161 matches
-
amoros al stării fantomale? Doream să plec, să nu mai aud lumea muritoare Și toată a ei asemănare Cu negura, eu, ultima Clipă a rădăcinilor de exuberanță. Îmi spuneam: "Ah, să mor către iubire, numai ea balanță Providențială, pe când frumoasa țesătoare a trecutului Urzește poemul împrejurul zidirii căzute." Am văzut apărând pe nori locuințele În care trăiau îngerii și ei îmi spuseră Cântând deasupra țesăturii iubitei: "Îmbată-te de ea ca porfirul Ce bea din ochii tinerei femei strofele tale Purtătoare
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
Secția Auxiliara Feminină FIDAC), consemnări și documente care reflectă activitatea susținută în cadrul asociațiilor feministe din țară și străinătate (Uniunea Intelectuală Română, Gruparea Femeilor Române, Solidaritatea, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, Memorialul Interaliat de la Liège, Ateneul Popular de la Bușteni, societatea "Țesătoarea"), precum și inițiativele culturale, sociale, edilitare propuse. Din pleiada valorilor românești - "oamenilor în timp" - recurgând la modă(litatea) de investigare secundară a ritmului/ dinamicii prestabilit(e), prezentul volum selectează figură Alexandrinei Cantacuzino și se centrează pe profilul/personalitatea acesteia, preluând și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
lui, dar nici nu m-am dezis sau desprins din el. Sentimentul religios s-a estompat din lipsa exercițiului diurn, repetitiv și ritualic, bisericesc, iar canoanele sale n-au fost nici ele „pânza de paianjen” care să mă mrejuiască, pentru că țesătoarea mașteră care ar fi trebuit să fie biserica, mai precis unii din slujitorii ei a lăsat complice ochiurile rare sau neprinse bine, conlucrând mai pe față-mai pe dos cu anticristul. Pe timpul copilăriei și adolescenței mele - și nu eu sunt chemat
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
Rătești. În paralel a fost numit director și profesor la școlile monahale ce funcționau la cele trei mănăstiri. După ce au învățat rânduiala monahală, tipicul slujbelor și muzica psaltică, după ce au absolvit școala monahală și s-au calificat în meseria de țesătoare, au fost închinoviate la Mănăstirea Râmeț, din județul Alba, care tocmai a fost transformată în mănăstire de maici, deoarece forurile superioare bisericești și de stat nu au permis înființarea proiectatei mănăstiri pe Valea Sebeșului. Părintele Dometie Manolache a întâmpinat multe
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
conferinței și s-a stabilit ca ziua de 8 Martie să fie declarată ca zi de omagiere a femeii din întrega lume, tocmai pentru că în anul 1857, în ziua cu pricina avusese loc la New York o manifestație de amploare - protestul țesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiționale și a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluționare”. Revenind la țara noastră, descoperirile arheologice din vetrele strămoșești, mai precis Schela Cladovei, o așezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
zi va cădea frânt, Neînfrânt! Cel Ce nu cade, Nu se înalță Niciodată... Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad Născut la 22. XI. 1951, în localitatea Sohodol, sătul Nicorești, județul Albă, poet. Tata- Nicoară Alexandru, muncitor forestier. Mama- Nicoară Maria-Elena, născută Goia, casnica, țesătoare. Școala primară în localitatea Sohodol, ( 1958-1966); Școala profesională, Barza-Brad, jud. Hunedoara, (1967-1970); Liceul real, seral, Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1974). Activitatea profesională: - electrician la Întreprinderea Minieră Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1982). Aici pun bazele înființării, pentru prima oara
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
mai bine și să poată rezista în timp. Un astfel de perete odată consolidat era greu de distrus. Cum începea toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat. Care trebuiau să pregătească firul ce aveau să-l folosească țesătoarele satului. La războaiele obișnuite folosite la sate, se țeseau pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
chem, Să punem în cuvinte dimineață, E primăvară-n suflet și-n poem... ÎNTRE GHIOCEL ȘI CRIZANTEMĂ... Nu e meritul meu Că m-am născut. Tristețea mea adumbrește, Nu întunecă. Aseară Un înger Ți-a fotografiat Surâsul. Mirosea A Primăvară... ȚESĂTOAREA Nu mai țese mama la război, Ea, cea mai vestită dintre toate, Doamne, ce tindee minunate Rostuia, sărmana, pentru noi! Mai presus de nume și de fire! Timpul ei părea fără-de-frâu! Ca un pește fulgerând prin râu Alerga suveica printre
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
Rătești. În paralel a fost numit director și profesor la școlile monahale ce funcționau la cele trei mănăstiri. După ce au învățat rânduiala monahală, tipicul slujbelor și muzica psaltică, după ce au absolvit școala monahală și s-au calificat în meseria de țesătoare, au fost închinoviate la Mănăstirea Râmeț, din județul Alba, care tocmai a fost transformată în mănăstire de maici, deoarece forurile superioare bisericești și de stat nu au permis înființarea proiectatei mănăstiri pe Valea Sebeșului. Părintele Dometie Manolache a întâmpinat multe
