54 matches
-
Această centrare pe infracțiunile rromilor a fost deseori criticată, statul fiind acuzat de purificare etnică sau, mai blînd, de discriminare a minorității rrome. Că întreaga etnie este considerată infractoare reiese și din apelativele cu care autoritățile se adresează deținuților: "băi țigane", "mișcă țigane", "cioroiule", "coloratule" etc. Deși reprobabilă, centrarea excesivă pe delincvența unei etnii minoritare este întîlnită și în alte țări. În Statele Unite ale Americii sînt mult mai dur sancționate infracțiunile negrilor, hispanicilor și asiaticilor, decît cele ale albilor. În Franța
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe infracțiunile rromilor a fost deseori criticată, statul fiind acuzat de purificare etnică sau, mai blînd, de discriminare a minorității rrome. Că întreaga etnie este considerată infractoare reiese și din apelativele cu care autoritățile se adresează deținuților: "băi țigane", "mișcă țigane", "cioroiule", "coloratule" etc. Deși reprobabilă, centrarea excesivă pe delincvența unei etnii minoritare este întîlnită și în alte țări. În Statele Unite ale Americii sînt mult mai dur sancționate infracțiunile negrilor, hispanicilor și asiaticilor, decît cele ale albilor. În Franța și Germania
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doamnă, să-ți spun ce-aș vrea Și e tristă ca o toamnă inima mea Te-aș urmări zi și noapte, atât de mult te iubesc Și dacă nu-ți pot vorbi, am să te privesc. Mircea Alexe îi compune Țigane, taci !, pe versurile lui Toma Paraschivescu. Bébé Altman îi scrie textele pentru Katiușa, Natașa, Rămâi sau Dac am fi împreună, înregistrată în 1938 : Dac-am fi împreună, mult mai mult ne-am iubi Și sub clarul de lună, visuri am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
unor clienți un pahar de vin, din care lua o înghițitură zdravănă, stârnind hohote de râs și aplauze, apoi îl ridica în aer : „Sus paharul și vinul noi să-l sorbim/ Și să ne unim, veseli toți să fim/ Zi, țigane, din strună, cum știi frumos/ Valsul cel duios și delicios“, iar în timp ce începea să danseze printre mese, violonistul făcea un adevărat spectacol cu instrumentul său. Nimeni dintre nenumărații care au avut șansa să-l vadă în acea perioadă în carne
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de la poalele Tâmpei în Brașov, având în buzunar un bilet de rămas bun adresat fratelui său care era ofițer de poliție. Pe de altă parte, îmi amintesc de un cântec popular vesel care spunea cam așa: Câți copii ai măi țigane? Douăzeci și unu măi mocane: șapte-n pat, șapte sub pat, șapte i-am trimis în sat. Iar Marinca și Catinca și Matei și Doroftei, șed la foc că-s mititei! Acești oameni simpli și „neinstruiți” nu-și mai făceau probleme din
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
te-a scăpat țâganu’ de nămol. De mâine ies cu văru’ Relu pe plajă. Această veste Îi spori veselia. Râdea În hohote ce-i urcau sângele În obraji și făceau să-i strălucească ochii. - Nu-ți fac nici un cartof, măi țigane. Simțeam În râsul ei cât de tare se bucură că a scăpat de corvoadă prin arșiță și prin cioporul de lume În pielea goală. O să ieșim noi, da, dar nu mai e nămol În magazie. Să nu uităm să aducem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
luat banii pe pregătiri. Ne compătimim. La fel ca profii. Pentru că, se știe, din școală ieși cu modul de comportament al profului - nu memorează nimeni înălțimea Everestului. 12. Let it be Io nu am prea făcut pregătire. Nu prea. Ai, țigane, bilet? Nu prea. Am fost de vreo trei ori la un tip îngrozitor de blazat, cu care apoi am făcut un seminar. Un tip de treabă, în fond, dar care se plicitisise de toată cloaca. De asta mai târziu, când s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
întreagă. De aceea, când am văzut țiganul cu ursul, m-a prins dorul de inimă și mi-a venit să-l sărut. M-am apropiat de el și i-am zis cu tonul familiar obicinuit: Da' de unde ești tu, măi țigane? Auilio! Și tu ești de-ai noștri! răspunse țiganul cu o mișcare de bucurie, parc-ar fi vroit și el să-mi sară în gât. I se înseninase fața ca și când ar fi văzut pe frate-so. Eu sunt de la Moldova, adaose
