59 matches
-
altă parte se afirmă că „limba degeneratului Eminescu, limba degeneratului Alecsandri și limba tuturor marilor noștri degenerați a fost primenită cu cuvinte românești, importate... din Transilvania”. Semnează poezie Al. Cantilli (sub pseudonimul I. Costin), de un eminescianism bine asimilat, Nicolae Țimiraș, elegiac și cuminte, Artur Stavri și Mircea Demetriade, cu un poem răzvrătit. Proza, nereușită, este semnată Alexandru Florini și Antoinette. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289039_a_290368]
-
Prinț și cerșetor, București, 1937; M. P. Arțâbașev, Extrema limită, București, 1939; F.M. Dostoievski, Crocodilul, București, [f.a.]. Repere bibliografice: G.B. [George Baiculescu], „Tăcere...”, ALA, 1923, 155; I. Gr. Oprișan, „Tăcere...”, „Răsăritul”, 1925, 2; Al. Robot, „Menuetul”, RP, 1932, 4 487; Nicolae Țimiraș, O satiră socială, „Cetatea”, 1933, 2; Constantinescu, Scrieri, V, 212-214; Octav Șuluțiu, „Menuetul”, „Axa”, 1933, 14; Perpessicius, Opere, VI, 96-98, VII, 90-92; Octav Șuluțiu, „Moartea fratelui meu”, F, 1935, 1; Izabela Sadoveanu, Premiul Femina în România, ALA, 1935, 746; Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
Buzdugan, Al. Antemireanu. Prozatorii care publică în mod obișnuit sunt Lăură Vampa și Eugen Vaian, dar apar schițe și nuvele de G. I. Lahovari sau Radu D. Rosetti. În foileton se tipăresc numeroase traduceri, aparținând lui I. S. Spartali, N. Țimiraș, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Laurei Vampa, din scrierile lui Boccaccio, Leopardi, D’Annunzio, Shelley, Byron, ale abatelui Prévost, din Voltaire, Hugo, Baudelaire, Zola, Maupassant, Alphonse Daudet, Anatole France, Georges Courteline, ca și din Tolstoi, Turgheniev, Bj⁄ornstjerne Bj⁄ornson
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
și prezentului Dobrogei”, A.D. publicând, pe lângă studii și articole de istorie, geografie, etnografie și folclor, literatura originală, traduceri, studii de istorie literară, recenzii și note de cărți. Colaborează cu versuri Ion Bentoiu, Gr. Sălceanu (debut în 1921), Al. Gherghel, N. Țimiraș, cu proza - S. Mehedinți (descrieri geografice), C. Brătescu, Valeriu I. Grecu, iar cu studii de istorie literară - I. Georgescu, Noi documente privitoare la familia Hașdeu, (1920), Lucian Predescu, Marea Neagră în poezia noastră populară, (1929), M. Dragomirescu, Viața și opera lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
triste, cu o scrisoare de N. Iorga, București, 1919; Antiquitas rediviva. Vremurile revin, Craiova, 1926; Suflet japonez, I-III, București, 1938-1939; ed. București, 2003. Repere bibliografice: Ovid Densusianu, Căp. G. Băgulescu, „Zile de energie”, „Zile triste”, VAN, 1919, 12; Ioan Țimiraș, Căpitanul Băgulescu înaintea Consiliului de Război sub guvernul Marghiloman, București, 1921; Pan M. Vizirescu, Gh. Băgulescu, „Suflet japonez”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 116; C. Fântâneru, „Suflet japonez”, roman de G. Băgulescu, UVR, 1938, 3; Mănucă, Perspective, 94-100. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
C. Săteanu publică, sub titlul Poeme eterne, câteva poeme în proză. Traian Demetrescu este evocat într-un articol și i se reia poezia Natură moartă. Mai multe schițe, fără nimic relevabil, sunt scrise de G. T. Faur și de Nicolae Țimiraș, iar o cronică echilibrată, bine informată, cu judecăți de valoare corecte - Un ibsenian, Bernard Shaw - îi aparține lui C. Săteanu. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290752_a_292081]
-
rafinate poeme în proză reunite sub titlul Oglinda magică (2/1924), Al. O. Teodoreanu, cu povestirea Spovedania Iancului. G.R. publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George Gregorian, I. Brătianu-Vaslui, Nestor Ionescu, Nicolae Țimiraș, N. T. Cristescu, Constantin Muche, D. Karnabatt, Const. A. I. Ghica. Mult mai bine ilustrată este proza, a cărei abundență constituie chiar una dintre trăsăturile distinctive ale revistei. Apar aici schițe, nuvele și povestiri de o mare diversitate tematică, aparținând unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