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
peste alee, aproape de intrarea în complexul monahal, se află Casa Topârceanu. De ce se numește așa ne spune maica stareță: „George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a și apoi a chemat un coleg de clasă în spatele școlii unde i-a citit câteva strofe dintr-o poezie. Aceasta se încheia cu versurile: „Hai cu toții
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Manager Tactic Events. Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
elan „zeiesc-liric“, ori „ceremonios-orfeic“, mai tuturor aflaților în imediata apropiere a lui Nichita Stănescu, zilnic: de la colegii de generație, până la ingineri sociali, marinari, pionieri, horticultori, pescari, cooperatori, zootehniști, primari, arheologi, bibliotecari, speologi, securiști, ospătari, turiști, milițieni, șoferi, tractoriști, educatoare, buldozeriști, țesătoare, tereștri, bobinatoare, nocturni, activiste, extratereștri, traducătoare, diurni, secretare, borfași, mirese, fruntași-codași, nuntași, cosmonauți ș. a. „Scrisorile“ improvizate „la masa / fața locului“, de prin 1967 și până în 1983, cuprinse în acest ciclu, au fost comunicate redacției revistei «Viața Românească» de Ion Donoiu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
la școală pentru bursă, cămin și cantină, susținându-mă singură la studii. Când Liceul s-a reprofilat, în 1977-1978, devenind liceu cu profil mecanic, am plecat la Buzău la o școală profesională (Grupul Școlar M.I.U. ) cu gândul să devin țesătoare și prin contract cu Fabrica ,,Textila Buzău’’să mă pot susține în continuare, singură, la studii și bineînțeles ca să fiu mai aproape de redacția ziarului ,,Viața Buzăului’’, de cenaclul care funcționa acolo, de mulți membri ai ,,Prieteniei’’care studiau în oraș
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
am plecat la drum atunci au continuat să scrie, iar cei care au mers mai departe au confirmat. Te rog să completezi acest tablou literar atât de nostalgic... - Am plecat din Buzău în martie 1980 și m-am angajat ca țesătoare la București, la Întreprinderea Aurora. Mi-am continuat studiile liceale la seral dar la profil textil în treapta a doua fiindcă așa era regula, te perfecționai în domeniul în care lucrai și deveneai muncitor cu înaltă calificare la bacalaureat. Am
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. Aflați noutăți despre târg urmărind pagina de Facebook “Meșteșugar FEST - România Creativă” https://www.facebook.com/MestesugarFEST/ Cine sunt protagoniștii videoclipurilor: Adela Petre, țesătoare în păr de capră, 87 de ani “In viață, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi...să aibă cin’ te pomeni”. Adela Petre a creat primul sau covor în anul 1947, însă țese în păr de
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
Semnez pentru pace”. Interviu sincron acordat de pictor. CARNET POLITIC (MEDI WESCHLER DINU) România, 1956, reportaj Cu: Medi Weschler Dinu, Dan Sanda Producător: Actualitatea în imagini nr. 6 / 1956, subiect a. Carnet politic. - Pictorița M. Dinu pictează un portret al țesătoarei Dan Sanda care este anunțată că va fi candidată pentru M.A.N. ÎN CINSTEA REVOLUȚIEI DIN OCTOMBRIE (SCARLAT CALLIMACHI) România, 1957, reportaj Cu: Scarlat Callimachi Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1957, subiect a. În cinstea revoluției din octombrie
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
să găsească pe altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ. - Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. - Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese acesta. Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigă la femeia de serviciu, să-l conducă pe d-l inspector la acea țesătoare. - O învăț eu minte, gândi aceasta, simțind gustul răzbunării, pe aceea care refuzase să-i lucreze gratis două cuverturi, alese cu vergeaua. Nu departe, în apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
să găsească pe altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ. - Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. - Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese acesta. Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigă la femeia de serviciu, să-l conducă pe d-l inspector la acea țesătoare. Citește mai mult Era prin vara lui 1987, când deplasându-se pentru un control de rutină, într-o comună riverană unui braț al Dunării, inspectorul finaciar pătrunsese în incinta primăriei, fără să găsească pe altcineva decât pe secretară.După ce aceasta
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
să găsească pe altcineva decât pe secretară.După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ.- Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă.- Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]