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-mi sară în gât. I se înseninase fața ca și când ar fi văzut pe frate-so. Eu sunt de la Moldova, adaose el, am venit cu drumul-dă-foc, ș-acuma stau pe plecare, fiindcă nu prea a fost alijveriș 195 aici. Mergi sănătos, măi țigane, și să spui la ai tăi că tot e mai bine acolo decât aici între străini. Să trăiești, domnișorule, mânca-ț-aș ochișorii! S-ajungi mare cât o beizadea!196 Apoi, de bucurie că te-am văzut, am să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mongoloizii, marea majoritate sunt arieni, din tribul cingarilor, din nordul Indiei, de unde și numele țigan ă țigani, nume existent în toată Europa, cu unele excepții. La noi, nici un român nu s-a adresat niciodată cu „măi romule”, a spus „măi țigane”, fără ca prin acest apelativ să-l înjosească. Așa cum spunea Dimitrie Dan în lucrarea „Țiganii din Bucovina”, Cernăuți, 1892, apelativul „rom”, plural „roma”, înseamnă bărbat (țigan), iar „romni” sau „rumni” înseamnă femeie (țigancă). Același apelativ „rom”înseamnă „om care aparține societății
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Scipion și cu o ladă de potcoave. A stat o săptămînă la un hotel ieftin, pînă l-a primit ofițerul ațist de la Regimentul de Gardă căruia îi era adresată recomandarea. Ațistul l-a luat la sigur: "Cît i-ai dat, țigane, domnului Scipion pentru scrisoarea asta!" Nimic, ce să-i dea! Îi potcovea calul. Și, cu respect, nu era țigan! Era ardelean de-al domnului Maniu. "Și potcovești cai în Medgidia de ardelean ce ești! Dl Scipion te-a învățat să
Potcovarul Bazil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7418_a_8743]
-
Un țigan ajunge în iad și acolo se întâlnește cu Ceaușescu. - Auzi țigane, când era mai bine pe vremea mea sau pe vremea celor de acum? - Pe vremea ta conașule. Atunci muncitorii lucra, politicienii făcea politică și țiganii fură. Acum muncitorii face politică, politicienii fură și toți vor să muncească țiganul! - Știți de ce
BANCUL ZILEI: De ce au parlamentarii salarii mari () [Corola-journal/Journalistic/68797_a_70122]
-
de familie și curtat de Steaua, Rapid și Sportul Studențesc, fostul capital al echipei Poli Timișoara, Viorel Moldovan, a declarat că mai bine se lasă de fotbal decât să revină în orașul de pe Bega l Antrenorul echipei Beșiktaș Istanbul, Jean Țigana, a decis să înceteze colaborarea cu mijlocașul Daniel Pancu în această iarnă, deoarece îl consideră pe fotbalistul român lipsit de eficacitate l Până la începutul sezonului 2006-2007, echipa de fotbal Steaua va disputa meciurile de pe teren propriu din returul Diviziei A
Agenda2005-51-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284527_a_285856]
-
Mustrul ot Puntureni observă că aici Parpanghel "bate șaua ca să priceapă iapa, - adică să auză Romica"... Din iad, cântărețul ajunge cu multă trudă în rai, și bate la poartă. Sfântul Petru se uită pe vizor și zice: "- Dar tu măi țigane ce cauți aici în cămașă cusută cu arnici?..." Niciodată și nicăieri în lume, "piatra" bisericii universale - moșul nostru ortodox, bun și cam aiurit, - n-a pus o întrebare mai haioasă, din câte se pot auzi în folclorul român. n (Din
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
Trece o oră, trec două, țiganul nostru nu se mai întoarce. În sfîrșit, după vreo trei ore jumate se întoarce țiganu' cu alai mare, taraf, lumea fericită nevoie mare... Intră țiganu'-n mașină, la care Ceașcă, curios, îl întrebă: - Bă țigane, cum dracu' se face că după mine aruncară ăia cu bolovani cînd le călcarăm găina, iar acum, cînd călcarăm porcul ăstora, ei te ridică-n slăvi? - Eh, to'arșu' secretar, e vorba de diplomație la mijloc! M-am dus la
BANCUL ZILEI: Ce înseamnă gestul de a deschide portiera femeii? () [Corola-journal/Journalistic/67260_a_68585]
-
