116 matches
-
poprica - / boc - / țangăr/ mangăr/ clanț - / dă poarta la loc!// În căruța domnului/ de la apa somnului - / Gheorghe Șincai, tatăl/ și fiul/ răposatul/ și viul...// La râul Vavilonului/ au pe ce tărâm/ doisprezece fiii omului/ plânsem/ și-acolo-l văzum.// Departe de țeară/ la râul ce cure/ plânsem de apa noastră chiară/ și cu trei gure:/ Câte-or fi toamne/ de când am purces/ și ne-am dat pre mâna ta, Doamne,/ cu mult înțăles?” Vine iarba (1968) aduce în prim-plan satul matrice
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Astfel că debutează în folcloristică răspunzând, în 1882, la unul din chestionarele lui B. P. Hasdeu, Obiceiele juridice ale poporului român; peste un deceniu va da curs și la acela al lui N. Densușianu, Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, iar în 1895 răspunde la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
odihnesc oasele a luminatului și răposatului bun creștin Io Șerban Cantacuzino voevodŭ, nepotul răposatului Șărban Basarabŭ voevodŭ, pre carele miluindu-l D(u)mn(e)zeu cu do(m)niia aceștŭ țărî, de au domnit 10 ai. Ș-au chivernisit țeara bine și vrednicéște cu totu cinstit neamul lui, apărându-o de toți vrăjmașii [...]. A căruia i-au fostu viiața de ani 54; și așa s-au pristăvit întru H(risto)s la octom(vrie) 29 l(ea)t 7197, 1689
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria, cneaghina lui pan Șendrea portarul, care s-a pristăvit la veșnicele lăcașuri ...” 591. Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă” -, Iorga presupune că trebuie să aparțină soției „nenorocitului de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestui neam.” Pentru realizarea acestui țel îndemnurile erau tranșante: „Jos nemernica băiguială străină din saloanele cosmopolite, pentru întreținerea cărora curg sudori de sânge pe lanurile muncite din greu, jos cărțuliile de simțire falsificată și de corupție, cu care Apusul otrăvește țeri nepricepute, jos maimuțăria nelegiuită! O nouă epocă de cultură trebuie să înceapă pentru noi. Trebuie, sau altfel vom muri!”. De altfel, „nemernica băiguială străină” e o altă expresie, mai violentă, pentru „bolnave idei” - expresia lui Coșbuc. Ca și autorul Baladelor
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Lucrările au început și la ele au participat aproximativ trei, patru sute de lucrători. În 1875, temelia castelului a fost pusă. Cu acest prilej la 10 iulie 1875 Carol I a spus că Peleș va fi “leagănul Dinastiei Noastre și al țerii”<footnote Dimitrie A. Strudza, Domnia Regelui Carol I, tomul I, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1906, p. 763 footnote>. O lună mai târziu va fi întocmit și Actul Domnesc de fundațiune care afirmă: Astăzi Duminică la 10 august
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Botzan M., Originea și evoluția Deltei Dunării, Hidrotehnica, 12, București, 1987. 3 Vîlsan G., Câmpia Romîn㸠Socec, București, 1915. 4 Schwantz F., Tabula Valahiae Cis-Alutanae, 1723 (BAR D. V. 35); Specht (Obristen), Militarische Carte, 1790-1791 (BAR D. XXVII. 6); Harta Țerii Românești, București, 1861 (BAR H. II). 5 Botzan M., Pour localiser Vicina: histoire et milieu géographique, "Revue des études sud-est européennes", t. XXX, 1992, 1-2, București (61). 6 Botzan M., Apele și viața poporului român, Edit. Ceres, București, 1984. 7
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
patru volume manuscrise până în 1995, cu excepția a două fragmente tipărite în „Calendarul de la Buda” pe anii 1806 și 1807. Folosind numeroase izvoare, între care și cronicile moldovene și muntene, el urmărește în primele părți - Istoriia românilor în Dachiia, Istoriia domnilor Țerii Românești și Istoriia domnilor Țării Moldovei - principalele evenimente din întreg spațiul locuit de români. Volumul al patrulea - Istoriia besericească a Episcopiei românești din Ardeal, până la 1773 - utilizează documente de arhivă, tradiții locale și informația directă. Scriind istoria tuturor românilor, M.
