din propria umbră țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici lacrimi agățate de vreji de fasole care întârzie să dea roade fără să trimiți acasă păsările călătoare Suzana Deac Referință Bibliografică: Timpul ascultă / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TIMPUL ASCULTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Editura Timpul_asculta.html [Corola-blog/BlogPost/341471_a_342800]
-
În noaptea de 30 noiembrie se adună lupii, iar Sfântul Andrei le împarte fiecăruia prada, pentru că se apropie iarna. Ca să-și apere gospodăria de lupi, oamenii de la țară ung țărușii de la poartă, ferestrele și pragul ușilor cu usturoi. În unele zone din țară cu usturoi se ung și fântânile. În această zi se spune că, pentru a te feri de lupi, nu trebuie să dai cu mătura, nu trebuie să
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
diafan Nelumesc și netrupesc. În înaltul pământesc Să mă nalt și să trăiesc Cu același dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN Doi copii cu două tesle vor să meștereasc-o iesle din țăruși de lemn de fag pentru copilașul drag. Dintr-o creangă și-un uluc ei cioplesc un mic pătuc și aduc un braț de paie să le-așeze în copaie. Pentru Pruncușorul sfânt ce coboară pe pamant să ne-aducă mântuire
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Trei_cantece_de_ler_cezarina_adamesc_cezarina_adamescu_1356297623.html [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
ambele în America). În sfârșit, si telum era o sulița de aruncat, lance al cărei nume se apropie de sem. țel „deal“ dar mai ales de tile „soare“ în bamana (Mâli, Burkina Fâso) și chiar de țig. tile, tilé „par, țăruș“ (variante ale lui kiló, é). La greci sulița cea mai cunoscută era dory, al cărei nume a fost comparat cu alb. dorë „mâna“, în realitate apropierea trebuie făcută de dârî „soare“ în tagota, limba din arhipelagul Vanuatu, în Oc. Pacific
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf.
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
alte ciudățenii. Germ. spiess și ucr. șpis „sulița“ seamănă cu soarele fenician sipis = sepes = sapas, berva în umbriana explicată prin * gwern - e asemănătoare și cu veru latin și cu beru în malto (dravidiana), zulu klwa = iklwa (Africa de Sud) - similar bg. kolve „țăruș, țeapă“ (la pl.) iar umkhonto se apropie de gr. akondio (= akontio), keka, sulița în ayapathu (Australia) aduce cu kuikae „soare“ în kapishana (Venezuela, Brazilia) cf. și qwick „rapid“ în engleză! În schimb sulița rusă kopio seamănă cu kap „cerul“ protohitit
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
ar fi subula care se vede că e saule cu u > b că în sabie, în engleză sula se zice awl apropiat de noi de kimric hăul „soarele“. Tc. mizrak „sulița“ ~ georg. mze „soare“, iar [girit] ~ niger-congo giră „soare“. Părul, țărușul au fost printre primele arme. Lat. avea surus (!) față de soarele sur, dar și palus cf. Apolo, Apol- (și în engl.) ungurii au karo, acuz. karot comparabil cu soarele kart (vezi Crăciun, gr. krat- „forță“, sem. kart „oraș“, tc. kurt „lup
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
Reflecții > NICI POET, NICI CÂNTEC NU-S Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului între până și arcuș, nici poet, nici cântec nu-s; doar nisip, de vânt adus, la umbră unui țăruș. din al iernii lunecuș m-am trezit sărind în sus; dintr-un smoc de vise, dus, mă întind că un arcuș. și așa fără motiv, ca un câine fără zgarda, vreau să mă alint pe-o coardă, într-un veșnic
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Intre_pana_si_arcus_george_safir_1365554038.html [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
iar mă trezesc că-s dus, să mă dau pe derdeluș; tu vioară, eu arcuș, când în jos și când în sus. între până și arcuș, nici poet, nici cântec nu-s; doar nisip, de vânt adus, la umbră unui țăruș. Referință Bibliografica: nici poet, nici cântec nu-s / George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 830, Anul III, 09 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Intre_pana_si_arcus_george_safir_1365554038.html [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
-ntr-o zi un nene Cam zurliu, umflat în pene: — Am inventat lucruri multe, Chestii vrute și nevrute, Dar nu-mi sunt recunoscute. Ca să-ți dau exemplu, uite: Am inventat scărpinatul, Mersul pe jos și căscatul, Ața pentru mămăligă, Dinții de la săpăligă, Țărușul, urechea acului, Curba și pe Muma dracului, Coaja oului de broască, Râsul, moțul de la bască, Apa călduță și scrumul, Privirea spre stânga, fumul, Spuma ieșită din lapte Mătreața și multe alte... Toate -jur!-, absolut toate De mine sunt inventate. Mi-
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1460049706.html [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
mai întîi, hotărîse bărbatul, mergem la domn primar să ne cunune, că eu nu mă mai despart de tine, femeie, pînă la moarte ... După-amiezele, nebun de fericire, Grigore urca la mal și-și vizita pămînturile, le măsura cu pasul, bătea țăruși pe hotar, aprecia din priviri cam cîte prune or să rodească pomii, pe unii trebuia să-i ajute, să-i mai tundă, că prea se înălțau spre cer ca niște trestii, iar pe alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
lumina în pământ ca pământul în pământ și ei cotrobăie prin sertărașele minții cu bățul cu gheara - ce-or fi căutând - poate chipul tău străvechi de om aruncă giocondele odaliscele acadelele serenadele în stradă pe Venus-în călduri-și-în-spume - o împăiază bat țăruși în inima dragostei fac din parcul de distracții al poeților de antărț o debara cu vechituri pentru hrana academiei se lăfăie cu sentimentele de doi bani cu plânsetele pufoase și dulci copiate la indigo de omul căzut în macacus macacus
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
clasa a V-a, ciclul II. Între oameni se zvonea că vom fi duși în Siberia. „Norocul” nostru a fost că, după câteva zile de mers în condiții cumplite, am ajuns... în Bărăgan. Acolo ne așteptau noile ...locuințe. Existau niște țăruși înfipți în pământ, cu numele familiilor. De la halta unde ne-au dat jos, ne-au cărat calabalâcurile cu niște care, conduse de soldați. Ne-am luat țărușul în primire și ne-am pregătit... locuința. Am pus bruma de mobilă astfel
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
condiții cumplite, am ajuns... în Bărăgan. Acolo ne așteptau noile ...locuințe. Existau niște țăruși înfipți în pământ, cu numele familiilor. De la halta unde ne-au dat jos, ne-au cărat calabalâcurile cu niște care, conduse de soldați. Ne-am luat țărușul în primire și ne-am pregătit... locuința. Am pus bruma de mobilă astfel ca să încropim un fel de adăpost. Și așa am dormit prima noapte. Norocul (alt „noroc”!) a fost că era vară. În zilele următoare am început să ne
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]