116 matches
-
de Temesvar trăiește cu banii de <la> băile de Oravița, Sasca și Moldova <Nouă>, precum și toată Stiria și Carintia (landuri în Austria n.ns.) trăiește cea mai mare parte din minele cele mari și fabricile de fier a<le> acestor țeri. Însă nu numai pentru mijloacele de viețuire primește țara însămnătoare sume de bani de la minării, dar încă la aceste trebuie multe alte neapărate lucruri, precum cânipă pentru odgoane, său, piei, praf de pușcă și alte materialuri, care toate să cumpără
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tot anul pentru exportatele producturi de industrie și, în acest chip, se sporește capitalul țărei. Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cea foarte mare de argint a multor altor staturi. Însă nu numai prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în cea mai favoritoare poziție, când întregi păduri putrezesc neîntrebuințate, sau parte se ard cu răsipă, când, cu un cuvânt, Moldova ar fi în stare a produce nu numai fierul cât trebuiește în țară, dar încă și pentru exportație în țerile ce au lipsă de acest metal. Lipsa unei fabrici de fier în țară este cea întâia de căpetenie pricină că industria și agricultura țerei, din nenorocire, se află încă într-un grad mai îngiosât decât cum se aflau aceste în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au lipsă de acest metal. Lipsa unei fabrici de fier în țară este cea întâia de căpetenie pricină că industria și agricultura țerei, din nenorocire, se află încă într-un grad mai îngiosât decât cum se aflau aceste în alte țeri înainte de 300 ani. Țăranul, fiind aice sărac, nu este în stare a-și cumpăra scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în întâmplare, când uneltele și părțile mașinelor ei s-ar strica și nu s-ar putea drege în apropietele fabrici de fier din țară, ar trebui au a se trimite spre reparație peste hotar, au a se aduce altele din țeri depărtate, cu mare pierdere de bani și de timp și pân la a lor sosire, ar fi nevoită a conteni lucrul. Prințul N. Suțu, în a<l> lui învățat tractat asupra iconomiei politice a Moldovei, dezvălind rezultaturile unei industrii pământene
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai de folos, dar încă și neapărat de trebuință a înființa, în sfârșit, și aice în Moldova, după putință, manufăpturi de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare. Drept aceea, în țerile țivilizate, nu se află o capitalie, ba nici politie ținutală, care să nu aibă băi publice și o shoală de înotat. Fiind că în capitala noastră lipsesc încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acre și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și bune. Deci, fiind că însemnătoarea câtime de piatră acră trebuincioasă pentru boiele, medicamente, fabrică de hârtie ș.a. ce se aduce pe tot anul din țeri streine și piatra acră aflătoare lângă Bisericani și Tarcău fiind într-o poziție favorabilă, între păduri mari, care, neîntrebuințate, cea mai mare parte putrezesc, apoi așezarea și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fierul trebuitor în țară pentru fiecare cui, plug etc. se va aduce din Germania, Anglia, ba însuși din Siberia, cu transport scump și alte cheltuiele grele, iar uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cuvânt, să poati chiar calcula și dovedi că astă întreprindiri lângă Piatra, mult mai mare și mai statornic folos ar aduce decât moara de vapori 20 sau fabrica de stearine 21, care, di asăminea, s-au executat cu bani din țeri străine. Pre lângă aceste, mai adaug că prețul acestor băi sporesc și cărbunii di pământ aflători în acești munți, cari nu numai să pot întrebuința ca material arzători la vase de vapori, ca și la lucrarea băilor de f<i
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
putea căpăta fără vreo [...]27, lucrătorii și materialul trebuitor [...] stejar, spre tălpăluirea șinilor s-ar [...] plată de către înaltul guvern. Însă [...] lucrarea pământurilor și a materialului trebuitor pentru drumurile de fer, de asemenea și plata salahorilor, drumurile de fer înființate în țerile streine nu fac nici a treia parte din suma totală cheltuită. Prin urmare, că și alte obiecte la înființare de drumuri de fer cer cele mai mari mijloace să vede din următoarele devizii de la trii drumuri de fer înființate. a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
salahorilor, va trebui să costisască mai mult decât peste 1 milion de lei și cu atât mai mult cu cât, în Moldova, recvizitele trebuitoare, instrucția, cum și personalul tehnic al drumului de fer ar fi mult mai costisitori decât în țerile streine. Prin urmare, să vederează și aceasta că adunarea capitalului trebuitor pentru acest drum de fer proiectat cu greu este de a se realiza în Moldova. De asemenea, se prevede că dacă drumurile de fer care unesc capitaliile Germaniei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
realităților istorice, există Văcărești, Brâncoveni sau Cantemiri. De altfel, într-o secvență inflamată din Echilibrul între antiteze, îl găsim pe Heliade Rădulescu gata să ofere un soi de motivare implicită a pluralului onomastic deplângând ingratitudinea publică față de vechile famillii românești: ...țeara întreagă faceți cauză comună cu ciocoii vingători, dați de omorâți, să nu mai rămâie niciunul din familiele ce au făcut vreodată vreun bine țărei [...]; să nu mai rămâie nici numele de Brâncoveni [...]; să nu se mai auză nici nume de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Lucrările au început și la ele au participat aproximativ trei, patru sute de lucrători. În 1875, temelia castelului a fost pusă. Cu acest prilej la 10 iulie 1875 Carol I a spus că Peleș va fi “leagănul Dinastiei Noastre și al țerii”<footnote Dimitrie A. Strudza, Domnia Regelui Carol I, tomul I, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1906, p. 763 footnote>. O lună mai târziu va fi întocmit și Actul Domnesc de fundațiune care afirmă: Astăzi Duminică la 10 august
