475,786 matches
-
și interesante. Cu ajutorul televizorului ne îmbogățim cunoștințele despre lume și viață, despre cum trebuie să vorbim și să ne comportăm civilizat, modest și respectuos față de toată lumea. Astfel, de curând noi am aflat că a ajunge și a căsca în Parlamentul țării nu e o dorință personală, cum crede partea cârcotașă a populației patriei, ci dezideratul electoratului exprimat ,atât de simplu, după vorbă și după port" spre opoziția pesedistă de către un parlamentar liberal: - Electoratul m-a trimis aici să vă disprețuiesc..." Atât
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
Domnul Traian Băsescu, Cotroceni. Da, este așa cum ați declarat la emisiunea Profesioniștii, deci, aveți dreptate: Marea Neagră este un lac rusesc, fiind, de fapt, mâna lungă a Lacului Aral strecurată cu subtilă perfidie prin Strâmtoarea Kerci spre litoralul românesc. În ceea ce privește ,putinizarea" țării de care spuneți că ați fi acuzat, îmi permit să vă recomand memorarea cu grijă a definiției cuvântului ,dictatură" și... derivatele sale: Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană etc. În ceea ce privește sintagma ,președinte perfect", nu trebuie să vă faceți probleme sau
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
sau cu etichetă. Ca înainte de '89. O fi un nou pas spre dictatură?" - vă întrebați cu oarece frică. Vă răspund: nu avem nici o șansă, fiindcă nu ne lasă marii corupți și escroci care... Dumneavoastră nu vedeți ce se întâmplă în țară, nu aveți televizor? Valentina Cruceanu, Cluj-Napoca. Un nou film cu Vacanța Mare? N-am auzit, dar e exact ce ne trebuie. Îmi scrieți: ,Pro Tv-ul ne-a demonstrat cum stăm cu nivelul de cultură generală și de educație, adică bine
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
încheie cartea unei emgirante poloneze, Eva Hoffman, I Am Here Now (Acum sînt aici), Vera Călin constată, dimpotrivă: ,I am neither here nor there" (,Nu sînt nici aici, nici acolo"). America i se pare, asemenea lui Eco, nu numai o țară care construiește imitații ale trecutului și ale unor pămînturi exotice, ci și una care se imită pe sine, în baza unei ideologii menite să-i vindece toate complexele de inferioritate culturală și istorică. Referindu-se, pe urmele lui Ortega y
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
inferioritate culturală și istorică. Referindu-se, pe urmele lui Ortega y Gasset, la dezumanizarea produsă ca urmare a aservirii omului de o tehnică absolut indiferentă la posibilitățile și necesitățile ființei umane, diarista exclamă: ,Ce caută o imbecilă tehnic într-o țară hipertehnologizată? Sînt o infirmă". Consumismul ca mod de viață, freneziile comerciale agresive, ca și cele gregare și festiviste cu ale lor automatisme și stereotipii de rigoare o irită vizual și auditiv, iar coruperea biotehnologiei care creează vieți cvasiumane îi întărește
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
emigrație), Cioran, Eliade, Mihail Sebastian, Horia Roman Patapievici, afirmat cu brio în ultimii ani în cultura românească, alături de Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. O posibilă explicație viabilă este avansată apropo de ,dilema" lui Patapievici despre ,amnezia" contemporanilor săi din fostele țări comuniste, în comparație mai ales cu perseverența evreilor în a ține trează amintirea tragediei Holocaustului. Evreii, spune Vera Călin, au fost victime nevinovate ale unui regim care teoretiza exterminarea lor și pe care nu-l puteau, nicidecum, susține. în schimb
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
stabili minoritatea căreia îi aparține, bietul text nu poate fi nici respins, nici premiat - grea dilemă! Divaghez, divaghez. Drama scriitorului este că are nevoie de cititor ca de aer, dar în aerul ăsta stratul de ozon se subțiază continuu. Sînt țări închise spațiilor largi, marilor platouri cu vizibilitate sporită. }ări care necunoscînd decît cele șapte culori ferme ale spectrului solar ignoră sau contestă nuanțele intermediare. Aceste țări sînt părăsite de artiștii lor pentru că arta e ca respirația într-un spațiu închis
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
