1,267 matches
-
îmi trezise dorința de a frecventa Cenaclul "Sburătorului" fusese faptul de viață, climatul, atmosfera specifică, satisfacția de a mă afla în mijlocul scriitorilor, acolo unde " gândeam eu " pulsa creația. Nu-mi propuneam să devin un cercetător sau critic literar; ceea ce mă țintuia locului, ori de câte ori aveam prilejul, era "trăirea". Acest caracter al prezenței mele la "Sburătorul" și în după-amiezile de la ora cinci când îl vizitam uneori pe Lovinescu, explică gafele pe care puteam să le comit, călcatul în străchini, pisălogeala, tot ce putea
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
avusese "nici o legătură cu patria ungurească", ar putea scăpa, s-ar putea strecura neștiut: Da, dar... Nu se va găsi, oare, nimeni să mă denunțe, din răzbunare sau din simplă plăcere?..." (ibidem, p. 25). Moartea îl pândește, dar nehotărârea îl țintuiește locului. Situația se complică și prin faptul că Remus Lunceanu are o soție și trei copii de întreținut. Și totuși plecarea din Bucureștiul ocupat ar fi singura soluție salvatoare, căci - după cum îi spune un prieten - "pentru ardeleni urmează zile crâncene
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
mai ridicat procent de critici pe cap de scriitor, avem 20 de critici excelenți și numai 3 - 4 prozatori lizibili". Ca și Paul Georgescu, craioveanul prin adopție manifestă o permanentă nemulțumire cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-un spațiu restrîns, fac din scris o terapie declarată. Se descătușează prin Rîsu-Plînsu oricărei filosofii, trecînd cuvintele prin toate măsurile sitei sociale. Se "golănesc" savant în expresii de argou intelectual, însușindu-și de bunăvoie condiția de
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
cazuri, doar aparent simplă, deoarece se întâmplă deseori ca el să-și conștientizeze neputințele intelectuale încă de pe băncile școlii, respectiv pe când era considerat de către colegi un "idiot simpatic", deși avea unele apucături de vedetă. Aceste răbufniri de crezută-de-ei-inteligență, l-au țintuit în grupul elevilor despre care generațiile de dascăli vorbesc, fie... tăcând, fie zâmbind îngăduitor, fie, cei mai duri, printr-o fluturare a mâinii în dreptul capului cu semnificația bine știută... Însă, contrar unor așteptări... pedepsitoare, semiratatul nu numai că nu a
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
fi nici măcar lugubre, ci direct comice... Pedepsirea lui Păturică, agentul protos al răului social, e și ea antologică; Rânzei, de altfel, copiind-o cuvânt cu cuvânt, după cum urmează: "în momentul când esecutorul rădicase pe patient și se pregătea să-l țintuiască (cu urechea de stâlp), clopotele de la câteva biserici începură a suna, și o psalmodie ajunse până la auzul mulțimii... Aceste cântări ieșeau din gurile câtorva preoți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un cosciug modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
fost bine. Privește! Chiar El a păstrat, pentru ca tu să-ți amintești, cicatricile rănilor suferite pentru tine ... Atunci El îți trimite încercări pentru ca tu să-ți amintești de El!”6. Fără îndoială că multora dintre noi atunci când gândul ne e țintuit chiar și pentru câteva clipe la pătimirile Domnului, ne revine în memorie, printre altele, unul dintre marile pasaje profetice ale Vechiului Testament, care converge spre și este împlinit prin moartea trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Omilia 38 la I Corinteni, 2, PG LXI, col. 324. 8 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Cruce, PG XLIX, col. 398-400. 4 pentru noi e defăimat, ca noi să ne bucurăm de cinste”9. Astfel, nu piroanele L-au țintuit pe cruce, ci dragostea Sa negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
tot colegă de școală, care avea o droaie de frați mititei și necăjiți, pe care noi Îi bănuiam a fi țigani. Trecând de casa ei ajungeam la cea unde locuia italianul Boniciolli, venit de la Genova la Brăila ca specialist În țintuit vapoare la Șantierul Naval , Împreună cu alți italieni care rămăseseră În țară câștigândfoarte bine Înainte de război. Domnul Boniciolli era căsătorit cu una din fiicele lui moș Dimocri ( Democrit), cizmarul care ne repara pantofii și locuia exact vis-a-vis de casa noastră cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
