134 matches
-
și cum eu, Maiorul Ghivirigă Vasile, eram șșșeful Serviciului Judiciar la Regiunea Galați, acest caz grav cădea în competența mea. M-am deplasat la Raionul Vrancea unde am luat legătura cu șșșeful Biroului Judiciar, căpitanul Dibuș Nicolae, procurorul șșef adjunct Țigănaș Ion și cu medicul legist și am mers împreună în comuna respectivă. Aici la locuința numitului Lepădatu Ioan, întruna din camere am gășit un cadavru de sex masculin, în vârstă de 60 de ani. Bărbatul se afla în mijlocul camerei, acoperit
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
În prezent este decedat. APARIȚIA UNUI CADAVRU În varAșanului 1967 am fost seșizat că pe un câmp din raza comunei Milcov a fost gășit un cadavru de sex masculin, și cum regula era ca organele de Miliție împreună cu procurorul adj. Țigănaș Ion, maior Ghivirigă Vasile , șșef al serviciului judiciar la Miliția reg. Galați, căpitanul Diboș Nicolae, șșșeful biroului judiciar la raionul Focșani și locotenent Botoc Adrian, să se deplaseze la fața locului, am constatat că victima primise o lovitură puternică în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și de acolo) l-am stimulat să ajungă operator TV și om "cu sârmele" un fel de electrician fără calificare. Când i-a intrat în cap că e important, a devenit un tip de-i pute urma ! 215 Altul, un țigănaș fără orânduială în cap, l-am ținut aproape ca pe propriul meu copil, cu chip că poate mânui mai bine cuvântul ... Săracii ! S-au stresat cu atâta chiul, dezinteres și "nepotrivire de caracter" cu specificul muncii și... au șters-o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fost foarte explicit în acest sens: "copiilor li s-a împărțit la urmă covrigi și caș dulce pentru a le rămâne mai bine în amintire sărbătorirea acestei zile (s.n. C.M.)"(Ibidem, f. 143). 191 Raportul școlii din satul Cârniceni (com. Țigănași) preciza că, după programul oficial de la biserică, "s-a făcut o excursiune cu copii la pădurea Frăsinești, "Stejăriei", luându-se și masa împreună cu copii, s-au făcut recitări, jocuri etc." (Ibidem, f. 135). Practic, aici serbarea s-a transformat în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, f. 135). Practic, aici serbarea s-a transformat în picnic, iar acesta în "excursie", pentru că locul ales se afla la 2-3 km de sat. Manifestarea fusese cu atât mai atractivă cu cât participaseră școlile reunite din Cârniceni și din Țigănași. Elevii școlii din Sorca, împreună cu cei ai școlii din Sculeni au plecat după încheierea programului la biserica din Frăsuleni, cu muzica în frunte și cu sătenii după ei, "la locul destinat pentru serbare, în pădurea Frăsului" (Ibidem, f. 126). Și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
obținând licența în anul 1974. Anii ce au urmat sunt de-a dreptul clocotitori pentru profesorul Marin, dăruindu-se activității de cercetare și publicistică, fiindu-i acordat titlul de Doctor în anul 1998. A profesat în județul Iași, la Șetrăreni - Țigănași și Măcărești - Prisăcani, o perioadă de 6 ani, după care a fost promovat inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui, pentru perioada 1970 - 1974 și, mai apoi, profesor la liceele 2, 3 și 4, precum și la liceul „Mihail Kogălniceanu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și ea mult redusă, astfel dintr-un eșantion de 28 de societăți luate în studiu 23 (82,1%) au până la 10 salariați permanenți, 4 (14,3%) au între 10 și 50 salariați și doar una (3,6% (Societatea Agricolă Moldova Țigănași) are peste 100 de salariați. Dealtfel această societate a cunoscut o creștere continuă a suprafețelor deținute (în anul 2000 avea în exploatare 1931 ha iar în 2002 3404 ha). în structura terenurilor deținute predomină terenurile arabile 98,8%, urmate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa în memoria românilor de pretutindeni la care a luat parte delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței în comuna Țigănași închinată memoriei ostașilor români căzuți în al doilea război mondial pentru eliberarea pământului țării. Lucrarea a fost executată de sculptorul Perța-Cuza din Transilvania și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial să fie așezată