și de cine au fost traduse poeziile lui Baudelaire. Albatrosul, spre exemplu, a fost transpus de treizeci și trei de ori, între alții de Panait Cerna, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, N. Iorga, Lazăr Iliescu, N. Mihăescu, Șerban Bascovici, N. Țimiraș, Ion Caraion, George Dan, Aurel Tita, Al. Andrițoiu, Al. Colorian, Grigore Hagiu, Romulus Vulpescu, C. D. Zeletin. SCRIERI: Baudelaire. Existență și creație, vol. I: Estetica baudelairiană, vol. II: Creativitatea baudelairiană, vol. III: Limanul speranței. Exilul, București, 1992. Repere bibliografice: Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
În compartimentul poeziei, nume de rezonanță alternează cu acelea ale unor versificatori mai modești și chiar obscuri. Astfel, apar Elena Farago, Elena Văcărescu, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, St. O. Iosif, G. Topîrceanu, Ion Minulescu, V. Voiculescu, Ion Pillat; lui N. Țimiraș, Corneliu Moldovanu, Maria Baiulescu, Ludovic Dauș ș.a. li se alătură Ion Pribeagu, Horia Furtună. Nu cu mult diferă lucrurile în secțiunea rezervată prozei, unde sunt publicate pagini de Victor Eftimiu, Al. Cazaban, Maria Pamfile, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N. Iorga. Revista mai cuprinde rubrica intitulată „Cărți”, în cadrul căreia sunt prezentate volume semnate de Ion Missir (Fata moartă), N. Țimiraș (Cântece de cristal), Ion M. Gane (Ritmuri franceze), J. Byck și Al. Rosetti (Istoria limbii române), Petru Nicolescu ș.a. Într-un comentariu despre saloanele literare de la noi, Roxana Berindei Mavrocordat amintește de rolul Aidei Vrioni, iar N.I. Herescu subliniază rolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
din publiciști începători, I.v. a publicat literatură originală (versuri și proză), articole de critică, traduceri și note bibliografice. Principalii colaboratori și redactori sunt D.Th. Neculuță (semna cu pseudonimele D. Niculescu, D. Azur, F. Crâng, Odin și cu inițiale) și N. Țimiraș (semna N. Sorin). Cei doi poeți, autori și de articole de critică literară scrise sub influența lui C. Dobrogeanu-Gherea, traduc din Goethe și Hugo. Se mai publică versuri populare luate din colecțiile lui G. Dem. Teodorescu și I.G. Bibicescu, informații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287497_a_288826]
-
ape...), St. O. Iosif (Înșiră-te mărgăritare..., Prințul Carol), I. Nenițescu, G. Rotică, Elena Farago, George Ranetti, P. Dulfu, Zaharia Bârsan, Artur Stavri, T. M. Stoenescu, V. Loichița, Eugeniu Revent, N. Vulovici, I. U. Soricu, Andrei Bârseanu, Ecaterina Pitiș, Nicolae Țimiraș și proză de Liviu Rebreanu (Dumnezeu, 1913), Victor Eftimiu, Marian I. Popescu, Elisa Müller, Teodor A. Bogdan, M. Lupescu, D. N. Ciotori. Sumarul este completat cu articole pe teme istorice, politice, religioase, științifice, economice, poezii populare, anecdote. Alți colaboratori: T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286025_a_287354]
-
DOBROGEA LITERARĂ, revistă apărută la Constanța, bilunar, între 1 aprilie și 1 noiembrie 1925, ca supliment al ziarului „Dobrogea jună”. Din redacție fac parte, între alții, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Brătescu, N. Dunăreanu, Al. Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii lui Ovidiu de la Constanța și se dau informații în legătură cu inaugurarea unui monument la Sulmona, locul nașterii poetului. Revista publică mai multe traduceri: Viermele de mătase de Uhland (tălmăcire de N. Țimiraș), Cântece de H. Heine (traducător Ion Bentoiu), Poemele vieții și ale dragostei de Tagore (în versiunea lui P. Theodoru). Alți colaboratori: Al. Șteflea, O. Tafrali. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
Roman, I. I. Roșca (semnează și Caros), Matilda Cugler-Poni, Jean Boniface Hétrat, C. Z. Buzdugan, Petre Dulfu. Dintre tineri, mulți la primele scrieri tipărite, trebuie semnalați H. G. Lecca, A. Steuerman-Rodion, Ludovic Dauș, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Sextil Pușcariu, N. Țimiraș. Între autorii străini din care s-a tradus figurează Goethe (Rămas bun, transpunere de V. Scântee), Schiller (Hero și Leandru, Norocul ș.a.), Lenau (Copacul amintirii, tălmăcire de V. Scântee), Lamartine (Nemurirea), Heine (Doi frați, Don Ramiro și, în traducerea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
