75 matches
-
librării și se citește cu evlavie, adeseori cumulând între două coperte viață veritabilă. Culmea, tot viață se stochează în ambele modele de ”cărți”, inclusiv în cea eliberată de circa de poliție! Mascată drept scrisoare de trecere, foaie de parcurs sau țidulă pentru scalvi, ea a existat dintotdeauna, jucând încă din timpuri străvechi roluri eroice sau ingrate, pecetluind libertatea sau robia a milioane și miliarde de oameni, mai mult sau mai striviți de călcâiul stăpânirii, unii sub jug, alții mai puțin supuși
CULTUL IDENTITĂŢII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340399_a_341728]
-
exercițiu literar interesant. Urmând-o, îți răstorni viziunea asupra acțiunii și începi să scrii dintr-o perspectivă extrem de provocatoare, aceea a unui personaj negativ, limitat din punct de vedere intelectual și emoțional, care scribălește, cu mijloace stilistice precare, firește, o țidulă către partid. Păstrând din umanitate doar durerea că nu-l poate jupui mai ușor pe Moromete, acest personaj insignifiant, cât un punct, concentrează în el masa fenomenală de represiune a partidului care face țăndări o lume liberă. E forța unei
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul () [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
Inbereche, Țițovi, Baluăncții și Bistra, cu toate pământurile câte curg asupra apusului a acestor sate, dărui-mu-le mănăstirii Noastre închinate Sf. arhanghel și arhistrateg Mihail și să i se deie sf. mănăstiri și înscrisele vechi pe cumpărătura Părintelui Nostru, cum și țidulele hotarălor de alegerea acestor părți, ca de astăzi înainte și în veci să aibă mănăstirea din neam în neam a stăpâni aceste părți cu bună pace și nesupărată despre nimene în țară, din tot locul și cu tot venitul. Drept
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fericire și onoare, mersei acasă. Fusesem aproape un an în Viena când mi-aduse într-o seară un necunoscut un pachet. El conținea un lanț de aur. Mă îngrozii. " Așadară, zisei, înșelat, părăsit"; însă nu, nu e cu putință! O țidulă ce era alăturată conținea, spre mângâierea mea, următoarele cuvinte: " Eu țin minte jurământul meu, sunt însă silită să-l calc...... nu desprețui pe Maria! Don Caldero mi-arătă un medalion pe care-l purta pe piept. Cunoașteți, întrebă el, această
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai din cauza asta el însuși avea nevoie de ajutor și nu putea pune la dispoziția Ungariei decât scrisori de mângâiere frumos încondeiate, zădarnice breve de cruciate, țidule neputincioase de absoluțiune contra tătarilor, nu însă ajutor de trupe. Tot atât de puțin sprijin afla Bela la împăratul Frederic II, căruia-i oferi regatul maghiar să fie vasal Germaniei, căci împăratul, care pe atunci petrecea în Italia, nu-l dimise decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
respectivul Requejo există În același plan ca fecioara de la Fátima. Îți pot spune doar numele cui ridică corespondența: Nuria Monfort. Am pălit. — Nuria Monfort? Fermín, ești sigur? — Am văzut cu ochii mei cîteva chitanțe. Pe toate apărea numele și numărul țidulei de identitate. Deduc, după fața de vomă pe ai căpătat-o, că această dezvăluire te ia prin surprindere. — Oarecum. — Pot să Întreb cine este Nuria Monfort? Angajatul cu care am vorbit mi-a zis că și-o amintea perfect fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis că n-a pute copilul scrie cu dăscălie, fiind tânăr. Însă au dzis să scrie întâi pre o țidulă de hârtie mică vro doao rânduri să vadză cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz (viclean n.n) bun, au scris... Nu este mai mare blăstămat în lume decât omul cela ce are o fărâmă de pâine în mână și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vînzare casăle din Eș, ce sînt lîngă Dancul, la Ulița Strîmbă...la care văzînd noi că nu ni să plătescu casăle cu acești bani am socotit să se strige la mezat...și dînd răvaș la mării sa vodă au ieșit țidulă gospod ca să se strige la mezat; și la acest mezat ce s au strigat de telal (negustor ambulant care-și strigă marfa n.n.), în 30 zili, s-au aflat de au dat mai mult...Ilii Herescul ot vistierie, adică 1505