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței în comuna Țigănași închinată memoriei ostașilor români căzuți în al doilea război mondial pentru eliberarea pământului țării. Lucrarea a fost executată de sculptorul Perța-Cuza din Transilvania și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial să fie așezată la Țiganca în Basarabia acolo unde dorm somnul de veci zeci de mii de ostași români căzuți în războiul de eliberare a Basarabiei. Țigănași 1994 22-VII În colaborare cu palatul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial să fie așezată la Țiganca în Basarabia acolo unde dorm somnul de veci zeci de mii de ostași români căzuți în războiul de eliberare a Basarabiei. Țigănași 1994 22-VII În colaborare cu palatul copiilor și elevilor la Muzeul Mihail Kogălniceanu a avut loc un concert de pian pentru cel mai bun pianist. Au fost oferite cărți și discuri. 2-VIII Vizita ansamblului artistic de la Strășeni care a concertat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
IV. Participarea la “Reuniunea Romanilor de pretutindeni”, organizată de Asociația Pro Basarabia și Bucovina la București, în prezența Președintelui României Emil Constantinescu. 09.V. Comemorarea Eroilor patriei. - participarea la îngrijirea mormintelor de la cimitirul Aroneanu, Biserica “Sf. Nicolaie”, Biserica din satul Țigănași și alte cimitire din Iași, în prezenta d-lui col. Chiriță. Președintele Asociației „Cultul Eroilor”, precum si a comandantului Garnizoanei Iași. 10.V. Depuneri de coroane la „Monumentul Independenței” din Piața Independenței din Iași, împreuna cu veteranii de război. 03
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Noi la ora 7,30 suntem prezenți la Liceul pedagogic, unde zici că are loc întâlnirea. Până atunci, poate ne vom mai întâlni la Bârlad - și vom mai discuta. Cu toată dragostea colegială, te îmbrățișează, COSTIC). N. B.: Iliuță Mardare din Țigănași, Iași, a răspuns? dar Costel Harnagea ? Cu Dumitru Vârgolici , am văzut, corespondența este bogată, ultima contabilitate a primitorului reținând 10 scrisori, 19 ilustrate și o telegramă, iată două din prima etapă, referitoare la întâlnirea din iulie 1972: Bălășești, 6 iunie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Banyai Irina, născută la 12 noiembrie 1948 în localitatea Boroșneu Mare, județul Covasna, România, fiica lui Kadar Ladislau și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, 28731, Stromsnabruk, Lagastigsg. 60 D. 495. Borcea Eugenia, născută la 24 ianuarie 1965 în localitatea Țigănași, județul Iași, România, fiica lui Pintilie Gheorghe și Adela, cu domiciliul actual în Suedia, 21625 Malmo, Sorbacksg. 30. 496. Laslo Mihaela, născută la 3 noiembrie 1956 în localitatea Târgu Ocna, județul Bacău, România, fiica lui Lupașcu Mihalache și Valeria, cu
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
la Casa Studenților. În '87, s-a mers pe extrema cealaltă, la demonstrația studenților, când unele facultăți mai cu zel au recurs la sancțiuni dure. S. B.: Povestea profesorul Agrigoroae că, după demonstrația din februarie '87, avea un student de pe la Țigănași căruia i-a chemat părinții. Era un soi de intimidare, pentru că odată chemați părinții intra o frică în familie. D. T.: Nu era o schemă securistă. Era o discuție ca la școală, între diriginte și părinte. Era o prelungire a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
134, 137, 148, 297 Turliuc, Vasile, 122 Turtă, 55, 66, 88, 218, 233, 248, 290, 438 Tuțescu, Liviu, 253 Ț Țanea, Traian, 248 Țarcă, Mihai, 122 Țăranu, Ion, 55, 56, 88, 218, 219, 222, 231, 233, 243, 248, 249, 257 Țigănaș, Dorin, 449 Țigău, Doru, 29, 40, 41, 49, 146, 160, 178, 271, 381, 525 Țopescu, Cristian, 428, 429, 555 Țopu, Dumitru, 361 Țugui, Georgeta, 88 Țugui, Ilie, 154 U Ulianov, Dumitru, 221 Uncheșel, Emil, 124, 126 Ungureanu, Alexandru, 121, 401
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Balahur Doina de la Școala de partid (Lețcani), Pohoață Ion (Ceplenița), Soroceanu Valentin (Cotnari), Irimia Mihai (Coarnele Caprei), Baciu Mihai (Gropnița), Munteanu Vasile (Miroslava), Poede George (Horlești), Tănase Elena (Golăești), Ignat Ion (Prisacani), Bîzgă Costică (Țuțora), Zaharia Dumitru (Bivolari), Carpinschi Anton (Țigănași), Druguș Liviu (Probota), Clipa Nicolae (Trifești), Botiș Gheorghe (Victoria), Seserman Mihai (Șipote), Horomnea Emil (Plugari), Moise Constantin (Răducăneni), Ichim Viorica (Costuleni), Cobzaru Ionel (Țibănești), Amironesei Mihai (Tansa), Ciubotaru Iuliu (Dagîța), Catargiu Virgil (Țibana), Coste Valeriu (Mironeasa), Știrbăț Traian (Ipatele), Chirica
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gherghel, Constantin Andrei (redactori-șefi adjuncți), Florin Zamfirescu (secretar responsabil de redacție), Silviu Alupei, Viorel Arhire, Nicu Barna, Adrian Eremei, Valentin Gora, Florea Ioncioaia, George Lazăr, Doru Mateiciuc, Puiu Moșneagu (fotoreporter), Carmen Mușat, Sterian Pricope, Alina Sohoran, Radu Eugeniu Stan, Dorin Țigănaș (secretar de redacție), Camelia Varvara. Tehnoredactor: Silviu Lupescu - Opinia studențească, anul XII, nr 1-2 (82-83)/1985, p. 24. 7 Colectivul de redacție va fi format din: Florea Ioncioaia (redactor-șef), Daniel Condurache, Valeriu Gherghel, Constantin Andrei (redactori-șefi adjuncți), Silviu Alupei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