Salonic, 1976; ed. Bologna, 1989; Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, Leiden, 1981; Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985; Modern România. The Achievement of Național Unity (1914-1920), îngr. Nicolae Țimiraș, Los Angeles, 1988; Studii și articole literare (în colaborare cu Laetitia Turdeanu-Cartojan), îngr. și postfața Mircea Anghelescu, București, 1995; Oameni și cărți de altădată, I, îngr. Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, tr. și postfața Ștefan S. Gorovei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
, periodic de literatură apărut la București, între 15 mai 1934 și iunie-iulie 1937, director-proprietar fiind I. Marinescu. Orientarea tradiționalistă a revistei este susținută de autori puțin reprezentativi, în poezie mai ales: N. Mihăescu- Nigrim, G. Tutoveanu, N. Țimiraș, Const. A.I. Ghika, Al. Gherghel ș.a. Proză scurtă semnează N. Batzaria, I.A. Bassarabescu, N. Porsenna, Al. Cazaban, Mihail Lungianu, D. Iov. Eseuri și note critice dau Ion Sân-Giorgiu (Credințe și mafii literare, Misticismul lui Paul Claudel, Cuvinte despre dramă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287535_a_288864]
-
un articol al lui P. Mușoiu, Ioan Păun, evocare plină de dramatism a poetului I. Păun-Pincio, mort înainte de vreme. Zosân este autorul unor nuvele inspirate din realitățile satului românesc. Versurile poartă semnătura lui C. Z. Buzdugan, D. Th. Neculuță, N. Țimiraș, N. Burlănescu-Alin, Alexandrina Mihăescu, I. Costin (Al. Cantilli), Const. Xeni, Sergiu Victor Cujbă și Dimitrie Nanu. Cu Un cântec, Apari tu... și Cântec colaborează G. Coșbuc. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286114_a_287443]
-
ȚIMIRAȘ, Nicolae (15.V.1876, Fintești, j. Buzău - 14.XII.1950, Serto Fiorentino, Italia), poet, prozator și traducător. Și-a făcut studiile liceale și universitare la București, fiind absolvent al Facultății de Litere și Filosofie (1903), le-a continuat la Bruxelles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
în Capitală. Va mai lucra sau doar colabora cu versuri și articole la „Dobrogea jună”, „Voința Dobrogei”, „Farul”, „Marea noastră”, „Adevărul”, „Liberalul”. Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1942, când deja plecase la Roma, probabil la fiul său, Nicolae Țimiraș, secretarul Legației României. Cele câteva poeme din Cântecul vântului pot fi considerate ca o premisă a stărilor pe care le va revela Ț. în primul ciclu din Cântecele singurătății (1940). Scrise sub semnul tristeții apăsătoare, ele par a fi germenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
1937, 3 533; Al. Iordan, „Chansons de cristal”, „Ronsard”, 1938, 1; I.G. Dimitriu, „Cântece de cristal”, CL, 1938, 6-7; Perpessicius, Opere, IX, 104-105; Petru Iroaie, „Cântecele singurătății”, CL, 1941, 7; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 24-26; Nicolae Țimiraș, Anii tinereții, îngr. Ion Manea, Berkeley (SUA), 1991, passim. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun, Barbu Lăzăreanu, Const. Z. Buzdugan, Mircea Dem. Rădulescu ș.a. Proza, în bună măsură reprezentată tot de texte retipărite, este semnată J. Neagu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. Adam, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu, I. Maxim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
colaboratorilor, pentru care preocuparea principală trebuia să fie aceea de „a îmbrățișa frumosul” și de a păstra o deplină libertate de idei, de vederi și de credințe literare. Cu versuri au colaborat D. Nanu, I. C. Săvescu, I. I. Livescu, N. Țimiraș, M. Codreanu, Horia Furtună, Corneliu Moldovanu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, C. Sandu-Aldea (semna A. Sandu), I. Costin, I. Dacianu, N. Negreanu, Sofronie Ivanovici, G. Gr. Caïr, M. Sadoveanu, C. Cosco, P. Cerna, C. Cantilli, P. Vulcan, E. Ștefănescu-Est, V. Podeanu, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
Orchestra Filarmonicii din Pitești dirijată de Jin Wang. Programul a conținut Texturi de Mihai Moldovan, Concertul pentru vioară și orchestră de Dumitru Capoianu (solistă Raluca Stratulat), Triplul concert pentru vioară, violoncel și pian de Paul Constantinescu (soliști Luminița Burcă, Andreea Țimiraș și Mihai Ritivoiu) și Suita VI Tibet Impressions de Jin Wang. Remarcabilă a fost interpretarea Ralucăi Stratulat, care a impresionat prin sunetul cald, tehnica impecabilă și expresivitatea împinsă dincolo de granițele muzicale Dirijorul austriac de origine chineză Jin Wang este îndrăgit
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]