273 matches
-
cu grădinăritul ; fructele și legumele fiind comercializate în piețele din Orșova. O altă categorie de turci, cei veniți din Șerbia practicau meserii cu specific alimentar, prepararea zaharicalelor ( rahat, braga, halva și dulcețuri de smochine și trandafiri). Alte ocupații erau dulgheritul, țesătoria, croitoria și cărăușia cu barca de pe un mal pe altul. Odată cu secolul al XX-lea Ada Kaleh devine un important obiectiv turistic, datorită aspectului oriental al civilizației și al cadrului natural. Acest fapt determina apariția altor ocupații, în rândurile populației
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 227 din 15 august 2011. Iată-i, vin, cavalerii nopții învesmântați în fier frământând între coapse căi hrăniți cu jăratic Shiva dansează... se tulbură ape, cad temple-n ruină, Shiva dansează... sunt morți țesătorii de dantele în piatră și morți menestrelii, lăutele sparte ! Citește mai mult Iată-i,vin,cavalerii nopții învesmântați în fierfrământând între coapsecai hrăniți cu jăraticShiva dansează...se tulbură ape,cad temple-n ruină,Shiva dansează...sunt morți țesătoriide dantele în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
mai multe manifestări cultural-educative în centrul de comună, la care au participat și oameni din satele din împrejurimi. Începând din anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc. La inițiativa sa, in vara anului 1973 s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
s-au utilizat fie covoarele cu noduri fie cele tip scoată. Ele se puteau procura din bazarele balcanice ,(Silistra, Rusciuk, Vidin ) provenid din centre specializare precum Pirot. Din 1925 chiar pe insula a funcționat o școală de meserii cu profil țesătorie care producea și covoare cu noduri -persane și scoarțe. În această școală învățau meserie atât fete din insula cât și din județul Mehedinți sau județele limitrofe . Înafara de covor și alte piese de interior sau uz gospodăresc proveneau din fiferite
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
la Viena unde au avut posibilitatea de se plimba cu caleașca prin centrul orașului. Anul acesta de Ziua Europei o delegație din Ciocănești a fost invitată la Viena și a refăcut traseul din 1907. O sală găzduiește un atelier de țesătorie, unde câteva angajate ale muzeului au realizat o mică expoziție de țesături pentru muzeu și fac și demonstrații de țesut pentru turiști. Într-o altă sală se află o expoziție de țesături vechi de peste 100 de ani, dar și noi
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
care le-am povestit au trăit și ele momentele nostre de încântare și de bucurie. Timpul a trecut, am terminat școala profesională, ne-am angajat ca muncitoare în fabrici, Angela și Pușa la Buzău la Filatură, eu la București la țesătoria de bumbac Aurora, Rodica la Pașcani. Corespondam între noi și la un moment dat primesc o scrisoare de la Angela. Pe o coală albă,(o am și acum) autograful lui Adrian Păunescu pe care ea l-a copiat și ni l-
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
o stare de spirit caracteristică ascultării și rugăciunii. Odată pătruns în incinta mănăstirii, străinul n-ar bănui că în această cetate albă a tăcerii se găsesc ființe care priveghează într-o necontenită împletire a muncii cu rugăciunea în atelierele de țesătorie, de croitorie și cele de pictură și că albe sunt nopțile lor în timp ce toaca ocolește biserica. A doua zi, am participat la Sfânta Liturghie, unde la îndemnul maicii egumene și a părintelui Dionisie, am rostit un cuvânt de învățătură, de
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
stareță: „George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
cu versurile: „Hai cu toții, frați români/ Să dăm năvală-n păgâni”. Colegul căruia îi recitase, îi spuse: „Ce-mi dai să nu te spun lu` domnu? (n.n. - domnul profesor)”. Reacția poetului a fost promptă: „Două palme peste obraz”. Atelierul de țesătorie a reprezentat o autentică școală de industrie casnică în arta țesutului, dar și o importantă sursă de venituri pentru mănăstire. Undeva, în stânga aleii ce duce către biserica principală, parcă odihnindu-se la subțioara vremii, se înalță Biserica-bolniță „Învierea lui Lazăr
