38 matches
-
pornirea aceasta elementară de a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin excelență citadin, burghez, ca și Duiliu Zamfirescu, prozatorul nu ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ion Suditu, care au studiat fenomenul, au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tramvai casate, orașul pe extremitatea de vest sfîrșit, curățenie mută negrul, vedenia se liniștește, o împung luminile punctiforme sub deal, înăuntru vibrează facerea, Podu Iloaiei sulițate unde trei garduri de fier de la linie la peron, suprimă afacerile pe picior ale țigănimii, fără pungi de semințe de spart în dinți la călători, geam identic cu osul frunții, noaptea dincolo confirmă luna, îndemnurile ei la "Feroviara", spectacolul reluat, cît aplomb pe actori! decorul revoluționar, tabloul lunecă uns, strălucirea unui iaz, lacurile stațiunii piscicole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bocănind cu cizmele, nu m-ai lăsat să mă întind pe scaune, la somn, gările din Alba Iulia, Deva, Petroșani sînt bune, la Tîrgu Jiu te ia cu parul! la Brașov este ca și la Arad, lume de tot felul, țigănime de asta cu furturi, umblă și ei mereu pe drumuri să cîștige tot din șmecherii, din furat! e hardughia aia mare, frig, ce-am pățit la Constanța, nu știam că închide gara de la miezul nopții la 5! mă duc atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sau recent, se considera „mahala”; pe de altă parte, formula „mahalale mărginașe”, întîlnită în monografia lui Costache Radu (Bacăul de la 1850-1900) arată că, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, încep să fie socotite „mahalale” doar părțile extreme, structurate etnic („mahalaua țigănimii”) sau profesional („mahalaua tăbăcarilor”). Din capete ale unor axe, cum au fost inițial, proliferînd, ele ajung să formeze un fel de salbă, mai mult ori mai puțin exotică, a orașului. „Mahalalele au făcut roată în jurul centrului”, scria cineva în primul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Alba, Hudești și Vatra, modernizare drumurilor din satele comunei, iluminatul stradal dau o notă de urbanism și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
provocate de năvălirile Tătarilor și de evenimentele istorice posterioare, viața omenească se continuă în această regiune până în sec. XIX-lea când au loc ultimele prefaceri. În adevăr, acum întâmplându-se desrobirea „Țiganilor” Episcopiei, aceștia merg de întemeiază în lungul Șarei „Țigănimea”. Tot acum (1864ă vin, izgoniți de la Plotunești-Fălciu ultimii imigranți, un grup de Bulgari și Găgăuți care se așează pe locul rămas liber în partea de SE a târgului, cei din urmă stabilindu-se mai ales în partea de jos a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
XVIII-lea și care la fel a trebuit să fie scurs, deoarece prin colmatare ridicându-se nivelul apei, amenința locuințele populației”. Târgul Huși este așezat întra pâraiele Răești și Broșteni, iar în jur s-au constituit mahalalele Broșteni, Plopeni, Bulgari, Țigănimea, Răești, Cotroceni și Corni,ultima deținând statutul de sat al comunei Epureni până la 1 ianuarie 1926, când este inclus în aria orașului Huși, nu până în anii 1926 1927, așa cum se susține. Preotul catolic de la biserica Sfânta Maria din Corni nota
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui. Ieri au văzut numai pleava târgoveților și țigănimea de la margine; să vie la țară și acolo vor vedea cum știe juca flăcăii noștri cu pletele fluturând în vânt“5 etc. etc. Dar în București se mai petrecea la dulap, la mustării, la tăiere etc. Despre toate acestea în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
scrie ceea ce nu-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]