61 matches
-
redus de lucrători specialiști”. Din aceeași cauză, Bühl, proprietarul celeilalte fabrici de postav, a fost nevoit să recurgă la „smomeală”, la „coruperea” lucrătorilor de la fabrica lui Kogălniceanu. În ceea ce privește materia primă, fabrica prelucra numai lână din țară: lână ordinară țurcană, lână țigaie și țigaie merinos. În 1861, fabrica a consumat 55.000 oca de lână, iar în 1863, lână în valoare de 450.000 lei, adică aproximativ 100.000 oca lână. Drept coloranți în fabrică se foloseau, în afară de „lemnul de campesi (băcan
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrători specialiști”. Din aceeași cauză, Bühl, proprietarul celeilalte fabrici de postav, a fost nevoit să recurgă la „smomeală”, la „coruperea” lucrătorilor de la fabrica lui Kogălniceanu. În ceea ce privește materia primă, fabrica prelucra numai lână din țară: lână ordinară țurcană, lână țigaie și țigaie merinos. În 1861, fabrica a consumat 55.000 oca de lână, iar în 1863, lână în valoare de 450.000 lei, adică aproximativ 100.000 oca lână. Drept coloranți în fabrică se foloseau, în afară de „lemnul de campesi (băcan), de indigo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Moldova, precum nu mai puțin și scai de piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna spaniolă sau merinos se confecționau postavurile „cele unite și croaze de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
munte, unde sunt oi bârsane, se producea postav gros. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sunt oi țigăi și unde se află boingerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori și lucru este atât de perfecționat, încât nici se deosebește de postavul fabricat la Brașov”. Totuși, producția de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena Savin. Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de port specifică pentru lucrătorii la pădure și crescătorii de oi, ițarii se îmbracă cu multă ușurință, chiar și noaptea, în condițiile specifice ale practicării acestor ocupații. Ițarii „de buni’’ se confecționau din urzeală de bumbac și „bătaie” din lână țigaie fără a se da la chiuă. Aceștia se purtau pe timp de vară, fiind mai subțiri, deci mai comozi și mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și Dumitru Tofan) învârstate cu dungi roșii, galbene
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și un armăsar de aceeași speță. Un cal de tracțiune - 40.000 de lei; un berbec din rasa „țigaie” - 6.000 de lei iar din rasa „țurcană” - 5.000 de lei. Oaia „țurcană” costa 3.000 de lei iar una „țigaie” - 4.000. Un taur de rasă costa 40-50 de mii lei iar o vacă - 30 de mii. Un bou de tracțiune ajunsese la 40 de mii lei iar un porc de 100 de kg. - 10.000 de lei. Un stup
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
achiziții erau jignitor de mici pentru cei care trudeau din greu la creșterea animalelor pentru carne. La data de 21 februarie 1949, Ministerul Agriculturii s-a gândit să propună sau chiar să impună crescătorilor de oi din județul Tutova rasa „țigaie”. În acest sens au început a circula hârtiile dintre minister și Servicul Sanitar Veterinar Tutova. Capul uneia dintre ele suna așa: „În vederea stimulării creșterii animalelor de reproducție și pentru a da criterii uniforme Comisiilor de cumpărare (subl.ns.) se stabilesc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prețul zilei oferit de COMCAR (subl.ns.)”. Iată ce prețuri oferea această adevărată căpușă lipită cu forța de către bolșevici țăranului român: „Tauri 8-12 luni: cal.I - 3 lei/kg; 12-16 luni: 3,5 lei; 16 24 luni: 4 lei. Berbeci țigăi adulți: 4 lei/kg. Mieluțe și berbecuți țigăi 3 luni și jumătate: 1,5 lei/kg”. Trebuie amintit faptul că în anul 1949 era încă în vigoare stabilizarea monetară din 1947 așa că poate fi făcută lesne o comparație a prețurilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce prețuri oferea această adevărată căpușă lipită cu forța de către bolșevici țăranului român: „Tauri 8-12 luni: cal.I - 3 lei/kg; 12-16 luni: 3,5 lei; 16 24 luni: 4 lei. Berbeci țigăi adulți: 4 lei/kg. Mieluțe și berbecuți țigăi 3 luni și jumătate: 1,5 lei/kg”. Trebuie amintit faptul că în anul 1949 era încă în vigoare stabilizarea monetară din 1947 așa că poate fi făcută lesne o comparație a prețurilor, când un kg. de carne în viu de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
