1,306 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DE GHEAȚĂ FLOARE LA FEREASTRĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Un ger câinos se-așează-n noapte, Și țintuiește stele-n cale. E-așa de frig că-ngheață șapte Straturi de-omături de pe vale. Încremenesc pâraie-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451976581.html [Corola-blog/BlogPost/368179_a_369508]
-
Să ne umple nouă fața Căci în dragostea de mamă Domnul Isus ne-a cuprins Ne-a luat credința-n seamă Să fim crinul nou deschis Și doar El a suferit Pus pe crucea de ocară Noi atunci l-am țintuit Prin păcat și fire amară Ca o mamă ne-a luat Atunci Domnul pe-a Lui brațe Și iubirea Lui ne-a dat Harul Lui să ne înalțe Precum crinii în grădină În lumină să umblăm Căci Isus o să revină
O MAMĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1470939030.html [Corola-blog/BlogPost/378136_a_379465]
-
care mi-aș fi dorit să le scriu, ca nu cumva să le omit. Și azi puțin, mâine puțin... Acest lucru s-a materializat în momentul în care am avut o sarcină cu peripeții, cu probleme, situații limită. M-a țintuit la pat și în ultimele trei luni am stat doar în spital. Nefiind un om care să stau, sunt un om activ atât fizic cât și intelectual, am zis că ăsta este momentul. M-am și simțit pregătită și am
„De ce acum această carte? Am preferat ca, în loc să mă duc la biserică să mă spovedesc, să fac o exorcizare intelectuală” by https://republica.ro/interviu-cu-maria-olaru-zde-ce-acum-aceasta-carte-am-preferat-ca-in-loc-sa-ma-duc-la-biserica-sa-ma-spovedesc [Corola-blog/BlogPost/337921_a_339250]
-
cu vorbe murdare: - Uite, bă, că bucățica-i bună! - Mișto fătuca! Ce i-aș face, cum stă ea aplecată! Chiar dacă plânge. - Ia suflă-i, bă, pe sub rochiță, să vedem un bulănaș! Uite-așa, pezevenghii nespălați, înlănțuiți în cercurile de foc, țintuiți în zidurile de granit, râdeau în hohote și o batjocoreau. O, în ce mocirlă înjositoare fusese aruncată! Necugetat părinte care, în ambiția ta prostească, ai săvârșit o faptă blestemată! Biata prințesă plângea cu lacrimi șiroaie, dar lacrimile ei se transformau
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
în toi, pacea nu face obiectul preocupărilor nimănui. Brățările Lailei au clinchet de cătușe. Pe lângă cele două personaje, în fosta aerogară se mai află Cecilia, o tânără negresă, refugiată din Sud, și sugarul ei bolnav și înfometat, Ardazir, adolescentul invalid, țintuit într-un scaun cu rotile, , împreună cu Ardanaze, tatăl său, Salomeea și soțul ei, Holofern, medic veterinar din Cairo, care își și dă obștescul sfârșit chiar acolo, devenind prima victimă, Ali, samsarul de cai de Arabia, nevasta unui amiral din Baikal
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
și monotone precum cerul unei toamne târzii. Ce înseamnă să trăiești cu intensitate o clipă? Care este diferența dintre vis și realitate? Viața mea este pierdută în oceanul evenimentelor care se petrec de când a apărut vorbirea articulată. Sufletul meu este țintuit pe un pat de suferință nevăzut.Conștiința mea este zguduită de priveliști exterioare și de propriul meu destin până la halucinații apăsătoare. Destinul meu este chinuit de seisme mai mult sau mai puțin înțelese. ********************************************** Pentru mine revolta împotriva convenționalismului unor absurde
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1422963548.html [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
2016 Toate Articolele Autorului ASCUNZIȘURI M-ascund în tremuratul frunzelor Și-n prima șoaptă a vîntului, M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în cale Să nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare. M-a țintuit vicleana de aducere aminte Cînd se-nchisese rană ce mi-a vorbit de tine Și iar încerc să mă ascund,în umbră unui nor fugar Să mă unesc,cu stropii mici de ploaie, De răscoliri să nu mai am habar
ASCUNZISURI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/edi_peptan_1456554062.html [Corola-blog/BlogPost/367679_a_369008]
-
de Doine. Te vindem iar cu sărutări viclene,/ prin nepăsare oarbă și prin lene./ Te biciuim cu vorbe de ocară,/ Te pălmuim cu ură ca de fiară./ Te adăpăm cu suc de-amărăciune,/ din pofte rele și din stricăciune./ Te țintuim pe cruci de nedreptate,/ prin cuiele uciderii de frate./ Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul ca o togă de April s-a pus
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
am întâmpinat diferite agresivități cronice din partea dânsei. Au urmat clipe de luptă sufletească și deseori eram descurajată. Dar în curând aveau să se arate primele semne de cooperare și înțelegere între mine și doamna Müller. Renunțând la sedativele ce o țintuiau pe patul de suferință cu înlocuirea terapiei adecvate și cu ajutorul Cuvantului lui Dumnezeu, zilnic îi transmiteam gândire pozitivă prin care fața ei crispată de durere se însenina. Bucuria mi-a fost imensă când după multe luni, zile și chiar nopți
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_inim_ligia_gabriela_janik_1371112026.html [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
care avea nevoie și a ajuns doar la picioarele acestuia. A încercat să-l tragă în jos, pentru a-l trânti la pământ. N-a mai apucat. Mai multe lovituri violente cu piciorul, pe ambele părți ale trupului, l-au țintuit pe asfalt cu fața în jos. Nu mai simțea pe unde este lovit. A înțeles doar că mai sunt cel puțin doi agresori care-l loveau cu sălbăticie. Era aproape de starea de leșin. Ploaia îi spăla sângele, care-i curgea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
m-am abținut să nu scuip în fața ei. -- Poți să bei liniștit! E ceai de sunătoare! Am înghițit cu noduri câteva guri și i-am înapoiat ceaiul, ocazie cu care i-am prins degetele într-o strânsoare ușoară, foarte grăitoare, țintuind-o cu privirea. Trebuia să înțeleagă mesajul! -- Putem pleca! Strigătul ei se sparse în ecouri de-a lungul pădurii de sub noi. Abia atunci mi-am dat seama cât urcasem și ce imagine fabuloasă ratasem până atunci. Am rămas cu adevărat
