24,184 matches
-
înscris în principiul 4 al Declarației de la Rio de Janeiro (din anul 1992) : « Pentru a se atinge ținta dezvoltării durabile, protecția mediului înconjurător trebuie să fie o parte integrantă din procesul dezvoltării umanității, ea nu poate să fie considerată că ținta izolată și independentă de acest proiect.» Reamintim că în acord cu politica de mediu a țărilor din OECD („Clubul țărilor bogate”), integrarea protecției mediului înconjurător presupune o concepție unitară globală asupra mediului înconjurător. Această concepție nu acordă vreo prioritate juridică
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
gol, pe ultima, unul invadat de obiecte, mai toate inutile. Reușită sugestie, pentru că aceasta se și întîmplă în carte. E destabilizată apoi o știință veche și respectabilă precum etnologia, preocupată de tezaurizare, uitînd însă de prezent, de Coca-Cola, cu privirile țintă în urmă, către neolitic. "Prezentă, nenumită, dar resimțită, o nouă disciplină vine să dubleze etnologia clasică aflată în plină criză de concepte, de metodă, de perspective. "(Carmen Huluță, în Con-text-ul final) Aduce proiectul acesta cu un ritual de trecere. Unul
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
mulțumesc sau nu. Ieri i-am trimis totuși câteva rânduri prin poștă - mai mult pentru că în "Azi" apăruse un atac violent contra lui, tocmai din cauza acestui articol despre mine." Dezlănțuirea aparține lui Zaharia Stancu. Rădăcinile pamfletului său scormoniseră de mult ținta atacului, Pamfil Șeicaru. Amestecul acestuia în comentarea lui Proust nu a făcut decât să crească tensiunea violentărilor. Datată 23 aprilie, supraintitulată Scandalul Pamfil Șeicaru, alcătuirea - ca sens - poate fi dedusă din titluri: Pamfil Șeicaru om de curaj (Zaharia Stancu), Pamfil
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
fulgi albaștri, ar fi ars iarba, ar fi găurit pietrele. Până la urmă, cred că s-ar fi urcat pe Vârful Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele rătăcite prin eter, căutându-și obosite ținta aproape uitată. Dar pentru că s-a gândit la toate astea, Dan a rămas cuminte în ghearele tigrului din vis, așteptându-și prietenii să vină și să se împărtășească nestingheriți din trupul sufletului său, ba chiar cu înțelegătorul lui rânjet blând
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
poate să scrie rânduri zguduitoare despre un colț tăcut de încăpere sau despre un sentiment inexistent, un scrieci plictisește crunt descriind atentatul de la WTC, la care tocmai a fost martor. Interesează pe cineva astăzi cine a fost Manfred von Killinger, ținta pamfletului perfect al lui Arghezi? Eu când scriu despre Radu Vasile, de fapt nu scriu despre Radu Vasile. Dacă ar fi fost să scriu chiar despre persoana lui din buletin, n-aș fi scris niciodată. Persistența literaturii nu e dată
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
un discurs de o desăvîrșită continuitate și coerență argumentativă. Care e relația dintre spațiu, termen ce se lasă ușor definit și descris, și țelul ultim al contemplativului, în fond o realitate in-definibilă și in-descriptibilă? E întrebarea care ar putea rezuma ținta cărții, dacă aceasta s-ar lăsa redusă la o singură întrebare. Dar studiul de față se numără printre cărțile greu rezumabile. Din motivul că, într-un anume sens, detaliul pare să devină subiectul cărții. Comentariul urmărește, cu puterea de a
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
o accentuată atracție față de absurdul actelor umane". Francisc Nona tematizează în imaginea șinelor de tren paralele, alcătuite dintr-o infinitate de puncte, existențele acestor "făpturi neînsemnate". "O infinitate de puncte s-au înlănțuit între ele și merg așa, fără nici o țintă, știind un singur lucru: că nu se vor opri niciodată [...]. Punctele astea pot să rîdă, să plîngă, să transpire, [...], pentru că linia asta continuă trece peste ele [...], trece fără să le ia în seamă". La polul opus, în spatele acestui cotidian meschin
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
Cum autorul nu e la vîrsta memoriilor și nu s-a retras din politică, graba de a scrie și mai ales publica această carte nu mi-o explic decît prin intenții pamfletare și, de ce nu, prin calcule de oportunitate politică. Țintele predilecte ale fostului premier sînt țărăniștii, fostul președinte Constantinescu și o parte a presei. De prezentări favorabile se bucură membrii Partidului Democrat - cu care dl Vasile e coleg, în treacăt fie spus, vreo doi dintre foștii săi consilieri și șoferul
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
