34 matches
-
de activitate din oraș prelungind sărbătoarea: „Noi - am dejunat - mai devreme - la Lăptărie - până seara.”. La mese festive, ca la cea organizată de consoarta lui Mitică, amicul, se mănâncă consistent și se bea strașnic vin alb, negru, șampanie, cafele, lichioruri (Țal!). Dar invitații, aleși pe sprânceană: „vreo doisprezece inși, toți lume aleasă din litere, științe, arte, dintre cari vreo șase reporteri.”, sunt nevoiți să facă față și unei surprize: devin, vrând-nevrând, auditoriul răbdător al lecturii unei părți dintr-un ambițios studiu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
unei părți dintr-un ambițios studiu. Masa copioasă Îi asigură intelectualei Graziella asistența care, la rândul ei, trebuie să achite consumația, dar Într-un mod perfid, prin supliciul prelungit al audierii. Totul funcționează după principiul ofertă - contracost, mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Personajul lui Caragiale ia masa oricând și oriunde; ia prânzul seara („- Nene Iancule, tocmai pe dumneata te căutam; deseară mănânci la noi - să nu zici nu! Avem un prânz! și pe urmă, o surpriză... mare!” Își formulează amicul Mitică, din Țal!..., invitația; fericită, madam Caliopi Georgescu, din Bacalaureat, anunță personajul narator „că Ovidiu a obținut nota dorită și mă roagă să iau prânzul deseară la dumnealor”; tot printr-un bilet e invitat și personajul narator din Cadou..., de către nenea Stasache, seara
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cineva”. Aci lui i se pare că e o mică bătaie de joc, o exprimare intenționat vulgară. Ceva ca în Caragiale, unde, n-aș putea nega că, în mai multe locuri, există o asemenea intenție. O să amintesc doar exemplul din „Țal!”: „mulțumesc din suflet pentru buna ta invitațiune! am petrecut minunat - onoare ție!... zic eu [nenea Iancu - n. m.] cu un ton pe care filozoful meu îl înțelege pînă-n fund...” Sînt de acord cu el - i-am spus - în privința „răului ontologic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench "pardesiu făcut dintr-o țesătură impermeabilă, trencicot" (> rom. trenci) < trench[-coat]"idem" (< engl. trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "calcul", zahlen "a plăti"); rom., magh. vatir "țesătură apretată folosită pentru întăriri la haine" < germ. Wattier[leinen] "idem" (Leinen "pânză", wattieren "a vătui, a căptuși cu vată"); compusul german a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "plată"); rom. verc (dial., Hațeg) "instalație industrială, în special pentru tăiat lemne sau pentru prepararea cărbunilor prin arderea incompletă a lemnului" < germ. Werk[statt] "atelier"; rom. verc ~ verg (dial., Banat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
café s.m.] chantant adj. m.; rom. șpiral s.n. < germ. Spiral[pumpe] s.f. (Spirale s.f., Pumpe s.f.); rom. ștaif s.n. < germ. Steif[leder] s.n. (steif adj., Leder s.n.); rom. șvaițer s.n. < germ. Schweizer[käse] s.m. (schweizer adj. m., Käse s.m.); rom. țal s.m. < germ. Zahl[kellner] s.m. (Zahl s.f., Kellner s.m.). Excepțiile de la aceste reguli, în care nu mai funcționează argumentul finalei termenului etimologic reținut, ci se produc schimbări radicale ale caracteristicilor morfologice așteptate, se datorează influenței sinonimelor din limba receptoare (la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
187 șvaițer, 139, 160, 198 tanagra, 133 Tăriceanu, 125 temperatură, 30, 86, 118, 135, 174, 200 tensiune, 30, 112, 115, 135 teracotă, 118 teșcherea, 128, 197 trenci, 122, 156, 161 trening, 122, 130, 162 triplu, 12, 141, 174 turcească, 24 țal, 130, 187, 198 țigaret(ă), 149 unt, 85, 131 ustuacic, 139 vatir, 130, 156 văr, vară, 9, 23, 138, 155, 168-169, 171, 203, 207 vânătă, 12, 23, 24, 30, 85, 95, 96, 101, 102, 119, 120, 138, 174 vechil, 128
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dispensator de nevroze, dar și locul de unde se pleacă în grup spre berăriile și cafenelele unde se dezbat intens chestiunile zilei, unde se comunică ultimele știri, unde Miticii își consumă cheful de vorbă cu berea, șvarțul pe care le aduce țalul. Însă mai există un alt mare scriitor european pentru care birocratul se află în centrul atenției. Franz Kafka își scrie o mare parte dintre povestiri în deceniul al doilea, cel care vede declanșarea și desfășurarea Primului Război Mondial. Roma nele îi vor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]