59 matches
-
Salonic, 1976; ed. Bologna, 1989; Apocryphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, Leiden, 1981; Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985; Modern România. The Achievement of Național Unity (1914-1920), îngr. Nicolae Țimiraș, Los Angeles, 1988; Studii și articole literare (în colaborare cu Laetitia Turdeanu-Cartojan), îngr. și postfața Mircea Anghelescu, București, 1995; Oameni și cărți de altădată, I, îngr. Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, tr. și postfața Ștefan S. Gorovei, București
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
C. Săteanu publică, sub titlul Poeme eterne, câteva poeme în proză. Traian Demetrescu este evocat într-un articol și i se reia poezia Natură moartă. Mai multe schițe, fără nimic relevabil, sunt scrise de G. T. Faur și de Nicolae Țimiraș, iar o cronică echilibrată, bine informată, cu judecăți de valoare corecte - Un ibsenian, Bernard Shaw - îi aparține lui C. Săteanu. R. Z.
ZORILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290752_a_292081]
-
Prinț și cerșetor, București, 1937; M. P. Arțâbașev, Extrema limită, București, 1939; F.M. Dostoievski, Crocodilul, București, [f.a.]. Repere bibliografice: G.B. [George Baiculescu], „Tăcere...”, ALA, 1923, 155; I. Gr. Oprișan, „Tăcere...”, „Răsăritul”, 1925, 2; Al. Robot, „Menuetul”, RP, 1932, 4 487; Nicolae Țimiraș, O satiră socială, „Cetatea”, 1933, 2; Constantinescu, Scrieri, V, 212-214; Octav Șuluțiu, „Menuetul”, „Axa”, 1933, 14; Perpessicius, Opere, VI, 96-98, VII, 90-92; Octav Șuluțiu, „Moartea fratelui meu”, F, 1935, 1; Izabela Sadoveanu, Premiul Femina în România, ALA, 1935, 746; Teodor
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
altă parte se afirmă că „limba degeneratului Eminescu, limba degeneratului Alecsandri și limba tuturor marilor noștri degenerați a fost primenită cu cuvinte românești, importate... din Transilvania”. Semnează poezie Al. Cantilli (sub pseudonimul I. Costin), de un eminescianism bine asimilat, Nicolae Țimiraș, elegiac și cuminte, Artur Stavri și Mircea Demetriade, cu un poem răzvrătit. Proza, nereușită, este semnată Alexandru Florini și Antoinette. E.M.
PROPAGANDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289039_a_290368]
-
și de cine au fost traduse poeziile lui Baudelaire. Albatrosul, spre exemplu, a fost transpus de treizeci și trei de ori, între alții de Panait Cerna, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, N. Iorga, Lazăr Iliescu, N. Mihăescu, Șerban Bascovici, N. Țimiraș, Ion Caraion, George Dan, Aurel Tita, Al. Andrițoiu, Al. Colorian, Grigore Hagiu, Romulus Vulpescu, C. D. Zeletin. SCRIERI: Baudelaire. Existență și creație, vol. I: Estetica baudelairiană, vol. II: Creativitatea baudelairiană, vol. III: Limanul speranței. Exilul, București, 1992. Repere bibliografice: Al.
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua revistă română”), Leonid Andreev, H. Sanielevici (Hania). Alți colaboratori: A. D. Xenopol, V. Savel, Ioan Țimiraș. I.H.