Iar acel punct nu e nicidecum o surpriză brutală, nu e o rupere de ritm adolescentina și contestatara, ci o alunecare abia perceptibila spre altceva, spre o sonoritate proprie și spre o atitudine singulară: "Alături stă arcul cu care la țintă/ am tras într-o floare curată și sfânta." Un trup ucis concret camuflat într-o metaforă cu aer vetust. Și muzica se prelinge în continuare, marcată de repetiții armonice, de refren baladesc ("și cată iubire, o cată iubire...") înspre un
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
pulbere explozivă... Cred că doar americanii, azi, în copilăria lor de oameni bogați, în naivitatea lor deprinsă cu visările cărților de povești, mai scriu pe armele lor, - nucleare - câte un cuvânt șugubăț... de pildă Zburdalnica, aluzie la racheta căutătoare de ținte pe terenul inamic, și altele, Cocoșul, Găinușa... Pavajul curții interioare a Domului poartă încă pe lespezile lui tocite urmele, zgârieturile pricinuite de șinele caleștilor, de roțile tunurilor trase de câte cinci perechi de cai, de potcoavele acestora opintindu-se în
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
zilnică. Tirajul unora dintre aceste cotidiane încape într-o roabă mică, dar acest amănunt nu le împiedică să apară. Mai sînt și nu mai știu cîte posturi de radio și de televiziune, încît bucureștenii s-ar putea plînge că sînt țintele unui uriaș bombardament mediatic. Nu e cazul; cei mai mulți au griji mai apăsătoare, care îi fac să se întrebe nu ce vor face mîine, ci cum se pot descurca azi. Eternizarea acestui prezent al cîrpelilor de tot felul provoacă o tot
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
morile de vânt, inversând decorurile, ridicând vălurile, Sollers reconstruiește statura umanismului provenit din antichitatea grecească. Și, într-adevăr, europeanul care elaborează sisteme, care demonstrează că în proiectul apropierii omului de ființă, limbajul joacă un rol determinant, care vizează mai puțin țintele sociale decât mizele existențiale ar putea reprezenta un "portret al lui Joyce"! Că Sollers era într-adevăr obsedat de complexitatea lui Joyce, se vede din câte eseuri i-a consacrat. Nora, frumoasa irlandeză e un portret scris parcă la concurență
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
făcut să ne-ntoarcem la realitatea exterioară și, ducîndu-ne la ușa casei unde mîncaserăm, am văzut cerul acoperit de nori și am ghicit apropierea unei furtuni. Toți s-au uitat atunci către umbrela mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să o iau cu mine? Cum a reușit ea, a cărei funcție principală este să ne apere de ploaia care cade din cer, nu de cea care va cădea, să
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
vârsta școlarizării încă și mai puțini calcă pragul școlii, toate acestea se rezumă în constatarea statistică a unui trai cu 40% scăzut față de anul 1989, an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau la îndemână două reacții, cu ținte diferite: a da vina pe specificul absolut stresant al tranziției, ca fenomen de soiul cataclismelor, sau a-și îndrepta degetul acuzator către administratorii crizei. Pare-se că, fie și visceral, aceasta este reacția insului unanim. Mai sărac decât înainte, mai
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
odaie străină/ noaptea/ privind în tavan/ pipăind cu mîna peretele/ (pentru ce această viață/ acest eu din care face parte și tencuiala?)/ apoi să faci patul în odaia străină/ și să pleci pe străzile necunoscute/ să mergi să mergi fără țintă/ la o fîntînă arteziană să te oprești/ și apa din orașul străin/ să-ți împroaște cu un jet/ ceasul de la mînă" (Odăile). Asistăm la un proces invers al remitizării. Pe ruinele limbajului demis din autoritatea sa filosofantă sau de o
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
afinitate profundă (și dramatică!) cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea discută pe marginea a numeroase citate despre "trăirea afectivă și morala angoasată care, la Ionescu, însoțește fanfaronada sa paralogică" din articolele publicistice și din jurnalul de tinerețe. O
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
scopului pentru care a fost alcătuită. Stîrnitoare de confuzii, lista celui de-al șaptelea Armaghedon pare, fie o perdea de fum protector, fie o afacere în care pentru cîteva capete care trebuie să pice sînt puse la bătaie l600 de ținte false. Dacă lucrurile stau astfel nu m-aș mira să avem în curând și un Armaghedon cu politicieni corupți începînd cu cei care au primit un breloc sau un pix de la vreo firmă și terminând cu cei care s-au
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
