8,634 matches
-
poate convinge toată suflarea de cumpărători frustrați și de gospodine căzute în patima lirismului după intrarea în șomaj, fabrica de chipuri livrești a lui Dâncu a inventat un terminator seducător, un bărbat în plină putere, un gigolo de cartier cu ținuta demnă și cu frizura bine stăpînită, un fel de Alain Delon de piața Obor, gata oricînd să se ia la trîntă cu hidra intermediarului, și anume pe Gabriel Oprea. Prefectul telegenic, coborît în hărmălaia străzii direct de pe afișele care fac
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
inutil... - De fapt ai și făcut bășcălie, - se posomorî Turonok, - tot timpul faci bășcălie, Dovlatov. Faci bășcălie chiar și la ședințele colectivului. Numai când nu ești de față nu faci bășcălie. - De ce m-ați chemat? - întreb. Turonok tăcea. Își îndreptă ținuta, ca și cum ar fi trecut din starea de lirism în cea de lucru. Începu să vorbească ferm și clar: - Peste o săptămână se aniversează eliberarea Tallinului. Data aceasta va fi pe larg consemnată. Inclusiv în paginile gazetei... Sunt vizate diverse aspecte
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
femei în halate diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de lift. Intru. În fața ferestrei deschise, un eston de vreo șaizeci de ani face gimnastică. Îi recunosc imediat pe estoni. Nimic țipător, nimic neglijent în ținuta lor. Nelipsita cravată și dunga de la pantaloni. Linia subțire a bărbiei și expresia calmă din privire. Și ce rus ar face gimnastică de capul lui? Îi întind legitimația. - Doctor Mikkel Teppe. Luați loc. Cu ce vă pot fi de folos
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
a vestit că cineva se află la poartă. Cine să fie, oare, la ora prînzului? N-așteptam pe nimeni și orice întrerupere era în defavoarea mea și a luptei contracronometru. Ca în Sicilia, eu am ieșit în pragul casei într-o ținută aberantă și cel puțin dezordonată, cu copilul agățat de fuste, iar capul familiei s-a îndreptat solemn și iritat spre poartă. A învîrtit cheia în broască și am văzut țîșnind un cap durduliu pe după poarta roșie și, imediat, o mînă
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
jurnal? Mă ridică la puterea întregului, a lumii..." - pag. 157. În acest sens, o imagine din copilărie i-a rămas imprimată. "Mă văd copil în pridvorul podului, cu praștia în mână. Adevărul este că m-am jucat până târziu. Port (...) ținuta din luptele cu copiii: sabie de lemn și pieptar de carton. Da, da și paloarea aceea, eram destul de slab, de bolnăvicios..." - pag. 138. Autorul ne mai anunță că obișnuia să se joace în iarba din fața Televiziunii, cu antena, și visa
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
visurile noastre/ sunt insomniile gropii/ umbra îngerului/ și confidenții negației suntem/ de la o vreme numai asfințituri// prezenți la ora aceea/ cînd se toarnă moartea în lucruri" (prefață). Mircea Măluț e un meditativ dens, a cărui formație de matematician îi determină ținuta de-o eleganță tenebroasă.