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi și noui, I-III, București, 1857; Domnul Tudor, épisode de la révolution roumaine de 1821, Paris, 1858; Culegere de mai mulți articoli publicați atât în străinătate cât și în țeară în anii trecuți, București, 1861; Călătorie arheologică în România, București, 1861; Monastirile din România (Monastirile închinate), București, 1862; Monastirile din România (Monastirile zise Brâncovenești), București, 1863; Escursiune arheologică din anul 1869, București, 1869; Opere, I-II, îngr. Andrei Rusu, introd
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
bucuria fantastică să fie adevărat după 15 ani că noi sărbătorim 23 augustul nostru peste mări și țări, globe-trotteri liberi. Cineva, acolo sus, desigur că ne iubește. Membre AnA. AnA este, până la ora actuală, cea mai cunoscută organizație feministă din țeara noastră românească. Negruț, pe numele lui. Începând cu 1974, absolvenții de învățământ superior au fost forțat integrați în „producție”. Accesul la învățământul superior și cercetare era aproape inexistent. Orașele universitare mari au fost declarate „orașe închise”, și accesul la acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
chimvale. Și iată numărul celor ce aveau de îndeplinit lucrarea aceasta. 2. Din fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania și Așareela, fiii lui Asaf, sub cîrmuirea lui Asaf, care proorocea după poruncile împăratului. 3. Din Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Țeri, Isaia, Hașabia, Matitia și Șimei, șase, sub cîrmuirea tatălui lor Iedutun, care proorocea cu arfa, ca să laude și să mărească pe Domnul. 4. Din Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Șebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioșbecașa, Maloti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
om darnic, înțelegător și drept. ,,Cu toate acestea, probabil la insistențele lui Duca, a fost mazilit și chemat la Țaringrad, unde a murit în scurt timp. Decesul acesta neașteptat arucă o bănuială asupra lui Duca Vodă”<footnote Nicolae Costin, Letopisețul Țerii Moldovei de la Ștefan sin Vasilie Vodă, București, 1887, p. 6 footnote>. A doua domnie a lui Gheorghe Duca începe în condiții obscure (8 noiembrie 1668 10 august 1672 ). ,,Țara era plină de oameni și cu hrană și agonisită bună”<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
august 1787, părinte. ― Aha! Citește-l, fiindcă aici este pe deplin oglindit adevărul privind urmările administrării mănăstirilor moldovenești de către călugării greci. ― Tocmai pentru asta l-am căutat, părinte. Iată-l: “Cu mila lui Dumnezeu, Io Alexandru Ioan Ipsilant voievoda, domnu Țerii Moldavii... Deci, pe lângă altele, luând domniia mea aminte și pentru svânta mănăstire ce iaste aice aproape de orașul Iașii și se numește Aaron Vodă, unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintru svinți părintele nostru și marele ierarh al lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moșmolești acolo?” Încerc să caut înțelesul cărții lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 16 iunie 1734 (7242). „ Și ești pe calea cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod, din 16 iunie 1734 (7242). „ Și ești pe calea cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să căutați fieștecare să vă apucați de alișverișul vostru, să cumpărați boi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte"35, termen utilizat și astăzi în limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor lipsite de minte: "ca să nu se înnece anii cei trecuți a toate țerile și apoi să nu se poată ști ce au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte"36. * Unii termeni s-au pierdut. Neculce întrebuințează acest termen. Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului, / În sterița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
valea Tazlăului, potrivit cu instrucțiile mele, m-am sârguit totodată a face observații și cercetărei atingătoare de toate producturile munților. Nu am putut trece cu vederea pădurile, ca cele mai însămnate producturi a munților și a iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în îndoită privire: 1-iu pentru înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirei pământului; 2-le pentru folosul producerii lor. Înrâurirea pădurilor este hotărâtoare nu numai îndeobștie pentru țeri întregi, ci și îndeosebi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în îndoită privire: 1-iu pentru înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirei pământului; 2-le pentru folosul producerii lor. Înrâurirea pădurilor este hotărâtoare nu numai îndeobștie pentru țeri întregi, ci și îndeosebi pentru îndămânarea și rodirea părților de loc, și această înrâurire este uneori după împregiurări încă și mai folositoare decât câștigarea producturilor. Dacă acoperirea pământului cu plante mici favorește reciproca lucrare între atmosferă și pământ, și adunarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe viitorime în această țară, atunce scoposul acestor rânduri se va împlini și descoperirile cu osteneală făcute vor fi, după vrednicie, răsplătite. Publicația acestor socotințe s-au întârziet numai din pricina feluritelor trebi și a altor împregiurări. Folosul ce aduce unei țeri lucrarea minelor se poate privi din două puncturi și anume: 1. Luând în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de Temesvar trăiește cu banii de <la> băile de Oravița, Sasca și Moldova <Nouă>, precum și toată Stiria și Carintia (landuri în Austria n.ns.) trăiește cea mai mare parte din minele cele mari și fabricile de fier a<le> acestor țeri. Însă nu numai pentru mijloacele de viețuire primește țara însămnătoare sume de bani de la minării, dar încă la aceste trebuie multe alte neapărate lucruri, precum cânipă pentru odgoane, său, piei, praf de pușcă și alte materialuri, care toate să cumpără
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tot anul pentru exportatele producturi de industrie și, în acest chip, se sporește capitalul țărei. Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cea foarte mare de argint a multor altor staturi. Însă nu numai prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în cea mai favoritoare poziție, când întregi păduri putrezesc neîntrebuințate, sau parte se ard cu răsipă, când, cu un cuvânt, Moldova ar fi în stare a produce nu numai fierul cât trebuiește în țară, dar încă și pentru exportație în țerile ce au lipsă de acest metal. Lipsa unei fabrici de fier în țară este cea întâia de căpetenie pricină că industria și agricultura țerei, din nenorocire, se află încă într-un grad mai îngiosât decât cum se aflau aceste în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au lipsă de acest metal. Lipsa unei fabrici de fier în țară este cea întâia de căpetenie pricină că industria și agricultura țerei, din nenorocire, se află încă într-un grad mai îngiosât decât cum se aflau aceste în alte țeri înainte de 300 ani. Țăranul, fiind aice sărac, nu este în stare a-și cumpăra scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]