65 matches
-
Gavril Cernat logofăt, descendent al Cernăteștilor, ce beneficiaseră de numeroase sate și moșii prin actul din 15 iulie 1448, Anghelina, căsătorită, cu Vasile Bujoreanu, staroste și apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La 15 martie 1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1668 vedem că „Armanca vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său. Un loc de la sud de satul Salcia era cunoscut localnicilor cu numele Veninoaia și bănuim că a derivat de la stăpânii locului, ce au avut această poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei, cu timpul, se vor muta în satele mai mari din preajmă, cum ar fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Salcia era cunoscut localnicilor cu numele Veninoaia și bănuim că a derivat de la stăpânii locului, ce au avut această poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei, cu timpul, se vor muta în satele mai mari din preajmă, cum ar fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea satului de răzeși Slobozia-Torcești din apropiere, la fel cum au făcut-o și locuitorii fostelor sate Dimăcenii și Sineștii, păstrându-se pentru ele doar numele ca moșie, atât pentru partea de la est de Siret
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși, așa cum am văzut, a existat o bună bucată de timp ca sat și moșie de sine stătătoare pe un fost loc domnesc. De la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și el mare vornic în Moldova, funcție avută în timpul domnitorilor Movilești, în timp ce slugerul Costache se dovedește a fi fost fiul unui preot, Ion, posibil originar din locurile noastre. Cârstea Ghenovici, prin cumpărături, stăpânise pe teritoriul comunei Umbrărești satul și moșia Țigăneii, dar și satele vecine cu Umbrăreștii, Blăjerii și Dimaciul sau Dimăcenii, ajunse și acestea stăpâniri Costăchești. Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor Dacă stăpâni efectivi, prin acte, se documentează a fi fost asemenea personalități, cei care conduceau direct și reglementau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflau la vremea procesului cu așezările pe părțile răzeșești de pe vetrele vecine, și nu a Bozieștilor, și anume: Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din 1831; Lupul Sobieschi apare ca decedat în catagrafia din 1831, la satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache, fiul lui Toader, terminat nefavorabil răzeșilor. Abia în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum am arătat, la data decesului, copiii erau minori. Fiica mai mică, Zoița, nu era nici acum, în 1752, căsătorită. Dintre moșiile rămase, lui Iordache i se atribuie „și Torceștii cu moara și cu două pogoane vie”, bănuim că și Țigăneii, moștenire pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale, preluând de la tatăl său și purtând și porecla Venin, prin care se deosebește, ca identitate, de ceilalți Costăchești cu prenumele Iordache. Nu știm care a fost împrejurarea pentru care li
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
di pi zăstrea ginirilor”, nici, deducem noi, din averea soției sale, o racovițească, fiică a lui Radu Racoviță, mare logofăt. În catagrafiile din 1772 și 1774 este numită „Nastasîica Racovițoaie” și apare înscrisă ca stăpână a Torceștilor, dar și a Țigăneilor, potrivit altui act din care am reprodus ceva mai sus. Printre lucrurile răposatului Iordache Costache s-au aflat „casăle din Iași, o pivniță cu crâșmă și cu două dughene în Târgul de Jos și o moșie cu mori, anume Torceștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la ținutul Tecuciului”, avere pusă în vânzare prin licitație publică și adjudecată chiar de domnitor la prețul de 19.750 lei, văduva rămânând datoare cu diferența până la 25.000 lei. Nu apare în acest context, la numele răposatului, moșia sa Țigăneii, din vecinătatea Torceștilor, moșie pe care o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali Iordachi biv vel vistiernic pentru o moșie a dumnialui, anume Țigănei, la ținutul Tecuciului”. Până la urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmă, amândouă moșiile vor trece în stăpânirea domnitorului creditor. În anul 1777, cu câteva luni înainte de tragicul său sfârșit, emite carte domnească prin care poruncește și împuternicește pe dregătorii Costin Negre și Manolache Conachi „să meargă la moșia Torceștii și Țigăneii ce sunt în ținutul Tecuciului, pe apa Bârladului, cari moșii - se explică în document - le-au luat măria sa pentru datorie de la dum/neaei/ vistierniceasa Nastasâica, giupâneasa răposatului vistiernic Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de presupus că, pentru diferența de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se explică în document - le-au luat măria sa pentru datorie de la dum/neaei/ vistierniceasa Nastasâica, giupâneasa răposatului vistiernic Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de presupus că, pentru diferența de bani până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III-lea Ghica, pentru care se și lucrează hotărnicia pomenită, stabilindu-li-se hotarele și dimensiunile pe baza vechilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În anul 1784, banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri și argintărie, sunt trecute ca zestre „moșia Torceștii și Țigăneii, la Tecuci pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după cum și Bozieștii, în întregime, vor fi stăpâniți de Elencu Manu. Alexandru Grecianu și soția sa, Ecaterina, născută Balș, au avut trei copii: Neculai, Dimitrie și Eufrosina. Aceasta a fost căsătorită cu Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și, prin legătura matrimonială, Torceștii și Țigăneii ajung în stăpânirea boierului Cantacuzin. În Catagrafia din 1831, el este înregistrat ca proprietar al Torceștilor. Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
copii: Neculai, Dimitrie și Eufrosina. Aceasta a fost căsătorită cu Mihalache Cantacuzino-Pașcanu și, prin legătura matrimonială, Torceștii și Țigăneii ajung în stăpânirea boierului Cantacuzin. În Catagrafia din 1831, el este înregistrat ca proprietar al Torceștilor. Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se înțelege), apărând trupul Țigăneii, trupul Arhipoaia etc. În vremea stăpânirii sale, moșia, astfel unificată, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este înregistrat ca proprietar al Torceștilor. Acest Mihalache Cantacuzino-Pașcanu înglobează moșia Țigăneii de la vest de apa Bârladului în cuprinsul moșiei Torceștilor, făcând din ambele una singură, dar păstrându-se distincția fiecăria prin termenul trup (de moșie, se înțelege), apărând trupul Țigăneii, trupul Arhipoaia etc. În vremea stăpânirii sale, moșia, astfel unificată, a fost valorificată și administrată prin darea în posesie, adică în arendă. Arendașii mai cunoscuți din această perioadă au fost Gravril și Costantin Dodan. La 15 februarie 1836, Gavril Dodan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentar, cum pe timpul stăpânirii logofătului Neculai Balș, altă ramură, decât aceea din care a descins Panait Balș, începe procesul de contopire a moșii Torcești de pe malul stâng al Bârladului cu moșii de pe malul drept al acestei ape, cum au fost Țigăneii, o parte a Sineștilor, alte părți răzeșești acaparate sub diferite forme și pretexte de pe la vecini, situație ce va genera numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]