văzduhul Stea fără sclipăt pășind pe lespezi prelungi de fum cristalizat își petrece umbra strigoiul fugit din șovăiala oarbă a labirintului uitat steaua în neguri pierdută zadarnic își mai caută sclipătul Așteptări cocori buimaci rătăcitori în umbrele cerești crestează norii țintuiți uitării o apă ascunzând adânc mistere și deschizând pierzanii și un pământ de așteptări cutremurat cine mai știe unde-i rătăcită cheia ploilor și cum se pierd în van miresmele? Răsfrângere gândul despicat de tăișul uitărilor își pune pecetea pe
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
al vieții versuri-corăbii încete de bogăția orei vocale alungite la crepuscul dar mai ales cuvintele de piatră-ndelung șlefuită neschimbătoare peste milenii cum ți se potrivesc ca arme în palmă niciodată pe deplin îmblânzite : cu ele, timpul tu l-ai țintuit de ziduri, de pământ, de făptura omului lunecătoare Timpul, captiv rostirii tale într-o zi, poate, va evada însă cu mantia sfâșiată n Gradul zero un elf un înger un spiriduș neascultător de stăpân a dat kilometrajul la zero fără
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
de sori. Ce vedeți voi cu... - Trebuie să îmi răspunzi M-a rugat înecatul privindu-mă fix, Înțepenindu-și privirea de sticlă În pieptul meu Chiar acolo unde palpita vie Constelația inimii. - Trebuie să îmi răspunzi M-a rugat înecatul Țintuindu-mă cu globii săi oculari De cristal de rocă. Care este rostul Ochilor voștri larg deschiși, Al orbitelor voastre Ca niște cristelnițe. Ce vedeți voi cu ele? M-a întrebat înecatul Privindu-mă fix Cu ochiu-i sticlos și etern, Pe
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
pe care îl făcusem sau eram pe cale să-l fac a fost aranjamentul secret perfectat cu terapeutul-acupunctor ce ar fi urmat să vină peste două zile acolo, la Pietriceaua, s-o consulte pe fata asta "cu un cap de excepție", țintuită la numai douăzeci și unu de ani în scaunul ei de paralitic. Ce greu a fost să-i zmulg tânărului medic promisiunea că-și va rupe două-trei zile pentru asta. Era aureolat de succese spectaculoase în transferul de energie (câți ajungeau să
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
o scoarță oltenească pe care se afla Ion Pillat mort. Doctorul era îmbrăcat cu trencicotul său vechi. Avea capul înțepenit între umeri și privea uimit cu ochii care voiau să se ferească de imaginea morții prietenului său, dar erau totuși țintuiți de ea. Marie Pillat a continuat să-i invite pe prietenii soțului ei pentru a alcătui împreună una din cele mai frumoase cărți despre acesta: Ion Pillat, amintiri despre om și poet (Ed. Publicom, 1946). Pentru îndeplinirea inițiativei, Marie Pillat
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
doream să ajung să-l văd aievea. O placă de lemn bătută într-un cui îi spune povestea: “Copacul morții. Călâii omorau bebelușii, izbindu-i de acest copac.”. Nu mi-am mai putut lua privirea de la scoarță bătrână, am rămas țintuit în soarele necruțător al amiezii, acelasi soare care va fi luminat acum treizeci de ani deasupra atrocităților, și mi-au dat lacrimile. Apoi, cu toate că nu mai cred de niște ani buni de zile în Cel de Sus, am simțit nevoia
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
Un simbol al iubiriiť. * întrevăd deja la orizont moartea Ťfotomontajelorť, a Ťcolțului nostalgicť atunci când Relu va ajunge dependent de internet ca un teenager, pentru că avalanșa de fotografii trimise de la claudiamor@gmail.com și victoria artrozei asupra articulațiilor lui îl vor țintui pe scaunul ergonomic din fața computerului. Fenomenul este cu atât mai inevitabil cu cât pe Claudia n-o mai leagă nimic de }ara de căcat a mineriadelor,fie ea și intrată în UE . Foștii ei colegi de scară, de bloc, de
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
luminii se scurg de umezeală frica-nălțimii a înălbit plopii gura-mi miroase ca gingiile gropii printre pereți se-aud scâncete ușe: neamul meu se descarcă de moși și mătușe - Doamne, Tu n-ai destule cazane să-mi fierbi trupul țintuit în icoane Tu n-ai iad pentru mine nici smoală timpul tiptil ți se culcă în poală ritual (piatra fixă) fabrica de cuvinte nici n-a existat cerul tocmai se răcise și era consumat am destupat litere noi să numim
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
mea de astăzi Te-am sărutat fără să știi Nu te mișca nu te mișca Ești prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu le mișca nu le mișca Înțepenește-mi viața în șoldul tău moale Emil cel cu frunze!!!
