83 matches
-
ajută anchetatorul și, pe luna plină ce-i ținea loc de față, explodă o veselie care-i dezvelea sănătos toată dantura. La ora zero te-ai sculat și-ai înhămat caii. - Păcatele mele ! - După asta ai luat-o frumușel prin țarnă până la gară. - Da’ unde se află ! - Ai încărcat binișor cartofii de pe rampă și-ai tuns-o la vale, pe drumul Iloaiei. Cine era de pază ? atacă brusc plutonierul. - De pază ?! bolborosi uimit bătrânul. Milițianul ciocăni cu degetul în foaia de pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dă. Amu era o babă și baba avea o capră. Dimineața când se scoală baba, scoate capra pe poartă și zice : „Du-te în paza Domnului !” Sfântul Petrea, de cuvânt, ia capra de curmei și-o poartă toată ziua în țarnă. Dar capra cum îi capra : ba se cațără pe-un păducel, ba se bagă sub o tufă, dă pici, dă pe dincolo, până se lehămetește sfântul Petrea și de capră și de dumnezeire. Iar când da soarele în asfințit, duce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
e tot moarte. Zbirii vor rămâne iarăși umiliți în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fi fost la fața locului, în biblioteca sa mai stau rânduite încă 18 lucrări care vorbesc de la sine doar din titlu: Piatra șoimului - roman (1991; Cântecul ciocârliei - nuvele și povestiri (1997); Răpirea de la Mânăstirea Capriana - roman (1998); Primarul din Poarta Țărnii - roman (2001); Lupul Alb (Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu) - roman (2002); Sub sabia cu straja-n cruce I (Cetatea lui Duma Negru) roman (2003); Hanul răzeșilor - roman (2004); Sub sabia cu straja-n cruce II (Bătălia de la Valea Albă - roman
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
pentru bărbații de la țară, munca este centrală în autodefinire în raport cu familiaxe "„familie", pentru femei este invers, dar „femeile care muncesc salarizat au și identitatexe "„identitate" personală, și profesională, au standarde, au idealuri” (p. 63). Altfel, drumul lor este circular, între „țarnă și casă”. Când intră în munca plătită, femeile „gândesc masculinxe "„masculin"”. „Deschiderea bărbaților e simultan spațială și ocupațională” (p. 75), cea a femeilor casnice este blocată inclusiv spațial: „femeile sunt centrul nutritiv al familiei” (p. 102). Asocierile muncii bărbaților în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Asocierile muncii bărbaților în gospodărie sunt cu proprietatea, cu însemnele ei externe, casa, mașina, drumul (p. 118) și reprezintă materializarea unor relații de puterexe "„putere"; bărbații sunt mereu în mișcare, mereu pe drum, în timp ce femeile au un drum circular, între „țarnă și casă”, glie și gineceuxe "„gineceu". O deschidere spre modernizarexe "„modernizare" este improbabilă în aceste condiții. Comportamentele în această lume sunt departe de politizarea propriilor probleme 22. În mediul rural, căsătoriile se încheie mai devreme, mai ales pentru fete. Căsătoria
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fulgeroasă și cu trăsnet vreme, supt un fag, unde ne dosisem” Întîlnirea cu Zulnia. Acolo „s-au dat și s-au luat parolele”: acolo fusese semnat tratatul de vasalitate sentimentală. Ce-a devenit, unde-i, dar, copaciul mare? „Înțăleg, În țarnă toate Le-au prefăcut cruda moarte, Dar Încai țărna iubită De tine zace lipită, Iar a mea, a mea, departe, PÎn’ la ceasul cel de moarte, CÎnd În groapa-ntunecoasă Lipindu-mă de-a ei oasă Voi striga, dragă Zulnie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și căruia îi spuneam în copilărie „pe din sus” (o expresie a noastră și nu un nume propriu). Dar pot fi văzute urme de acest fel și în spațiul dintre satele Slobozia și Umbrărești-Deal, loc numit de către părinții noștri În Țarnă, precum și în alte puncte de pe ambele maluri ale râului Bârlad. Perioada daco-romană este atestată de urmele materiale din următoarele locuri: Siliștea, în jurul bisericii satului, în luncă și pe terasă, există unele vestigii scoase la iveală de brăzdarele plugului și risipite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a lungul timpului, cum sunt țarnă (țarină), hindichi, hudiță și altele, nume pe care nu le-au conservat locuitorii pentru partea de sus a Bozieștilor. Când anume s-a produs separația sud-nord, căci aceasta trebuie să fi fost prima diviziune, nu știm precis, neexistând documente cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin păstrarea vechilor structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au păstrat în uz expresiile gardul țărnii și poarta țărnii, fără să mai existe așa ceva în realitate, ci doar locul unde acestea existaseră cândva. Nu avem știință despre existența vreunui act normativ din Evul Mediu sub forma unei legi scrise, prin care să fi fost reglementate categoriile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au păstrat în uz expresiile gardul țărnii și poarta țărnii, fără să mai existe așa ceva în realitate, ci doar locul unde acestea existaseră cândva. Nu avem știință despre existența vreunui act normativ din Evul Mediu sub forma unei legi scrise, prin care să fi fost reglementate categoriile de drumuri, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În fața unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În fața unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