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Iată-i, vin, cavalerii nopții înveșmântați în fier frământând între coapse cai hrăniți cu jăratic Shiva dansează... se tulbură ape, cad temple-n ruină, Shiva dansează... sunt morți țesătorii de dantele în piatră și morți menestrelii, lăutele sparte ! Shiva dansează... se dezlănțuie vânturi, ies oceane din matcă și caii aleargă galbeni și roșii și negri frământați între coapse încinse in zale Shiva dansează... deplin se-mplinește tot ce-au
APOCALIPSA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360701_a_362030]
-
definiție, scopul operației, principiul de realizare, mecanismul de înfășurare întâlnit la flaier și mașina de filat cu inele, particularități constructive în funcție de fibrele prelucrate ... ... 2.3. Elemente de proiectare a firului și calcule tehnologice (laminaje, torsiune). ... ... 3. Procese tehnologice din țesătorie 3.1. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple ... 3.2. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite ... 3.3. Operații tehnologice din țesătorie 3.3.1. Bobinarea: definiție, scopul operației, schema de principiu, dispozitive comune mașinilor de bobinat ... 3.3.2. Reunirea și răsucirea
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
fibrele prelucrate ... ... 2.3. Elemente de proiectare a firului și calcule tehnologice (laminaje, torsiune). ... ... 3. Procese tehnologice din țesătorie 3.1. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple ... 3.2. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite ... 3.3. Operații tehnologice din țesătorie 3.3.1. Bobinarea: definiție, scopul operației, schema de principiu, dispozitive comune mașinilor de bobinat ... 3.3.2. Reunirea și răsucirea: definiție, scopul operațiilor, dispozitivul de răsucire, dispozitivul de înfășurare ... 3.3.3. Urzirea: definiție, scopul operației, sisteme de urzire, tipuri de urzitoare, părți componente ... 3.3.4
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică, Editura Oscar Print 2006 28. Lupașcu-Țiglea, R. ș.a. Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie, Editura CD Press, București, 2019 29. Marinescu, I. ș.a. „Lucrător în filatură – țesătorie”, clasa a X-a, Școală de Arte și Meserii, Editura Oscar Print 2006 30. Marinescu, I. ș.a. Suport de curs pentru modulul „Sănătatea și securitatea muncii”, Industrie textilă și pielărie, Editura Mistral, București, 2008 31. Merticaru, V., Giurgiu, D. Materii
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
preliminare; ● Utilaje - schema tehnologică; ● Operații tehnologice realizate ... 2.2.6. Filarea finală ● Scopul operației; ● Utilaje - schema tehnologică a mașinilor de filat cu inele; ● Particularități constructive ale mașinilor de filat cu inele ... ... ... 3. Tehnologii de obținere a țesăturilor 3.1. Materii prime utilizate în țesătorie 3.1.1. Fire - clasificare, proprietăți fizice și mecanice ... ... 3.2. Operații tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală și bătătură în vederea țeserii 3.2.1. Operații tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite ... 3.2.2. Operații tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple ... ... 3.3
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ușoară – instruire practică, anul I Școala Profesională, Editura Oscar Print, București, 2003 18. Lupașcu-Țiglea, R. ș.a. Sănătatea și securitatea muncii și protecția mediului în industria textilă și pielărie, Editura CD Press, București, 2019 19. Marinescu, I. ș.a. „Lucrător în filatură – țesătorie”, clasa a X-a, Școală de Arte și Meserii, Editura Oscar Print 2006 20. Marinescu, I. ș.a. Suport de curs pentru modulul „Sănătatea și securitatea muncii”, Industrie textilă și pielărie, Editura Mistral, București, 2008 21. Merticaru, V., Giurgiu, D. Materii
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
foarte nimerit Vasile cel Mare: „Creatorul ființelor iraționale le-a dat ușor mijloacele ca să-și întrețină viața, omului i-a dat rațiune în antiteză cu toate celelalte de unde au apărut și artele ce se corelau cu existența lui, constructivă, adică țesătoria, agricultura și confecționarea aramei. Slăbiciunea trupului o întregește prezența raționalului în suflet” și adaugă că „asceza minții a gândit-o înțelept prin sărăcia de la cele necesare prin practicarea ascezei minții” ca să sfârșească cu ceea ce privește înțelegerea Scripturilor: „Astfel și neclaritatea
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