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
încercat să sustragă cotidianul din plictis și derizoriu. Dacă răsfoim cu aplecare și cu răbdare impresionantul document, "perspectiva monografică" realizată de cîțiva inimoși și pasionați colegi (Dumitru Chirilă, Mircea Morariu, Lucian Drimba, Stelian Vasilescu, coordonați de Elisabeta Pop), observăm ce ținută avea repertoriul, ce nume de regizori și de actori poposeau sau se opreau pentru totdeauna la Oradea. Sînt patru sute și ceva de pagini, strînse cu migală, care te plimbă prin istoria acestui teatru, care te lasă să descoperi singur obișnuitul
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
aceasta - pe care refuz energic s-o accept drept utopică - ar putea continua. Sunt uluită că nimeni nu ține cont de cuantumul infim, raportat la sfidătoarea risipă pseudoculturală din jur, de fonduri necesare "recrutării" anual a doi-trei filologi de înaltă ținută. Nimeni, nici Ministerul Educației și Cercetării, nici Ministerul Culturii, nici Universitatea, nici Academia, nici Uniunea Scriitorilor, nici vreunul dintre trusturile editoriale, vreo fundație națională, vreun Mecena particular, în sfârșit, nimeni. Ba încă, în ultimul timp, s-a ajuns la aberația
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Vîntul se pornește să bată din senin. Uneia i se ridică fustele în cap: Ce spuneți, fetelor, de vremea asta?" La Tîrgoviște este vremea pentru teatru. Aici am văzut Gîlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, un spectacol cu atmosferă, cu ținută, cu o trupă tînără și cu chef, un spectacol corect, spumos, în care valul de energii ale actorilor tineri, în mare majoritate proaspăt absolvenți, se întîlnește cu experiența regizorului Laurian Oniga. L-am găsit în formă bună. N-am mai
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
premeditat de compromitere, pur și simplu, una a fost "cererea" și alta "oferta"!). Cu atât mai bine, cazul este clasat, își vor fi zis unii. (Altfel, firește, oamenii nu pot veni oricum, nu s-au organizat suficiente acțiuni culturale, de ținută, în Basarabia, pentru a-i motiva pe scriitorii de valoare români să dea curs unor invitații. "Ocaziile", de regulă, promiteau un chef pe cinste la Uniunea Scriitorilor și cam atât). În absența autorilor, e drept, au traversat Prutul, uneori, cărțile
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
în perioada 1945-1990, a devenit explicit după căderea regimului comunist. Iar cartea Ieșirea din Labirint... este o chintesență a gîndirii sale civice. Impresionanta cultură și fascinanta experiență de viață ale lui Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de înaltă ținută stilistică și morală. Prin intermediul lor, autorul își propune să identifice natura răului care a marcat istoria însîngerată a secolului XX și să stabilească responsabilitatea scriitorilor (în sens mai larg, a intelectualilor) în impunerea și funcționarea celor două sisteme totalitare siameze
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
trafic de frontieră care speraseră la o liberalizare masivă a comerțului cu șuruburi, bormașini, mixere, dopuri și baloane. Dar cine să-i bage În seamă, tocmai acum, când pe sub arcul de triumf defilau victorioase trupele noastre, Îmbrăcate și echipate cu ținuta stoc.
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
vreo cîrciumă, uneori nostimă, din București sau din provincie, unde beam bere sau apă minerală - cel mai ades - dicutînd aprins sau cu măsură despre teatru. Nu întotdeauna am fost de acord, dar tonul dialogului sau chiar al polemicii a avut ținută și savoare. Atîtea imagini îmi defilează prin minte și prin suflet... cuvintele mi se leagă greu. DUMITRU SOLOMON a fost o persoană discretă, greu de descifrat pînă la capăt. Tolerant, a impus mereu o atmosferă civilizată, firească în toate întîlnirile
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
a făcut pe Ion Irimescu să nu se cruțe niciodată, să nu ostenească trudind la eternitatea operei sale, pe care, în cea mai mare parte a dăruit-o orașului începuturilor sale, Fălticenilor, alcătuindu-se aici cu adevărat un muzeu de ținută și respirație universală. În această plămadă a spiritului ne putem cel mai bine regăsi pe noi înșine. Iar lecția de profunzime, de jertfire pentru artă și pentru acest neam, pe care ne-o oferă Ion Irimescu, este pilduitoare. Artistul, urmîndu-și
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ora actuală, ne reamintește autoarea, teoriile au înlocuit, în bună măsură, operele de ficțiune ca obiect de studiu. E bine, e rău? În fond, poate că se permeabilizează granița dintre comentariu și literatură, cel dintîi asumîndu-și degajarea speculației și a ținutei estetice, a doua asumîndu-și autoreflexivitatea, ergo propria proiecție exegetică. În consonanță cu Ihab Hassan, cercetătoarea noastră precizează consolator: "Operele literare au devenit material pentru enunțuri analitice. Ceea ce este, altminteri, o dovadă în plus a puterii lor de fascinație". În felul