ca de aer, dar în aerul ăsta stratul de ozon se subțiază continuu. Sînt țări închise spațiilor largi, marilor platouri cu vizibilitate sporită. }ări care necunoscînd decît cele șapte culori ferme ale spectrului solar ignoră sau contestă nuanțele intermediare. Aceste țări sînt părăsite de artiștii lor pentru că arta e ca respirația într-un spațiu închis; aerul pe care-l respiri e încărcat cu bioxid de carbon și dacă ești obligat să inspiri numai ce expiri mori în cele din urmă sufocat
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
într-un spațiu închis; aerul pe care-l respiri e încărcat cu bioxid de carbon și dacă ești obligat să inspiri numai ce expiri mori în cele din urmă sufocat. Nu sînt niște nelegiuiți, niște descreierați, artiștii care-și uită țara și mama și limba maternă - ei vor să se salveze de la moarte. Ce altceva sînt strigătele acuzatoare ale lui Thomas Bernhard, ale Elfriedei Jelinek, ale lui Emil Cioran și ale cîtor voci care nu ajung pînă la noi și eu
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
ei, dar ei n-o fac, cred c-ar putea să mă întrebe multe lucruri despre text, despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată despre această întâlnire cu scriitori din diferite țări aici la Festivalul Zile și nopți de literatură din Neptun. MP: Pentru mine, ca scriitor, această întâlnire e extraordinară, o experiență fericită. E grozav să comunici cu oameni care trăiesc ca și tine: citesc și scriu! Doar mâncarea de la hotel
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
unde a apărut în traducerea lui Al.Șahighian și culegerea de eseuri Regele se înclină și ucide. Prezența autoarei în România cu acel prilej a fost intens mediatizată, cu ecouri durabile. Ea a confirmat într-un anume fel publicului din țară, o revelație pe care cititorii din Germania au avut-o mai din timp și pe care mulți au resimțit-o încă la lectura scrierilor în proză: cea a poetei Herta Müller. La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
mine nu numai ,o distracție", că fac așa ceva în limba română - vreau... să-mi iau puțin limba la întrebări să-i arăt că acuma fac eu cu tine ce vreau și... cred că asta este și pentru că am plecat din țară R.B: O revanșă... H.M.: Da, bineînțeles am plecat benevol, dar din ce cauză: fiindcă am fost distrusă nervos, am plecat ca să scap.Nu-mi propun să scriu mereu în limba română. Am încercat și am văzut că merge.Limba
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
surprinde de mult - e faptul că odată ajunși la fața locului, scriitorii români au uitat de motivul deplasării la Marea Neagră. Pentru ei, nu mesele rotunde, nu dezbaterile, nu recitalurile de poezie, nu posibilitatea de a intra în legătură cu colegi din alte țări au constituit scopul deplasării. Din contră, evenimentul de la Neptun a fost gândit ca un prilej pentru plimbări pe faleză (nu știu dacă a fost vreme de plajă), pentru retrageri, în pâlcuri, prin camerele de hotel pentru intense libațiuni. Cunosc de
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
altfel le voi dedica această pagină, mai are și unul foarte prețios: e o adevărată chinină (în sensul de "ți-o bagi pe sub unghii ca să nu le mai rozi") pentru amatorii de Real TV, cei în care abundă mirifica noastră țară. Cum? Simplu: filmul prezintă o variantă ideologizată de Real TV, adică un film intitulat Reconstituirea, în care joacă "tâlharii" propriile roluri. Nu știi dacă jaful e real, procedura miliției/securității sigur nu e, dar sfârșitul, în speță condamnarea lor la
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
o să ne globalizăm de tot, harta Europei va deveni și ea un astfel de joc. O șaradă, în definitiv. Printre Luxemburg, Andora, Olanda, Elveția, Spania și așa mai departe, să zicem că într-o zi cineva va avea de indicat țara nu de mult primită în bătrânul continent cu capitala ei numită București. Din capul locului, europenii mai vechi vor fi avertizați că nu-i vorba de Sofia, nici de Budapesta, cum le confundă unii cu ușurință. N-ar fi necazul
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