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
acest În genul lui Cărtărescu, în care cititorul poate recunoaște lesne un ilustru model interbelic: al lui N. Steinhardt din anii '30. G. L. 3 iunie 2005 Mă scol către ora 7 cu senzația, mai acută ca oricând, că sunt țintuit într-o existență dementă care, mai devreme sau mai târziu, se va termina cu o implozie a bietului meu creier, cum de altfel, nu mă îndoiesc, va sfârși și universul: ca o peltea galactică obosită de coagulări succesive și de
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
din 27 februarie 2016. ASCUNZIȘURI M-ascund în tremuratul frunzelor Și-n prima șoaptă a vintului, M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în cale Să nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare. M-a țintuit vicleana de aducere aminte Cînd se-nchisese rană ce mi-a vorbit de tine Și iar încerc să mă ascund,în umbră unui nor fugar Să mă unesc,cu stropii mici de ploaie, De răscoliri să nu mai am habar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Să mă ascund,dar unde! Citește mai mult ASCUNZISURIM-ascund în tremuratul frunzelorSi-n prima șoaptă a vintului,M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în caleSa nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare.M-a țintuit vicleana de aducere aminteCind se-nchisese rană ce mi-a vorbit de tineSi iar încerc să mă ascund,în umbră unui nor fugarSa mă unesc,cu stropii mici de ploaie,De răscoliri să nu mai am habarSi apoi să mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Olteanu.” *** Cea de a doua lansare desfășurată la București, a avut loc în ziua de sâmbăta, 8 octombrie, ora 11:00, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon” al Primăriei Sectorului 2. Scăderea bruscă a temperaturii însoțită de o ploaie rece, a țintuit în pat câteva din personele care au contribuit la organizarea acestei lansări și care erau anunțați că vor vorbi despre cărțile pregătite pentru lansare. Scriitoarea și directoarea Editurii Anamarol din București, Rodica Elena Lupu, împreună cu poeta Elena Armenescu au organizat
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
din Țara de Sus!” [Arcașul este una dintre revistele fondate de Vasile Tarateanu] La Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Rorty, "filosofia nu poate fi neutră în chestiuni politice de această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe dușmanii liberalismului cu spatele la el31. Concluzii Pe fundalul unei retorici a liberalismului neafectata de "refrene metafizice"(Isaiah Berlin), tensiunea dintre liberalismul clasic - pentru care sunt centrale libertatea economică, politică și religioasă - si liberalismul "nou" - care îl ajustează pe cel clasic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
etc. Pe lîngă asemenea delațiuni, redate în limbajul de lemn al turnătorilor, dar care corespund în esență adevărului, materialul conține, cum e și de așteptat, numeroase născociri, unele cu parfum antisemit. Ceea ce se urmărește este, evident, să fiu "demascat" și țintuit la stîlpul infamiei. Încît, judecînd retrospectiv, mă consider norocos că am scăpat doar cu o expulzare fără tam-tam din sistemul aparatului de stat. În 1958, cu un cazier mai puțin încărcat de păcate (principala mea incriminare atunci era de "liberalism
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]