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
păreau mirați cum de doarme așa mult. Au tras un pic de zburătoare și, în sfârșit, a început să se învârtă elicea, ocazie cu care cei direct implicați au primit, ca prin minune, dreptul la o respirație normală. Amintirile mă țintuiseră în pragul porții, pentru a retrăi acele clipe fericite și nu mi-am dat seama când gândul plecase de lângă mine. Întorc privirea și zăresc o groapă ce pare a fi lăsătura pământului, unde, cândva, cu mult timp în urmă, a
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
ce oare îl doare ? ce l-a durut ? și ce a vrut ? pentru sine dorind să ne pună în a lui palidă strună a COM-UNIUNII dincolo de nor mai presus de dor Poate e o umbră de pană de vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat din paleta nespuselor culori a MARELUI MEȘTER Cel ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1433097239.html [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
lentori” ale somnolentei, nu se dumiriseră asupra iureșului unei munci încă patriarhale cătrănita zilnic de soarele arzător și nici nu se dedară în cea mai mare parte activităților curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc de-a binelea, ecoul amplificat în megafofoanele nevăzute ale aerului rătăcește de-a valma vituperând totul, toate hăurile și toate zările pământului se vor “curată” printr-o “pălitura” cosmică nemaivăzuta și nemaisimțită de
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
astfel, descoperită ca punct final al înmărmuririi, al împietririi poziționale. Natura rezultă ca loc nemetafizic. Nemișcarea inițială apare ca momentul cel mai înțelept al corporalității, ca locul geometric al stăpânirii de sine. Prin imobilitate se iese din coordonatele cotidianului. Omul țintuit într-o poziție este un evadat sau un exilat în propriul corp. El este condamnat să fie el însuși și atât. Din punctul de vedere al celor ce nu se mișcă, lumea înconjurătoare se află într-o perpetuă prăbușire. În
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-maria-intelepciunea-faptului-de-a-sta-pe-loc-de-stefan-vladutescu-cv-sr/ [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ORFICE I, II Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Orfică I Cânt de sirenă o fata morgana pețită de zei Orfică II Cânt de fecioară țintuită de catarg surd aplaudând... Relicvă Pană de înger de pe urma zborului prăbușit în vis Referință Bibliografică: Orfice I, II / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae
ORFICE I, II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Orfice_i_ii.html [Corola-blog/BlogPost/361243_a_362572]
-
de amurgul trist al tăcerii. Am rămas cu gândul la lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/claudia_bota/canal [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
de amurgul trist al tăcerii.Am rămas cu gândul la lumina celestă,Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită.Am rămas uitând că visul s-a închis,Eu care-n iarnă inima mi-am deschis.Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor,Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept,Pentru a fi un om ce judecă curat și drept.Am rămas de dorul tău străin pribeag,Fie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/claudia_bota/canal [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
săptămâni de când eram în Italia. Am bătut drumul Agenție de muncă și încă nu primisem nici un răspuns. Verișoara prietenei mele avea colocviu la o familie dar a refuzat oferta de muncă pentru că bătrâna pe care trebuia să o îngrijească era țintuită la pat iar ea din motive de sănătate nu putea face acea muncă, să se lupte cu bătrâna singură, așa că a insistat la fiica bătrânei și la șefa de agenție să mă cunoască pe mine. Au fost de acord așa că
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422525802.html [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
din 27 februarie 2016. ASCUNZIȘURI M-ascund în tremuratul frunzelor Și-n prima șoaptă a vintului, M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în cale Să nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare. M-a țintuit vicleana de aducere aminte Cînd se-nchisese rană ce mi-a vorbit de tine Și iar încerc să mă ascund,în umbră unui nor fugar Să mă unesc,cu stropii mici de ploaie, De răscoliri să nu mai am habar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Să mă ascund,dar unde! Citește mai mult ASCUNZISURIM-ascund în tremuratul frunzelorSi-n prima șoaptă a vintului,M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în caleSa nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare.M-a țintuit vicleana de aducere aminteCind se-nchisese rană ce mi-a vorbit de tineSi iar încerc să mă ascund,în umbră unui nor fugarSa mă unesc,cu stropii mici de ploaie,De răscoliri să nu mai am habarSi apoi să mă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
de amurgul trist al tăcerii. Am rămas cu gândul la lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
de amurgul trist al tăcerii. Am rămas cu gândul la lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Se produsese cumva, pe nesimțite și negândite, acel flash de licăriri ascunse ce așteptau să irumpă lumină clară și nețărmurită, să cuprindă lumea căreia urma să-i ridicăm vălul „secretelor” și să-i expunem dedesubturile și întunericul ungherelor care ne țintuia într-un șir consistent de interogații și răspunsuri. Auzind eu că pot da de necaz cu o astfel de carte „la vedere”, am „chitit-o”-n pod, era scrisă în germană și engleză, limbi socotite „imperialiste”(!) și găseam scuze când
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]