83 matches
-
Era convins că n-are să se mai întoarcă... Cum așa? o întrebam eu. Iac-așa bine, cum îți spun!... Uite, mi-aduc aminte exact, parcă s-a întâmplat ieri. Pe la începutul lunii iunie, tocmai ne întorsesem într-o seară din țarnă, cu un car cu coșolină. Când să intrăm în ogradă, vătășelul de la primărie ne aștepta la poartă. Ce-i bre?, l-a întrebat omul meu. D-apoi ce să fie, bădiță Vasile, se vede treaba că au nevoie de dumitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
În fața unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului prin împărțirile succesive. Intrarea alogenilor pe Poarta Țărnii, în cazul în care admitem divizarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe părți ale țării ca poartă ornamentală, monumentală, în Maramureș, individuală, de intrare în gospodăria proprie, micșorată în decursul timpului prin împărțirile succesive. Intrarea alogenilor pe Poarta Țărnii, în cazul în care admitem divizarea pe bază de avere a comunităților românești, ar fi avut drept urmare acapararea acestora ca robi la cei bogați, așa cum s-a întâmplat mai târziu cu țiganii și cu tătarii. Este imposibil ca protoromânii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mongolica, 142 Pax Ottomanica, 142 Pax Romana, 142 Peceneaga, 116 Peninsula Balcanică, 138, 139 Peninsula Sinai, 47, 51, 168 Pietroasele- Buzău, 131, 132 Piri- beg, 203 Plaiul, 203 Platon, 27, 42, 79 Poarta Otomană, 127, 128, 139, 143, 147 Poarta Țărnii, 113 Podolia, 127 Podul Înalt, 203, 209 Polonia, 58, 72, 103, 127, 145, 147, 193, 200, 205 Popa- Lisseanu, G., 11, 18, 19, 43, 74, 76, 96, 98, 121, 122, 123 Pomponius Mela, 24, 36 Porțile de Fier, 58, 91
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care în vadea păr la sfânta ziua Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem în coșeriul d-sale, și în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bade-badi, tine-tini, pâine îpâni, zice-zâce, crede-credi, singur-sângur, etc. De asemenea mai sunt folosite și unele cuvinte specifice ca: ceatlău-ciomag, gaiță (petrol lampant)-gaz, țaică-drojdie pentru frământat pâinea, sâsâeac-coșer pentru porumb, perje-prune, curechi-varză, barabule-cartofi. Pentru forma literară țarină se folosește popularul țarnă iar a cuvântului joc, popularul gioc. în loc de articolul hotărât lui se folosește forma populară lu : Poiana lu Vraghie, Pădurea lu Pușcașu, Hârtopu(l) Cheaptanarulu(i). Unele neologisme apar în vorbirea localnicilor cu o etimologie populară cum ar fi cazul apelativului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună tinerii la horă cu ocazia hramului bisericii sau ale altor sărbători. în celelalte sate din comună se mai numește și mehedean. țarină (în țarnă)-locuri cu terenuri agricole situate la marginea satelor Vatra și chiar Mlenăuți unde i se mai spune în Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa, șuiu, șurub, tănasă, târcălău, trohănel, țupu, zărzărea, zugravul, c) Satul avea următoarele PUNCTE DE ORIENTARE: Basoci, Daja, Dealu Lihăncii, Dorinești, Giurgioana deal, Hanța, Izvoare, la Râpa lui Basoc, Necorița, pe râpă, Poarta Țărnii, Podu Ghiocăi, Răcușana, Strâmba. Capitolul V PERSONALITĂȚI Nu avem datele pentru un tablou complet, nicicum toate: cerem iertare. Introducem în acest capitol pe cei care au terminat cel puțin studii superioare, au avut funcții publice sau au săvârșit fapte eroice
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în intensitate sub influența limbii literare și a mijloacelor media. Iată câteva toponime de acest tip din zona Trotușului: Arșâțâ, Culmea Bunâ, Curmăturâ, Dealu Izvoari, Drumul la Stâncâ, Fata Moartâ, Haloșu Mari, Huitoari, Pădurea Mari, Pi Podu Mari, Ulița spri Țarnă. În morfologie, nu sunt de semnalat situații diferite de cea a toponimiei din Moldova. Numele de loc din Valea Trotușului cunosc numărul singular (cam 70 %) sau cel plural, pot fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales antepus), iar când e vorba de cele orientative au prioritate prepozițiile pentru acuzativ. Din punct de vedere al