când. Hai să sperăm că e și el măcar o dată în viață băiat serios, se ține de cuvânt și chiar dă colțu'." Urmează unul scris doar cu majuscule, ca și cum autorul ar fi vrut să-l bată în cuie, pe poarta țărnii ca să-l vadă tot satu': „poate îl împușcă cineva! : ȘI CÂT M-AM BUCURAT! COMANDASEM DEJA O COROANĂ MÂNJITĂ CU RAHAT PE CARE DOREAM S-O DAU FAM. BĂSESCU ! POATE OR ȘTI BĂIEȚII CEVA? MĂI SĂ FIE? SĂ ASISTĂM ÎN
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
stării mele, Profesiei și jurămîntului: declar Ca-n ciuda forței, tinereții, rangului, Victorioasei spade, noului noroc, Si inimii și vitejiei, ești un trădător, Fals către zei și frate și părinte, Rebel acestui prinț prealuminat Și, de la vîrful creștetului pînă La țarna și la praful sub picior, Un veninos broscoi de trădător! Zi "nu", Si spadă, braț, curaju-mi tot sînt gata Să dovedească-n inima, cărei vorbesc, Ca minți! EDMUND: Prudent ar fi de nume să te-ntreb, Dar fiindcă te-arăți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în intensitate sub influența limbii literare și a mijloacelor media. Iată câteva toponime de acest tip din zona Trotușului: Arșâțâ, Culmea Bunâ, Curmăturâ, Dealu Izvoari, Drumul la Stâncâ, Fata Moartâ, Haloșu Mari, Huitoari, Pădurea Mari, Pi Podu Mari, Ulița spri Țarnă. În morfologie, nu sunt de semnalat situații diferite de cea a toponimiei din Moldova. Numele de loc din Valea Trotușului cunosc numărul singular (cam 70 %) sau cel plural, pot fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales antepus), iar când e vorba de cele orientative au prioritate prepozițiile pentru acuzativ. Din punct de vedere al
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de folosință la o parte din țarnă, dacă va fi proprietar de casă în oraș de cel puțin 10 ani; 2. Va pierde acest drept dacă și-a vândut casa, dacă a închiriat-o pentru vreo dregătorie, ori s-a strămutat din oraș; 3. Prin moarte, copiii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa, șuiu, șurub, tănasă, târcălău, trohănel, țupu, zărzărea, zugravul, c) Satul avea următoarele PUNCTE DE ORIENTARE: Basoci, Daja, Dealu Lihăncii, Dorinești, Giurgioana deal, Hanța, Izvoare, la Râpa lui Basoc, Necorița, pe râpă, Poarta Țărnii, Podu Ghiocăi, Răcușana, Strâmba. Capitolul V PERSONALITĂȚI Nu avem datele pentru un tablou complet, nicicum toate: cerem iertare. Introducem în acest capitol pe cei care au terminat cel puțin studii superioare, au avut funcții publice sau au săvârșit fapte eroice
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ș.A. "SIGMA PROIECT" - Ș.A. "ȘOFERUL AMATOR" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Satu Mare "ALIMENTARĂ" - Ș.A. "NORD TAXI" - Ș.A. "PHOENIX" - Ș.A. "SIMRA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Cărei "NORDCONSTRUCTII" - Ș.A. "NOVECOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Țarna Mare "FRASINUL" - Ș.A. JUDEȚUL SĂLAJ - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Zalău "AUTOTRANS MARFĂ" - Ș.A. "CONSTRUCȚII-MONTAJ" - Ș.A. "MESES" - Ș.A. "MULTIPROD" - Ș.A. "PROCONSAL" - Ș.A. "SARMIS" - Ș.A. "ȘCOALĂ DE CONDUCĂTORI AUTO AMATORI" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Zalău "ALCOM" - Ș.A. "UNIVERSAL
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Obrejii. Ajung în Pârloage. Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu Ursu. Mă mai întâlnesc și cu vreo doi băieți de seama mea, care erau și ei în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca nisipul într-o clepsidră. Nici nu-mi dau seama, când seara începe să-și presare cenușa și eu mă trezesc hălăduind încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Era convins că n-are să se mai întoarcă... Cum așa? o întrebam eu. Iac-așa bine, cum îți spun!... Uite, mi-aduc aminte exact, parcă s-a întâmplat ieri. Pe la începutul lunii iunie, tocmai ne întorsesem într-o seară din țarnă, cu un car cu coșolină. Când să intrăm în ogradă, vătășelul de la primărie ne aștepta la poartă. Ce-i bre?, l-a întrebat omul meu. D-apoi ce să fie, bădiță Vasile, se vede treaba că au nevoie de dumitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]