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
organ popular și național” (Cuvântul nostru). Dimitrie Anghel și St. O. Iosif, sub pseudonimul A. Mirea, dețin o rubrică permanentă, printre colaboratori mai putând fi întâlniți Mihail Sadoveanu (nuvela Un dușman), Zaharia Bârsan, Ioan Scurtu, G. Topîrceanu, Natalia Iosif, N. Țimiraș, Al. Anestin, Sergiu Cujbă, Claudia Millian, Alceu Urechia (Un sfat pe zi), P. Botzan, Ioan Adam (Gărgăuni). Natalia Iosif traduce din Samain, Andrei Naum din Lenau, Al. Anestin din Victor Hugo (Și cosmosul surâde) și Leconte de Lisle (Amiaza). „Cronici
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
I., Anghel D., Bârseanul I., Bârsan Z., Cazaban Al., Chendi Il., Demetrescu C., Doinaru Al., Dunăreanu N., Gârleanu Em., Karnabatt D., Iosif St. O., Locustean P., Rosetti Radu, Sadoveanu M., Sandu-Aldea C., Slavici I., Savel V., Scurtu I., Silvan Gh., Țimiraș N. și alții”. De la numărul 44/1910 caseta redacțională dispare. Revista e menită să întărească, prin literatură, efortul lui Ioan Slavici, redactorul gazetei „Minerva”, de a crea un curent tradițional, atașat la tradițiile populare. „Pe lângă literatura cea mai captivantă [...], pe lângă
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
Cridim (Claudia Millian), Aurel Iancu, I. Botez, I.M. Vântureanu, Victor Eftimiu, Mircea Dem. Rădulescu, B. Nemțeanu. Ioan Slavici publică în foileton Nuța, precum și schițele Leu paraleu, O încurcătură, O noapte fioroasă. Semnează proză Emil Gârleanu, Delabârsa (St. O. Iosif), N. Țimiraș, M. Sadoveanu, Vasile Savel, Ioan Adam, D. Teleor, N. Dunăreanu, Al. Cazaban, C. Sandu-Aldea, I. Răduț, N. Pora, D. Constant, Vasile Pop, Const. A. Giulescu, V. Neacșu, G. Atanasiu, Petru Gh. Savin, Barbu Călin, Constanța S. Economu. Critica literară este
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
de aspecte culturale și literare, în timp ce P. Mușoiu abordează mai ales domeniul politic. Revista poate fi plasată, ca orientare politică generală, în rândurile presei socialiste. Mai colaborează St. Micu (probabil un pseudonim al lui C. Al. Ionescu-Caion), Mircea Demetriade, N. Țimiraș (cu versuri), A. Naum (cu versuri), Elena Sevastos (cu însemnări de călătorie). P. Mușoiu tălmăcește din La Bruyère și din Schopenhauer. Alte traduceri fragmentare, nesemnate, sunt făcute din Lamennais, Paolo Mantegazza, Goethe, Herbert Spencer, Claude Bernard, Jules Renard. Un D.
MISCAREA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]
-
ape...), St. O. Iosif (Înșiră-te mărgăritare..., Prințul Carol), I. Nenițescu, G. Rotică, Elena Farago, George Ranetti, P. Dulfu, Zaharia Bârsan, Artur Stavri, T. M. Stoenescu, V. Loichița, Eugeniu Revent, N. Vulovici, I. U. Soricu, Andrei Bârseanu, Ecaterina Pitiș, Nicolae Țimiraș și proză de Liviu Rebreanu (Dumnezeu, 1913), Victor Eftimiu, Marian I. Popescu, Elisa Müller, Teodor A. Bogdan, M. Lupescu, D. N. Ciotori. Sumarul este completat cu articole pe teme istorice, politice, religioase, științifice, economice, poezii populare, anecdote. Alți colaboratori: T.
CALENDARUL NAŢIONAL AL „FOII INTERESANTE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286025_a_287354]
-
triste, cu o scrisoare de N. Iorga, București, 1919; Antiquitas rediviva. Vremurile revin, Craiova, 1926; Suflet japonez, I-III, București, 1938-1939; ed. București, 2003. Repere bibliografice: Ovid Densusianu, Căp. G. Băgulescu, „Zile de energie”, „Zile triste”, VAN, 1919, 12; Ioan Țimiraș, Căpitanul Băgulescu înaintea Consiliului de Război sub guvernul Marghiloman, București, 1921; Pan M. Vizirescu, Gh. Băgulescu, „Suflet japonez”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 116; C. Fântâneru, „Suflet japonez”, roman de G. Băgulescu, UVR, 1938, 3; Mănucă, Perspective, 94-100. D.M.