Țepeneag pe aceste tematici sensibile ține mai mult de literatura franceză contemporană și nu de vreo dezinhibare autohtonă postrevoluționară. Nu apar nici stridențele redescoperirii sexualității din anii '90. Scriitorul știe că nu șochează pe nimeni pentru că are în publicul său țintă și francezi, nu doar români... O problemă extrem de interesantă apare enunțată original în roman. Este vorba despre diferența dintre cărțile populare și propriile cărți. Personajul-autor urcă într-un autobuz 52 din Paris și simte o mare frustrare: nu și-a
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
În final un minunat capitol ne propune percepția unui "vizionar" din secolul trecut asupra Europei: marele povestitor H.C. Andersen care pe la 1840 face o călătorie aproape inițiatică de la nord spre sud-estul continentului pentru a cunoaște alte culturi. Iar una dintre țintele lui va fi Valahia. Parabola e limpede și e valabilă și astăzi: nu putem să ne definim decât prin raportare la altceva, prin cunoașterea și acceptarea diversității. De fapt considerațiile, analizele și asociațiile/disociațiile pe care ni le propune spre
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
a le elimina sau a le pune între paranteze printr-o uimitoare demonstrație de abilitate logică. Nu trebuie să fii un cititor erudit, nu trebuie nici măcar să fi parcurs autorii (de altfel, toți foarte cunoscuți) pe care Searle îi "atacă" (ținta favorită sînt deconstructiviștii - polemica lui cu Derrida a rămas celebră) pentru a putea citi această carte. E genul de text, destul de rar cînd e vorba de un discurs filosofic atît de elaborat, care oferă o lectură accesibilă la nivele extrem de
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
a securității ultime. Nu de puține ori, în jurnal, autorul își notează reacțiile aberante, aproape clinice, rezultate din starea continuă de suspiciune (cu grijă alimentată de aparatul Securității). Uneori autorul adaugă note care-i precizează clar intenția: tinerii constituie o țintă importantă a acestei cărți. Notele precizează realități banale pentru cei care au trăit epoca, însă extrem de prețioase pentru cei care trebuie s-o reconstituie de la zero. Un bun exemplu este nota pentru sintagma "deține mașină de scris", folosită la un
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
doar mizeria socială, ci deopotrivă mizeria arhitecturală, mizeria interiorului, a obiectelor aservite și care aservesc, se transformă în nihilism revoluționar". "Revoluționar" într-un sens ingenuu, firește că "nihilismul" poate deveni funcțional, contribuind la "primenirea lumii". Această "primenire a lumii" constituie ținta umanistă (înglobată într-o estetică lustrală) a liricii lui Augustin Pop, care se mărturisește, programatic, astfel: "Dar... lumea e așa cum este. Și ca dînsa sîntem noi. Nu. Eminescu greșește. Și lumea e așa cum sîntem noi. Oricum, ideile morale, gîndurile bune
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
dacă nu vreau să-i țin locul, dacă nu vreau să fac niște cronici, niște recenzii, un ziar mic, ușor, suav, diafan. Am zis da. Aveam și un respect atunci față de Ion Rațiu, care apăruse în țară și devenise deja ținta batjocurii fesenismului din vremea aceea. Habar nu aveam ce e Partidul Național Țărănesc. Eu sînt, de felul meu, conservator - culturalicește, liberal - economicește și, de fapt, un "one man show". Așa că l-am luat ca pe o joacă. Era și o
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
latinizante sînt în genere descrise prin ostilitatea lor globală față de străinismele sau barbarismele care au corupt omogenitatea originară, latină, a limbii. Merită însă analizat mai în detaliu discursul purist - argumentele teoreticienilor sau comentariile diletanților -, pentru a vedea care au fost țintele principale ale polemicii. Influențele străine nu sînt judecate toate la fel: diferențele sînt normale, în măsura în care intră în joc vechimea lor și gradul de asimilare; dar de fapt contează mai ales ponderea cantitativă, valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
putuse să scrie atît de des pe cît ar fi dorit, ca editorialist, dar acum, după ce scăpase de servituți administrative, avea de gînd să se ocupe, în detaliu, de activitatea redacțională a ziarului. Adevărul trebuia să-și lărgească aria publicului țintă și să devină mai ales un ziar cu o ținută oricînd comparabilă cu marile ziare occidentale. Nu spunea asta cu tonul ziaristului care vrea să intre în Europa, ci ca un competitor dintr-o țară care nu se mai afla
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]