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
simetrii și antiteze artificiale). După romanul Hoții și hagiul(1853), de Al. Pelimon, un alt important moment aparține anului 1855.În paginile revistei România literară se publică consecutiv trei romane și anume: Manoil de D.Bolintineanu, Serile de toamnă la țeară de Al.Cantacuzino precum și Logofătul Baptiste Velelî de V.A.Urechiă. Primul roman din literatura noastră națională mai bine realizat artistic, Manoil este o operă epistolară, sentimentală, care se înscrie în descendența Noii Eloise (Jean Jacques Rousseau), a Suferințelor tînăruiui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
acestui neam.” Pentru realizarea acestui țel îndemnurile erau tranșante: „Jos nemernica băiguială străină din saloanele cosmopolite, pentru întreținerea cărora curg sudori de sânge pe lanurile muncite din greu, jos cărțuliile de simțire falsificată și de corupție, cu care Apusul otrăvește țeri nepricepute, jos maimuțăria nelegiuită! O nouă epocă de cultură trebuie să înceapă pentru noi. Trebuie, sau altfel vom muri!”. De altfel, „nemernica băiguială străină” e o altă expresie, mai violentă, pentru „bolnave idei” - expresia lui Coșbuc. Ca și autorul Baladelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
patru volume manuscrise până în 1995, cu excepția a două fragmente tipărite în „Calendarul de la Buda” pe anii 1806 și 1807. Folosind numeroase izvoare, între care și cronicile moldovene și muntene, el urmărește în primele părți - Istoriia românilor în Dachiia, Istoriia domnilor Țerii Românești și Istoriia domnilor Țării Moldovei - principalele evenimente din întreg spațiul locuit de români. Volumul al patrulea - Istoriia besericească a Episcopiei românești din Ardeal, până la 1773 - utilizează documente de arhivă, tradiții locale și informația directă. Scriind istoria tuturor românilor, M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
la oameni, locuri și evenimente din Carpații Meridionali. Reținem doar ca exemplu: Amintiri din Țara Oltului (1936), Drumuri și orașe din România (1904), Sate și preoți din Ardeal (1902), Sate și mănăstiri din România (1905), Călători, ambasadori și misionari În țerile noastre și asupra țerilor noastre (1899), Istoria comerțului românesc; Istoria românilor, etc. - Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric, memorialist, profesor universitar și academician, animat de o fierbinte dragoste față de neamul românesc, a inclus În opera sa diferite aspecte și momente aferente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
evenimente din Carpații Meridionali. Reținem doar ca exemplu: Amintiri din Țara Oltului (1936), Drumuri și orașe din România (1904), Sate și preoți din Ardeal (1902), Sate și mănăstiri din România (1905), Călători, ambasadori și misionari În țerile noastre și asupra țerilor noastre (1899), Istoria comerțului românesc; Istoria românilor, etc. - Constantin C. Giurescu (1901-1977), istoric, memorialist, profesor universitar și academician, animat de o fierbinte dragoste față de neamul românesc, a inclus În opera sa diferite aspecte și momente aferente Carpaților Meridionali. Amintim doar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
religioasă pe pământul nostru” <endnote id="(285, p. 57)"/>. De altfel, aceasta era și poziția oficială a României. Prim- -ministrului, Ion C. Brătianu, declara următoarele Într-un interviu acordat În 1877 ziarului Deutsche Zeitung : „Intoleranța religioasă, atât mie cât și țerii mele, e ceva necunoscut”. Și aceasta cu toate că evreii imigrează În România „pentru a scăpa de conscripția militară”, sunt „de naționalitate rusească”, deci „de calitatea cea mai rea”, sunt „contravenitori la impozite”, Într- un cuvânt, sunt „răi cetățeni” <endnote id=" (193
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de o divinitate a Nilului. În urma consultării oracolului, el s-a vindecat de orbire spălându-se pe ochi cu urina unei femei virtuoase (Herodot, Istorii, II, 111 ; Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, I, 59). 193. Nicolae Iorga, „Istoria evreilor În Țerile noastre”, În Analele Academiei Române, Memoriile Secției Istorice, tom XXXVI, București, 1913. 194. Iuliu Barasch, „Evreii În Cracovia, Galiția, Bucovina, Moldova și Valachia. Impresii de călătorie din anii 1841-1842”, În Anuar pentru israeliți, XVI, 1894, pp. 45-181. 195. Dumitru Vitcu, „Emanciparea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu o icoană. Toate 12 părți vor fi de 84 coli, împărțite în 12 materii. În Ia parte istoria pe scurt a romanilor, năravurile, religia, legile politicești, îmbrăcămintea, mâncările, țeremoniile și îngropăciunea lor; în a 2-a din Istoria Ardealului, Țeara Românească și Moldova; în a 3-a parte, Literatura Românească, arătând care au fost lucrat și care lucră și acum pentru literatura românească; în a 4-a din iconomia de câmp și a tot felul de lucrări; pentru toate minunile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]