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
un articol al lui P. Mușoiu, Ioan Păun, evocare plină de dramatism a poetului I. Păun-Pincio, mort înainte de vreme. Zosân este autorul unor nuvele inspirate din realitățile satului românesc. Versurile poartă semnătura lui C. Z. Buzdugan, D. Th. Neculuță, N. Țimiraș, N. Burlănescu-Alin, Alexandrina Mihăescu, I. Costin (Al. Cantilli), Const. Xeni, Sergiu Victor Cujbă și Dimitrie Nanu. Cu Un cântec, Apari tu... și Cântec colaborează G. Coșbuc. R.Z.
CARMEN-SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286114_a_287443]
-
colaboratorilor, pentru care preocuparea principală trebuia să fie aceea de „a îmbrățișa frumosul” și de a păstra o deplină libertate de idei, de vederi și de credințe literare. Cu versuri au colaborat D. Nanu, I. C. Săvescu, I. I. Livescu, N. Țimiraș, M. Codreanu, Horia Furtună, Corneliu Moldovanu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, C. Sandu-Aldea (semna A. Sandu), I. Costin, I. Dacianu, N. Negreanu, Sofronie Ivanovici, G. Gr. Caïr, M. Sadoveanu, C. Cosco, P. Cerna, C. Cantilli, P. Vulcan, E. Ștefănescu-Est, V. Podeanu, A
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
VIEAȚA NOUĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 1 februarie și 15 iunie 1898 și la 1 decembrie 1903; continuă din iulie 1898 cu titlul „Carmen”. Editată și condusă de Domenico Caselli, Aristide Cantilli, Nicolae Țimiraș și I. Costin (Al. Cantilli), V.n. este o publicație apropiată atât ca atitudine literară, cât și în ceea ce privește cercul colaboratorilor de „Literatorul” lui Al. Macedonski. Cu articole de critică literară și cu altele, mai cuprinzătoare, referitoare la starea culturii naționale, la
VIEAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
publicație apropiată atât ca atitudine literară, cât și în ceea ce privește cercul colaboratorilor de „Literatorul” lui Al. Macedonski. Cu articole de critică literară și cu altele, mai cuprinzătoare, referitoare la starea culturii naționale, la rolul influențelor străine, figurează Macedonski, N. Stroe (Nicolae Țimiraș), C. Rădulescu-Motru. Lui C. Dobrogeanu-Gherea i se retipărește studiul Decăderea literaturii contimporane. Gabriel Donna și, probabil, Aristide Cantilli sunt autorii unor succinte prezentări bibliografice ale scriitorilor francezi Alphonse Daudet, Leconte de Lisle, Émile Zola, Jean Richepin, Sully Prudhomme sau ale
VIEAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
Al. T. Stamatiad, Cridim (Christea N. Dimitrescu), Alfred Moșoiu, V. Demetrius, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Ludovic Dauș (Cerșetorul), George Murnu (În cimitir), Ion Al-George (Carmen), Zaharia Bârsan, Mihail Celarianu, Sofronie Ivanovici, N. Vulovici (Cântecul dorobanților), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Ojog, Nicolae Țimiraș, C. Z. Buzdugan, Mihail Cruceanu, George Gregorian, G. Rotică, Ioan Al. de Lemeni, N. Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa), Mihai Eminescu (Criticilor mei), Ion Catina
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
Ruse Marioara, născută la 13 martie 1959 în localitatea Bolintin-Deal, județul Giurgiu, România, fiica lui Constantin Tudor și Floarea, cu domiciliul actual în Olanda, 2552 LM Haga, Knuttelstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bolintin-Deal, județul Giurgiu. 91. Țimiraș Nicolae, născut la 12 iulie 1955 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiul lui Aurel și Eugenia, cu domiciliul actual în Italia, 90100 Palermo, Via Tommaso Angelini 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, str. Valea Albă nr.