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Simion Moghila voievod, la 20 ianuarie 1607 (7115), hotărăște definitiv soarta lui łițul țiganul, dându-l mănăstirii Sfântul Sava. După ce am citit porunca lui Orăș, mi-am imaginat o ceată de călugări bine pregătiți pentru o trebușoară ca asta, cu țidula hatmanului într-o mână, cu crucea în cealaltă și cu lanțuri și sabia sub sutană porniți la vânătoarea bietului țigan łițul. Așa erau vremurile, dragule - mi-a răspuns bătrânul, nu fără a ofta adânc. L-am înțeles, ferindu-mă însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii cât și pentru cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele”. Să nu uiți, fiule, nimic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
era el atunci... atunci când m-o pălit glonțul, ajungeam în groapa comună a morților sau și mai rău rămâneam pe linia frontului inamic și mă lăsau să mă mănânce corbii, fără să știe nimeni unde am căzut... Primeai doar o țidulă în care îți spuneau că sunt dat dispărut și nimic mai mult. Așa însă uite că mai trăiesc și mai pot face un pas-doi până... Cum să mori de la un picior rupt, Toadere? Da’ tu nu pui la socoteală cât
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-s voinic de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi pe alba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi pe alba-i față Cu un pruncușor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oamenii lui Iancu de Hunedoara, într-o zi teribilă de decembrie, pe care a ținut-o minte tot restul vieții lui. Era o zi încremenită, fără strop de soare. Începuse să fulguiască. Gongea ieșea din cancelaria domnească, de unde își luase țidula cu rangul de spătar. Bineînțeles, nu dusese niciodată spada domnească, dar ajunsese să comande un grup de ostași tineri, mulți dintre ei luați din garda voievodală. Acestora li se spunea spătărei, iar el devenise spătar prin asociație. Așadar, ieșea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de va fi boieri mare ori și rudă; de vreme ce Dumnezeu l-a trămis într-acest pământ ca să păzească pre săraci și să-i fie milă de dânșii ". Satelor de pe la ținuturi încă le-au pus bani după putința lor, dându - le țidule de câți bani să deie pe an, și de câte ori într-un an, și pentru ce să deie acei bani, atîța pentru haraci, atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc termenul jumătate ca nume propriu, deși în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34 de bătrâni au existat în realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întrucât unora nu le-am întâlnit numele și în alte documente, cum ar fi, de exemplu, Vasca, dar pentru câțiva am găsit mențiuni din care rezultă existența lor reală. Pentru cei 34 bătrâni-moșie s-au emis, credem noi, 38 de țidule, 30 pe bătrâni întregi, iar opt pe câte o jumătate de bătrân. Din toate acestea am găsit numai două, una pe bătrân întreg, iar alta pe jumătate de bătrân, bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân fiind Vasca. Am considerat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
opt pe câte o jumătate de bătrân. Din toate acestea am găsit numai două, una pe bătrân întreg, iar alta pe jumătate de bătrân, bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân fiind Vasca. Am considerat că s-au dat opt țidule pe jumătăți de bătrâni, urmărind lista cu numele bătrânilor din monografia satului Suraia, în care întâlnim atâtea nume Jumătate, acestea fiind Rafilia (femeie cred autorii, în realitate Rahilia, bărbat, descendent în prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care întâlnim atâtea nume Jumătate, acestea fiind Rafilia (femeie cred autorii, în realitate Rahilia, bărbat, descendent în prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în lista surăienilor, căci a fost înlocuit de urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca (bărbat) și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în lista surăienilor, căci a fost înlocuit de urmaș, fapt ce se verifică prin țidula aflată la noi), Scurtu, Ghioca, Sobieschi, Bulcoi, Murgociu, Stanca (bărbat) și se repetă Scurtu. Din ambele țidule aflate în păstrarea noastră identificăm generații de urmași ale căror nume le reîntâlnim, spre exemplu, în catagrafia din 1774 și în aceea din 1831. Din bătrânul Vlasie aflăm în 1774 pe un Sandul vornic, pus în spiță la generația a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]