dea și el, ca toată lumea. Cu globalizarea, nu-i de glumit... Muncă și iar muncă. Cinste. Eficiență. Organizare. Corectitudine. Și câte și mai câte... Da de unde?... Și nu e ca globalizarea ailaltă - de care suntem fripți - cu proletari din toate țările și celelalte... S-a văzut. Nu m-aș mira dacă, azi-mâine, devenind noi în fine europeni-europeni - să mă ierte naționaliștii noștri vizionari - vom rămâne tot niște pârliți... Din cauza lenei, din cauza corupției nevindecate, cerșelilor noastre ortodoxe precum și luărilor la mișto, în
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
incitantă, anunțată la finele ediției a III-a, și anume: ,Eu scriu. Cine mă citește?". Repet aceste lucruri îndeobște cunoscute, chiar din paginile României literare, fiindcă nu totdeauna informația oferită de presă a fost corectă. Serile, poeți din mai multe țări au citit din opera lor. La decernarea premiilor, Llosa a vorbit și el pe larg despre tema simpozionului. Important mi s-a părut și faptul că toate comunicările au fost urmate de discuții, unele foarte interesante. Scriitorii, sosiți din toate
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
în mai mare măsură decît pînă acum reciprocitatea: cu alte cuvinte, să ofere nu numai unor scriitori din afară prilejul de a veni în contact cu literatura română, dar și scriitorilor români prilejul de a se face cunoscuți în alte țări. Festivalul nu trebuie considerat turism cultural. O notă mai pragmatică este de rigoare în conceperea și organizarea lui. Faptul că am asigurat traducere simultană pe toată durata Festivalului (cu o admirabilă echipă de la Irina Trad S.R.L.) n-ar fi trebuit
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
asigurat traducere simultană pe toată durata Festivalului (cu o admirabilă echipă de la Irina Trad S.R.L.) n-ar fi trebuit să ne scutească să prelungim întîlnirile din sala de conferințe în afara ei, în toate împrejurările în care scriitori din mai multe țări ar fi putut profita spre a comunica între ei. Nu sînt cel mai indicat să judece ediția a IV-a a ,Zilelor și Nopților de Literatură" mai ales în raport cu cele anterioare. O idee mi-am făcut totuși. Am înregistrat atît
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
anecdotică, de lipsă de conținut care domină ansamblul. Unele dintre situațiile descrise în aceste proze foarte scurte circulau pe vremea comunismului sub forma unor povești orale, la limita bancului. Ilustrativă este în acest sens povestea bătrînei care, la ieșirea din țară avea asupra ei suma de zece mărci. Speriată că ar putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii române. Din prefața (altminteri corectă) a lui Paul Cernat nu reiese cu claritate nici măcar dacă în prezent autorul trăiește în țară sau în diaspora. În fond, însă, asta are mai puțină importanță.
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
cultural. Ceea ce este straniu este că de această atmosferă îți dai seama nu analizînd-o filozofic, ci pur și simplu ieșind în afara ei și trăind măcar cîteva luni în Occident. Acel cîmp de forță a cărui prezență, cîtă vreme erai în țară, nu-l sesizai deloc, îl vei simți acum în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
ți le citește decît familia. Nu ați observat că românii aflați în străinătate, deși critică îngustimea și culorile balcanice ale sensibilității de aici, nu se pot totuși lipsi de ele, de vreme ce continuă să se raporteze la ceea ce se întîmplă în țară? Ei scriu pentru gazetele românești și critică atmosfera de aici, fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat socotelile cu sordida cultură de mahala de pe malul Dîmboviței nu încetează să se țină
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
cîte-o afacere și au dat faliment. Cei care au reușit și-au luat zborul din categoria asta. Dar într-un oraș care trebuia să fie modelul industrializării și în care s-au pompat oameni decenii la rînd, mulți aduși de la țară și calificați " la locul de muncă", nu le poți cere tuturor să aibă geniul afacerilor. Iar dacă pentru acești oameni nu există soluție, mi se pare o imensă porcărie ca ei să fie tratați ca un soi de balast social
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]