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
Buzdugan, Al. Antemireanu. Prozatorii care publică în mod obișnuit sunt Lăură Vampa și Eugen Vaian, dar apar schițe și nuvele de G. I. Lahovari sau Radu D. Rosetti. În foileton se tipăresc numeroase traduceri, aparținând lui I. S. Spartali, N. Țimiraș, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Laurei Vampa, din scrierile lui Boccaccio, Leopardi, D’Annunzio, Shelley, Byron, ale abatelui Prévost, din Voltaire, Hugo, Baudelaire, Zola, Maupassant, Alphonse Daudet, Anatole France, Georges Courteline, ca și din Tolstoi, Turgheniev, Bj⁄ornstjerne Bj⁄ornson
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
ȚIMIRAȘ, Nicolae (30.VII.1912, București - 1996, Berkeley, SUA), memorialist. Este fiul Laetiției (n. Creangă) și al scriitorului Nicolae Țimiraș. Urmează școala primară și Liceul „Mircea Basarab” (1923-1929) la Constanța. Va absolvi Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
ȚIMIRAȘ, Nicolae (30.VII.1912, București - 1996, Berkeley, SUA), memorialist. Este fiul Laetiției (n. Creangă) și al scriitorului Nicolae Țimiraș. Urmează școala primară și Liceul „Mircea Basarab” (1923-1929) la Constanța. Va absolvi Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București (1933) și Școala Militară de Cavalerie din Târgoviște (1934). Este avocat în București până în 1936
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
ȚIMIRAȘ, Nicolae (15.V.1876, Fintești, j. Buzău - 14.XII.1950, Serto Fiorentino, Italia), poet, prozator și traducător. Și-a făcut studiile liceale și universitare la București, fiind absolvent al Facultății de Litere și Filosofie (1903), le-a continuat la Bruxelles
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
în Capitală. Va mai lucra sau doar colabora cu versuri și articole la „Dobrogea jună”, „Voința Dobrogei”, „Farul”, „Marea noastră”, „Adevărul”, „Liberalul”. Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1942, când deja plecase la Roma, probabil la fiul său, Nicolae Țimiraș, secretarul Legației României. Cele câteva poeme din Cântecul vântului pot fi considerate ca o premisă a stărilor pe care le va revela Ț. în primul ciclu din Cântecele singurătății (1940). Scrise sub semnul tristeții apăsătoare, ele par a fi germenii
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
1937, 3 533; Al. Iordan, „Chansons de cristal”, „Ronsard”, 1938, 1; I.G. Dimitriu, „Cântece de cristal”, CL, 1938, 6-7; Perpessicius, Opere, IX, 104-105; Petru Iroaie, „Cântecele singurătății”, CL, 1941, 7; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 24-26; Nicolae Țimiraș, Anii tinereții, îngr. Ion Manea, Berkeley (SUA), 1991, passim. C. T.
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
148-157; Lovinescu, Critice, X, 33-124; Jean Boutière, La Vie et l’oeuvre de Ion Creangă, Paris, 1930; ed. tr. și pref. Const. Ciopraga, 1976; Constantinescu, Scrieri, II, 333-340; Lucian Predescu, Ion Creangă. Viața și opera, I-II, București, 1932; Nicolae Țimiraș, Ion Creangă, București, 1933; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 219-223; Iorga, Oameni, I, 392-395; Stelian N. Cucu, Ioan Creangă, Râmnicu Sărat, 1935; G. Ivașcu, I. Creangă, Iași, 1937; V. Ghețea, Ion Creangă pedagog și învățător, București, 1938; În memoria
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]