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cărții, ce aspiră să devină uneori monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
când l-au recunoscut pe nepot, căruia i-a făcut mult bine, ani de-a rândul. L-au luat la post și acolo și-a recunoscut fapta. Miliția a acționat după lege, arestându l. Verișoară și prietenă Viorica Nemțoc de la Țarnă este verișoară după familia tatălui meu. Mama ei, Silvestroanca era vară primară cu tata. Cu ea, fiind colegă în cele cinci clase primare, m-am înțeles cel mai bine. Atunci se numea Lavric, la fel ca mine. Deși locuiam la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
kilometri, ne întâlneam destul de des, mai cu seamă duminicile și zilele de sărbătoare. Se îmbrăca frumos, cu haine curate și scumpe, familia ei făcând parte din cele mai înstărite din sat. Chiar locul unde-și avea gospodăria spunea destul. Pe Țarnă ședeau numai oameni cu pământ mult și posesori de animale de rasă. Lor le spunea pe poreclă, familia lui Belei. Viorica mai avea două surori, Lucia (care era de o frumusețe deosebită) și Maria. Pentru mine Viorica conta foarte mult
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
director, doamna, soția lui și copiii: Chița, Nuțica și Tusicu. Ne-au felicitat, ne-au mulțumit și-apoi am plecat. N-am vrut să primim bani și de la oamenii școlii, fiind și noi elevi. Ne-am continuat urarea, ajungând până la Țarnă. Aici, verișoara mea, Viorica Nemțoc, ne-a primit regește. Fiecăruia ne-a oferit câte o plăcintă "poale-n brâu" și turtă dulce. Nu ne-a lăsat până n-am băut câte o cană de suc de pere, care era foarte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din biserici grajduri de vite , lucru de care mă îndoiesc. Spune-le să meargă sănătoși și să se întoarcă teferi la casele lor; Vitele cornute și oile nu le-am adus în sat, erau ascunse într-un loc ferit în țarnă și în pădure. Convoaiele militare se ridicau mereu pe Dealul Morilor, mergând spre Bacău. Panta dealului fiind foarte mare, uneori scăpau mașinile la vale și acestea se răsturnau, împrăștiind provizii de-ale mâncării și chiar muniție, grenade fără focoase, cartușe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru bărbații de la țară, munca este centrală în autodefinire în raport cu familiaxe "„familie", pentru femei este invers, dar „femeile care muncesc salarizat au și identitatexe "„identitate" personală, și profesională, au standarde, au idealuri” (p. 63). Altfel, drumul lor este circular, între „țarnă și casă”. Când intră în munca plătită, femeile „gândesc masculinxe "„masculin"”. „Deschiderea bărbaților e simultan spațială și ocupațională” (p. 75), cea a femeilor casnice este blocată inclusiv spațial: „femeile sunt centrul nutritiv al familiei” (p. 102). Asocierile muncii bărbaților în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Asocierile muncii bărbaților în gospodărie sunt cu proprietatea, cu însemnele ei externe, casa, mașina, drumul (p. 118) și reprezintă materializarea unor relații de puterexe "„putere"; bărbații sunt mereu în mișcare, mereu pe drum, în timp ce femeile au un drum circular, între „țarnă și casă”, glie și gineceuxe "„gineceu". O deschidere spre modernizarexe "„modernizare" este improbabilă în aceste condiții. Comportamentele în această lume sunt departe de politizarea propriilor probleme 22. În mediul rural, căsătoriile se încheie mai devreme, mai ales pentru fete. Căsătoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]