redactor-șef), Daniel Condurache, Valeriu Gherghel, Constantin Andrei (redactori-șefi adjuncți), Silviu Alupei (secretar responsabil de redacție), Valentin Gora, Silviu Lupașcu, Doru Mateiciuc, Puiu Moșneagu (fotoreporter), Adrian Necula (fotoreporter), Cătălin Ochișor, Cornel Popa, Alina Sohoran, Radu Eugeniu Stan (publicist comentator), Dorin Țigănaș (secretar de redacție), Camelia Varvara. Tehnoredactori: Florin Zamfirescu și Silviu Lupescu. Din numărul 5-6/1986, apare și Alina Mungiu, iar Sterian Pricope apare ca secretar responsabil de redacție. Din nr. 2/1987, mai apar Dan Radu și Lucian Pal. De la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
substanțe organice. Izvoare de nămol Izvoare de nămol (astfel denumite în literatura geologică) au aparența vulcanilor noroioși, nu conțin aproape deloc NaCl. În schimb, au mulți sulfați și puțini carbonați. În județul Iași sunt citate izvoarele de nămol de la Vocotești, Țigănași, Ceplenița, Coada Boii. Noi am adăuga Lungani, al cărui nămol se particularizează printr-o dispersie foarte fină și un grad ridicat de plasticitate. STAȚIUNI BALNEOCLIMATERICE Stațiunea balneară Nicolina Așezare Stațiunea este așezată în cartierul Nicolina al orașului Iași, în apropierea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
fină, lipsită de incluziuni grosiere, cu plasticitate mare, dar și o contracție mare la uscare. Alte surse de nămol din județul Iași au fost descrise între anii 1900 - 1911 de către Murgoci, Enculescu și Simionescu și se referă la Vocotești, Ciorbești, Țigănași, Ceplenița, Coada Boii. După Marius Sturza, ivirile menționate au o mare asemănare cu vulcnaii noroioși; ele nu conțin deloc sau foarte puțin NaCl, în toate probele care au fost analizate. Citind pe M.Sturza, originea sulfaților este probabil din gipsurile
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
7. Dagîța 27. Schitu Duca 8. Dobrovăț 28. Scînteia 9. Dumești 29. Sinești 10. Golăiești 30. Șcheia 11. Grajduri 31. Tansa 12. Holboca 32. Tomești 13. Horlești 33. Trifești 14. Ipatele 34. Țibana 15. Lețcani 35. Țibănești 16. Mădîrjac 36. Țigănași 17. Mironeasa 37. Țuțora 18. Miroslava 38. Victoria 19. Mogoșești 39. Vlădeni 20. Movileni 40. Voinești 3. JUDECĂTORIA PAȘCANI cu sediul în orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
în Germania, 86199 Augsburg, Bgm. Aurnhammerstr. 20 c, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. Govora nr. 4, ap. 62, județul Sibiu. 634. Mandiuc Ecaterina Cristina, născută la 11 martie 1972 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica lui Țigănaș Gheorghe și Viruta, cu domiciliul actual în Germania, 96163 Gundelsheim, Fischerstr. 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rădăuți, Str. Gloriei nr. 16, județul Suceava. 635. Ossig Laurențiu, născut la 17 februarie 1976 în București, România, fiul lui Antoniu Arie
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
Poroinita 20) Orașul VINJU MARE, cu satele: - Orevita Mare - Traian 21) Comună VINJULET, cu satele: - Vinjulet - Hotarani 23) Comună DEVESEL, cu satele: - Devesel - Batoti - Bistretu - Dunărea Mică - Scăpau - Tismana 23) Comună BURILA MARE, cu satele: - Burila Mare - Crivina - Izvoru Frumos - Țigănași - Vrancea 24) Comună GOGOSU, cu satele: - Gogosu - Baltă Verde - Burila Mică - Ostrovu 25) Comună JIANA, cu satele: - Jiana - Cioroboreni - Danceu - Jiana Mare - Jiana Veche 26) Comună GRUIA, cu satele: - Gruia - Izvoarele - Poiana Gruii 27) Comună PĂTULELE, cu satele: - Pătulele - Viasu
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
Aleodor, secretar de stat, Ministerul Transporturilor; b) Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer: ... 1. Olievschi Vasile, director general, Ministerul Transporturilor; 2. Ion Gabriela, președinte, Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor; 3. Ispas Eugen, director general, Autoritatea Feroviară Română - AFER; 4. Țigănaș Ioan, director general, R.A. "Registrul Auto Român"; c) Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler: ... 1. Dumitrescu Gabriel Adrian, director general, Ministerul Transporturilor; 2. Constantinescu Dana, director general, Ministerul Transporturilor; 3. Popeanga Silvia, director general, Ministerul Transporturilor; 4. Kramer Radu Mircea, director
DECRET nr. 554 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131630_a_132959]