jumătate de ceas v-aș fierbe un leac pe care, dac-o să-l beți fierbinte, o să vă liniștiți. — Ce mai aștepți? Și vodă rămase singur în cămășoiul alb din pânză de in, sprijinit în perne, sub velințele grele din lână țigaie. Prima care se întoarse fu doamna. Se sperie când îl privi atentă. Dormea. Avea fruntea palidă și brobonată de sudoare, la fel și obrazul stâng, în timp ce obrazul drept era roșu ca focul. Se apropie în vârful picioarelor și puse mâna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în piatră), Voinești (pentru cusături de interior), Schitul Stavnic (pentru continuitatea deosebită a prelucrării ceramicii) ș.a. Elementele principale de structură, croitura și materialele costumelor din zonă erau tipic românești, dar cu păstrarea unui caracter specific: pânza se făcea din lână țigaie fin prelucrată. Admirabila cămașă bărbătească era croită dintr-o bucată, reprezentând acel tip de cămașă românească dreaptă de dimensiuni impresionante, pentru care se folosea, la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
după ce ne-am făcut norma de apaludat pentru ziua ceea, ne-or urcat și ne-or dus tovarășii la o sală mare, cu scaune, cu balcoane și cu becuri multe. Ne-am pus noi în scaunele acelea moi ca lâna țigaie, și numai ce s-or stins toate luminile că s-o ridicat perdeaua ceea mare, mai mare decît cea de la căminul nostru cultural, și-o început a cânta o muzică cât toate bandele noastre la un loc și de aci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trifoi, borceag), mulțumindu-i în mod deosebit pe ciorăneni. În schimbul muncii la fermă, copiilor de școală, angajați ca zilieri în timpul vacanței de vară, în loc de bani li se dădeau, la valoare corespunzătoare, în prezența părinților, oițe sau vițelușe de rasă nobilă (țigăi și bălțate de Bărăgan) sau purcei (rasele York sau Bazna) iar în dar, fără plată, ca premii, pomi fructiferi altoiți (pruni renglote, cireșe pietroase etc.). Familiilor cu soți sau copii concentrați, cu vite rechiziționate, li s-a asigurat lucrarea pământului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
efective s-au înregistrat în sudul țării: în Câmpia Română și Dobrogea. Alte zone importante sunt: Câmpia de Vest (îndeosebi județul Timiș) și sudul Transilvaniei, ultima fiind de veche tradiție. Se cresc îndeosebi oi cu lâna fină și semifină (merinos, țigaie), dar, mai ales la munte, încă se mai menține o rasă tradițională, cu lână grosieră (țurcana). Un loc aparte ocupă estul Moldovei, unde se cresc oi karakul, pentru blănițe de calitate superioară. Creșterea porcinelor pentru carne și grăsime este, în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dinților. în același timp, cu suluri diferite, se asigură lățimea dorită a stativelor. Pe aceleași stative se țes și pânza și covoarele. Cele mai fine țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în „cadril” sau în „lacre”. în unele sate, pânza de lână țigaie se învrâsta și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și cu bumbăcel țesut în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
vițel, un tăuraș la îngrășat, 10-20 oi, o scroafă cu 10-12 purcei și un porc la îngrășat, 40-50 păsări, un cal de muncă, uneori 5-6 familii de albine); Efectivele de ovine care se cresc în gospodăria țărănească sunt de rasă Țigaie și Țurcană adaptată la condițiile pedoclimatice din zona colinar- montană a județului; Condițiile pedoclimatice diferite în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie, rasă bună pentru lapte, dar și pentru lână. în momentul de față mai există puține exemplare pe teritoriul comunei Hudești. Acum când a scăzut rolul lânii, mai ales după revoluție, mulți hudeșteni au vândut oile. în comună există totuși câteva
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și prin spată. Spetele, cu dinții lor, garantau finețea țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine pânzeturi mama le obținea pentru cămășile bărbătești și femeiești folosind boran gicul și lâna țigaie, se amintea de pânza „sadea”, realizată din cânepă bumbac și borangic, care putea fi și ornamentală. Decorativele erau o îmbinare a firelor de natură diferită, lâna combinată cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]