b) Romanță c) Finale a la Zingara; 3) Retraite anglaise, executat de orchestră; 4) Fantasia apassionata pentru vioară (de Vieuxtemps ) cu orchestră. Partea II: 5) Uvertură; 6) Suite espagnole pe tema din opera Carmen, pentru vioară (de Sarasate); 7) Melodii țigane (de Sarasate) cu acompaniament de piano. Biletele credem că s-or mai aflând încă la magazinul d-lui Gebauer. [19 februarie 1882] ["NEVOIND A FI VICTIMA LEGII"] Nevoind a fi victima legii ad-hoc votate pentru garantarea secretului profesional (! ), d. M.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mânile strânse sub brâul roș. Începu să scâncească răgușit, stâns: — Faceți-vă o pomană, oameni buni... M-a apucat vătămătura... Și mă ține, mă arde, nici nu mai pot merge... Să mă duceți macar până la pod la Tupilați... —Bine, măi țigane, vorbi Băieșu. Suie în car. Este loc și pentru tine. Ahoo!... Sări de pe draghină și se alătură prin stânga de boi. Carul se opri. Încovoiat din mijloc, țiganul făcea pași rari, cu picioarele desculțe, prin pulberea drumului. Gemea înăbușit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
credeau că românii sunt țigani, știind că au fost deportațși la Bug, și vorbeau țiganii n-ar mai ajunge domnul Ion că s-a dus la Bug să se dea pământ și plug. și dacă îl întreabă, care Ion măi țigane, îi răspundea Andronescu în loc de Antonescu, un mare număr dintre ei au murit de ger și frig, și s-au întors puțini în țară. Tot deplasându-ne mereu prin frig și ger, ajungeam mereu pe la infirmerie, dar și aici am dat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
precum și pentru câteva stricăciuni că a greșit ușa de la ieșire și a dat cu capu-ntr-o vitrină, Giovan Gătej, obosit și spășit, cu fruntea crestată și nasul umflat, a ajuns acasă târziu în noapte, cu chimirul aproape gol. Unde-ai fost, țigane?! Că-aiștia mi-au luat traista și-au înghițit tot ce se afla într-însa... Să-l fi văzut pe cel mic cum striga Dă cârr, dă cârr în loc de cârnaț și cum cea mare i-a dat bucata lui, dar i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca să mă pot bucura și eu la vederea unor țuguiați cu adevărat gospodărești, că când văd pe prispă numai niște căcăraze, mă cuprinde tristețea... Și hai, fă, la strujac! Că, unde-s patru, a mai mânca și-al cincilea!... Bine, țigane! Așa să fie!... Așa să... Așa... Așaa... Aș...aa... A-aaah...Aaaah... Ignoranță Tu-ți vangheaua și grijania, și vascrisu mă-ti de derbedeu! Tu-ți bați joc de tac-tu, mă! Ce! Credeai că nu te găbjesc, mă șmecherie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
moale când deodată cineva strigă speriat: Șase, șase... vine grăsanca! I-am dat drumul din strânsoare și întinzându-i mâna, l-am ajutat să se ridice. Eu sunt coșmarul tău de azi dacă n-o să ne înțelegem... Cine ești mă, țigane? întrebă pedagoga uimită. Sunt un ghinionist, i-am răspuns și ca răsplată am primit o palmă peste obraz. Sper că a fost o întâmplare, i-am zis scrâșnind din dinți și abținându-mă cu greu să nu-i întorc palma
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cu cale A ajuns inelul fetei în mâinile Dumitale? - Împărate pre-nnălțate, iaca cum și iaca cum, Da țiganul nici mai știe, fața lui îi numai scrum: - Împărate luminate, cum poți ca să-mi strici hatârul, 620Eu am omorât toți smeii. - Cum țigane? --Cu satârul; Mă înnec dacă l-ați crede... dar la fețe tot îmi schimbă. - Să se cate smeii, Doamne, dacă au vârfuri de limbă. Îi cătară și, ce-i dreptul, nici la unul nu era Și Călin atunci le scoate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de la pusta secreată, Că acolo era țara bogată, Și le trimise popă pre Mătrăgună Cel de viță bună, Și pre cinstitul Porgație Făcătoriu de predicație. Dacă-i auziră, țiganii se adunară Și cu popa se sfătuiră, Se strânse pruncii și țiganele Să li facă Paștile, Și-ncepu Porgație A spune predicație: " O dodulare, dodulare, O venighe! dodulare mandeosu". Atuncea strigă Bașa fierarilor: " Așune more " Ora more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că ni-i grabă tare". Atuncea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iară Mătrăgună, Cel de viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A spune predicație; Și caută toți dimpreună Ca să-și facă voie bună. Deci începură a da paștele Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]