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Etnologia Europei (1990), Casa rustică: logică socială și compoziție arhitecturală (1991), Tradiția populară (1995), Nunta lui Marko, ritul și mitul pe pământ bulgar (1998). În orele petrecute la Cluj, am descoperit în ilustrul interlocutor nu numai un cercetător de înaltă ținută academică al tradițiilor populare, ci și un om pasionat de cunoașterea și comunicarea afectivă cu semenii, care a știut în chip exemplar să transforme detașarea cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
Motivul e unul simplu și cît se poate de evident: cuvintele pe care scriitorii epocii le folosesc ne sînt acum complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș, contoș, tătarcă - iată doar cîteva nume ale unor pise vestimentare, absolut obligatorii în ținuta boierească pe care Țările Române o păstrează pînă tîrziu, către mijlocul secolului al XIX-lea, în ciuda accentuatei europenizări. Dicționarele glosează astfel de termeni ca arhaisme și oferă o explicație mult prea sumară ca cititorul dornic să înțeleagă și sensul să
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
exuberanța și, astăzi privite, ciudățeniile vechiului port levantin, opuse fără prea multă părtinire sobrului și mult mai lejerului costum european, cu tot comicul și bizareria stărilor intermediare generate de indecizia moldovenilor și valahilor în favoarea uneia sau alteia dintre cele două ținute. Chiar dacă nu te interesează moda în sine, cartea se citește cu plăcere. în fond, întrega schimbare de paradigmă pe care o traversază atunci spațiul românesc se regăsește în schimbarea vestimentară, poate aspectul cel mai vizibil în epocă al trecerii de la
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
de a doua ediții, Editura Nemira ar trebui să ia inițiativa traducerii D-ului într-o limbă de largă circulație, sugestie exprimată în revista noastră cînd, în urmă cu patru ani, am prezentat prima ediție a volumului supus discuției acum. Ținuta acestui D., veridic "portret"al evoluției lingvisticii pînă în stadiul actual, - odată remediate lipsurile semnalate - o impune! Dicționar de științe ale limbii, București, Ed. Nemira,2001, 606 pag
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
și soliditatea pregătirii l-au desemnat încă de la prima fază ca un posibil învingător și Marele premiu i-a revenit spre satisfacția sălii arhipline. Celelalte premii au fost cucerite de Ioana Mândrescu - studentă - cu inegalități, dar și cu o bună ținută stilistică, Anca Săftulescu - un talent promițător la cei 16 ani ai săi și studentul clujean Lucian Bogdan Gheju dăruit cu un interesant aliaj de fantezie și forță constructivă. Acum, Lory Wallfisch s-a întors în SUA, grăbită să-și continue
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
expozițiile muzeului din anul 2001. Probabil mulți dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu texte în franceză și engleză, cu o prezentare grafică superbă, Martor este o revistă cu ținută europeană. Martor, Revue d'anthropologie du Muséé du Paisan Roumain ; The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review - Nr. 6/2001( The 2001 Exhibitions; Les Roumains et les Balkans/ The Romanians and the Balkans); Comité de rédaction: Anca Manolescu, Irina
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
nu l-am scrutat din prjiviri, cum iarăși se scrie, dar vocea lui, vag guturală, în ciuda unei indeniabile, inconfundabile muzicalități, mă făcu să tresar. L-am privit atunci atent, vreun dubiu nu mai era cu putință, intrusul în sărăcăcioasa-i ținută, îmi semăna întru totul. Am făcut, pe semne, mutra acră a celui care, urcând în tramvai pentru cincisprezece stații, nu găsește loc liber - este chiar posibil să fi dat un pas îndărăt: veți recunoaște că nu e lucru de toate
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
scrisorii. Scrisorile nu sunt toate sentimentale și, ici sau colo, vedem negustori care scrutează atent detaliile, evident comerciale, ale misivei, sau soții grase care primesc informații familiale. Totul se joacă însă în jurul acestei foi albe pusă pe o masă sau ținută între mîini, foaie ce, evident, capătă sensul unei legături cu celălalt, partenerul absent căruia mesajul îi e adresat sau de la care el provine. Scrisoarea e un remediu contra singurătății, un dialog continuat în context privat, o tentativă de a nu
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
ca vizitatorul să răsfoiască volumul Ceski Snar, al lui Ludvík Vaculík (cunoscut editor și autor de samizdat în anii „normalizării” impuse de tancurile sovietice) în acea ediție clandestină de prin anii ’70, împodobită cu fotografiile tuturor protagoniștilor ei, unii în ținute mai mult decît sumare, surîzînd în spatele unor tufișuri (toți sînt personalități marcante ale vieții intelectuale underground de după ocupația sovietică). În mijlocul volumului, nudul splendid al unei blonde avînd drept unic accesoriu o pisică. Fără explicațiile lui Jiøí Na ëinec însă, toate
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
acestora să umble cîte o oră la aer în curtea interioară, în mijlocul căreia se afla o latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse nici farmecul vorbirii, nici claritatea gândirii și nici încrederea în izbăvirea suferințelor noastre. Expunerile erau urmărite cu mult interes
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]