de 11 lucrători. În presa vremii apar anunțuri prin care se aducea la cunoștință orășenilor înființarea de ateliere de croitorie cu lucrători străini. Mai toate aceste ateliere se încadrează în cooperația capitalistă simplă. Numărul lor însă era destul de restrâns. În ceea ce privește țesătoria, de obicei în târgurile și orașele Moldovei nu întâlnim instalații de prelucrare a materiei prime (lâna). Excepție fac câteva târguri din regiunea de contact între munte și câmpie și din regiunea de munte, între care un loc aparte îl ocupă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și din regiunea de munte, între care un loc aparte îl ocupă Târgul Neamț, unde se pun bazele industriei textile de fabrică și unde, date fiind poziția sa geografică și una din ocupațiile de bază ale locuitorilor regiunii (creșterea oilor), țesătoria luase o mare dezvoltare. În anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
galbeni, ceea ce înseamnă o dublare a valorii ei inițiale de 21.635 galbeni. După 1855, fabrica a fost înzestrată cu forța motrice a aburului, cu o roată hidraulică făcută parte la Viena, parte la Paris, au fost mărite filatura și țesătoria, care constituiau în corpul fabricii „o fabricațiune deosebită” etc. Fabrica a fost mărită prin cumpărarea în 1856 a utilajelor fabricii de postav a lui Bühl, iar în 1860 prin achiziționarea mașinilor fabricii de la mănăstirea Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a populației ocupația de bază, regiunea de munte cea mai puțin izolată de marile căi de comunicație și unde apele repezi oferă și cea mai ieftină forță motrice. Desigur că regiunea Târgu Neamț nu era unicul loc în Moldova unde țesătoria căpătase o răspândire recunoscută. Mihail Kogălniceanu a semnalat, într-un memoriu din 16 decembrie 1855, că la munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de fire și postav în Neamț era mult superioară mai ales cantitativ oricărei alte regiuni din Moldova unde se practica țesătoria, iar Târgul Neamț era un cunoscut centru al comerțului de lînă. Așa că este și explicabil de ce tocmai acolo aveau să se pună bazele industriei textile de fabrică în Moldova. Prin înființarea celor trei fabrici, industria textilă din Moldova devenise din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1965; Jacques Delarue, Istoria Gestapoului, București, 1966 (în colaborare cu Anca Balaci); Max Frisch, Biedermann și incendiatorii, București, 1966; Karel Capek, Boala albă, București, 1967 (în colaborare cu Tanți Economu), Mama, București, 1967 (în colaborare cu Tudor Mușatescu); Gerhart Hauptmann, Țesătorii, București, 1967 (în colaborare cu Isaiia Răcăciuni), Oameni singuratici, București, 1967; Oliver Goldsmith, Vicarul din Wakefield, pref. Virgil Nemoianu, București, 1967; Margarete Riemschneider, Lumea hitiților, București, 1967; William Saroyan, Stridia și perla, București, 1967; Wolfgang Hildesheimer, Episod nocturn, București, 1968
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
firme la Budapesta (1940-1942), marinar pe Dunăre (1944). În război, va fi luat prizonier atât de trupele germane (septembrie-decembrie 1944), cât și de cele sovietice (ianuarie-februarie 1945). Întors acasă, va fi redactor la „Orizonturi noi” (Arad, 1945), muncitor la o țesătorie din același oraș (1946-1947), redactor la „Patriotul” (Arad, 1947-1949), inspector general în Direcția Teatrelor din Ministerul Artelor și Informațiilor (1949-1951), salahor în piața bucureșteană Obor (1951-1953), regizor la Studiourile Cinematografice Buftea (din 1954). Debutează în 1951 cu schițe, în volumul
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
7 Noiembrie nu este un discurs omagial ci un poem al Întrebărilor cu care ziua revoluției a fost Întâmpinată la noi. Și aici oamenii vin În poem foarte aproape de noi: «Și o fetișcană, ca sute și mii din multele țării țesătorii, Îi spune vecinei:zorește mătușe, șapte noiembrie bate la ușe! Ne-o iau „confecțiile” Înainte!» Că poeții aceștia au găsit fiecare mijloace proprii de a exprima aceleași realități - aducând astfel acorduri noi În orchestră În care am putut semnala În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deținuți. A făcut parte din lotul transferat la Canal la începutul lui 1950 și retrimis înapoi, dar la scurtă vreme a fost dus la Gherla, unde a fost scos la muncă, lucrând ca ajutor la bucătărie, iar mai apoi la țesătorie. Spune că Popa ținea prelegeri despre binefacerile comunismului și, deși nu aveau loc bătăi, povestește un episod în care Popa i-a întrebat pe cei din cameră dacă se mai gândesc la cântece legionare și i-a pălmuit pe cei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]