36 matches
-
alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu vârfurile drepte; cleștele (petaj) cu vârfurile rotunde; nicovala dreaptă și Înaltă de circa 1 metru (palos) pe care se făceau reparațiile obiectului; ciocanul, patentul; un petic de blană pentru lustruire; foalele cu care se ațâța focul (cumpej sau mihaj); țipirigul (nisadiri) pentru curățirea impurităților de pe suprafață; oxid de zinc (tuteaua) pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri a mânerelor sau toartelor obiectelor. În lunile octombrie sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Lilium martagon), Cocoșel (Erythronium denscanis), Scânteiuță, Ceapa ciorii (Gagea pratensis, Colchicum autumnale) Poriu (Alium porrum), Aiu sălbatic (Allium ursinum), Țitron domnesc (Veratrum nigrum), Știrigoaie (Veratrum album) Familia Juncanacee. Pleșcioriță (Luzula erecta, Luzula sudetica), Foaie din dos (Luzula spicata) Familia Cyperacee. Țipirig (Scriupus compressus), Papură (Eriophorum gracile, Cyperus divisa), Floarea Crinului (Eriophorum vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
concentrată de acid clorhidric, respectiv în soluție concentrată de amoniac. Se apropie baghetele una de alta fără să se atingă. Cele două substanțe când se întâlnesc produc un fum că ceață (o substanță nouă numită științific clorura de amoniu, popular țipirig). CERNEALĂ INCOLORA Pe o foaie de hârtie albă, se scrie un text, cu o penița nouă, muiata într-o soluție apoasa de clorura de cobalt ÎI. Cand se va usca, textul va deveni invizibil. Va apărea acest text colorat albastru
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
ale ionului de amoniu (NH4). Halogenurile și oxihalogenurile elementelor nemetalice se clasifică la poziția nr. 28.12. A. - CLORURI Sunt clasificate aici sărurile clorurii de hidrogen de la poziția nr. 28.06. Principalele cloruri clasificate aici, sunt: 1) Clorura de amoniu (țipirig, clorhidrat de amoniac) [NH(4)Cl]. Preparată prin neutralizarea clorurii de hidrogen cu amoniac. Mase cristaline, praf, flori sau turta obținute prin sublimare. În stare pură este incolora, gălbuie în cazul contrar, ea este solubila în apă. Este utilizată la
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
realizează de fapt oxidarea acestui element: "Reacția de combinare" este reacția chimică în care doi sau mai mulți reactanți se unesc formând un singur produs de reacție. Formulă generală: A+B=AB De exemplu: amoniac + acid clorhidric = clorura de amoniu (țipirig): NH + HCl = NHCl "Reacția de descompunere" este reacția chimică în care un reactant se transformă în doi sau mai mulți produși de reacție. Formulă generală: AB=A+B De exemplu: carbonatul de calciu se descompune termic în oxid de calciu
Reacție chimică () [Corola-website/Science/314716_a_316045]
-
lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]