90 matches
-
mișcare, Ed. Antet, București, 1995 105. Toye J. ș.a., Trade and Development, Edward Elgar Publishing Inc., Northampton, 2003 106. Trebici V., Populația României și creșterea economică, Ed. Politică, București, 1971 107. Turliuc V., Politici monetare, Ed. Polirom, Iași, 2002 108. Țarcă M., Romanian Population. Past, Present and Future Trends, The "Al.I.Cuza" University Press, Iași, 1993 109. Țarcă M., Tratat de Statistică Aplicată, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998 110. Văcărel I., Relații financiare internaționale, Ed. Academiei Române, București, 1995 111
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
106. Trebici V., Populația României și creșterea economică, Ed. Politică, București, 1971 107. Turliuc V., Politici monetare, Ed. Polirom, Iași, 2002 108. Țarcă M., Romanian Population. Past, Present and Future Trends, The "Al.I.Cuza" University Press, Iași, 1993 109. Țarcă M., Tratat de Statistică Aplicată, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998 110. Văcărel I., Relații financiare internaționale, Ed. Academiei Române, București, 1995 111. Viner J., The Customs Union Issue, Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1950 112. Voinea L., Economie regională
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Procedee statistice pentru compararea internațională a nivelului dezvoltării economice, Revista Română de Statistică, nr. 1 2 / 1998, pp. 73 86 154. Troie L., Folosirea calculului matricial în ierarhizarea unităților teritoriale, Revista Română de Statistică, nr. 5, 1997, pp. 9-19 155. Țarcă V., Ierarhizarea dezvoltării umane a țărilor lumii prin metoda abaterilor standardizate, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
teritoriale, Revista Română de Statistică, nr. 5, 1997, pp. 9-19 155. Țarcă V., Ierarhizarea dezvoltării umane a țărilor lumii prin metoda abaterilor standardizate, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 161-173 157. Țarcă V., Dinamica comerțului internațional, Globalizare și educație economică universitară, Conferința
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 161-173 157. Țarcă V., Dinamica comerțului internațional, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 433-443 158. Țarcă V., Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană, Analele științifice ale Univ. "Al. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 161-173 157. Țarcă V., Dinamica comerțului internațional, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 433-443 158. Țarcă V., Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza", Tomul XLVIII, Științe Economice, Iași, 2002/2003, pp. 447-458 159. Țarcă V., Comerțul exterior și dezvoltarea economică în Europa Centrală și de Est, Simpozion
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 433-443 158. Țarcă V., Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza", Tomul XLVIII, Științe Economice, Iași, 2002/2003, pp. 447-458 159. Țarcă V., Comerțul exterior și dezvoltarea economică în Europa Centrală și de Est, Simpozion național cu participare internațională, Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, 2003 160. Vincze M., Romanian Agriculture's Difficulties in Accommodating the Changes in CAP, Romania and the European
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1985 204. *** Mic Dicționar Enciclopedic, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978 205. *** Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 1993 206. *** Webster's New Collegiate Dictionary, G & C Merriam Company, Springfield, Massachusetts, USA, 1975 Lect. univ. dr. Viorel ȚARCĂ LICENȚIAT al Universității "Al. I. Cuza", Iași, Facultatea de Științe Economice, Secția Statistică Economico-Socială, 1997 STUDII APROFUNDATE (Master) în Profilul Economic, Specializarea Statistică Social-Economică, Facultatea de Științe Economice, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1998 DOCTOR ÎN ECONOMIE, Specialitatea Relații Economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]