655 matches
-
fi dat drumul la o mână fără să-l vadă ceilalți bandiți. Așa a putut Pleșu să se dezlege și să fugă prin grădini, gol pușcă, până la marginea satului, adăpostindu-se la Iedul, care i-a dat o fașă de țol cu care s-a înfășurat să nu i se vadă păcatele și să se poată duce dimineață la copii și nevastă. Noaptea de coșmar a avut la bază unele răfuieli mai vechi, fiind, de fapt, o reglare de conturi. Tâlharii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume. Agripina avea un surtuc bărbătesc, iar pe dedesubt niște flanele rupte și vechi ca de când lumea și pământul, iar în loc de fustă era înfășurată cu o fașă de țol, vechi și murdar de parcă era de o sută de ani, iar în picioare avea opinci și niște obiele tot din țol de cânepă. Dumitru era înalt și purta plete blonde, iar pe cap avea o căciulă fără fund și roasă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
niște flanele rupte și vechi ca de când lumea și pământul, iar în loc de fustă era înfășurată cu o fașă de țol, vechi și murdar de parcă era de o sută de ani, iar în picioare avea opinci și niște obiele tot din țol de cânepă. Dumitru era înalt și purta plete blonde, iar pe cap avea o căciulă fără fund și roasă pe margini. Era îmbrăcat cu o flanelă tot din cânepă făcută în pripă pe care a ars-o din loc în loc
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
el de care lega boii la nevoie. Și parii de la gardul împrejmuitor erau tot așa, dar nu ca cei de la poartă. Cociocoaia Zamfira era văduvă și făcea parte din neamul lui Ursache. Într-o seară a mers să ia un țol cu paie de la stogul boierului. Ajunsă la stog, a fost surprinsă de paznicul Jiba, care i-a propus să-și aleagă una din două variante: ori se culcă cu el ori o dă pe mâna boierului, că a prins-o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
două? Că hâr, că mâr, că e fete dulci și adaptate, că e viguroase și talentate. Pe banii mei... Eu lucram în condiții de stres, ca să zic așa, în gară, iar tu veneai seara, cu fufele la braț, îmbrăcat la țol festiv, de ziceai c-a picat șifonieru` lu` coana Safta peste tine. Dă, Tică, niște lovele, sunt cu fetele, e subțiri, emancipate, bune la orice, deschise la dialog, le duc la tavernă. Fac un pocheraș, dimineață îți dau însutit înapoi
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca celelalte și se urcă ușor, că s-o cam îngrășat, bătu-l-ar norocul” - i-am spus eu babei. „Eu așa știu și pace” - o răspuns baba cu țâfnă. „Bine, Catincă. Am să am grijă. Luăm fiecare câte un țol, ca să acoperim sacii dacă plouă, și gata.” De asta ai spus tu aseară să luăm țolul? Eu, să fi fost în locul tău, de mult faceam borș cocoșul - și-a spus părerea Pâcu. Sigur că da, pentru că baba mea nu greșește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am spus eu babei. „Eu așa știu și pace” - o răspuns baba cu țâfnă. „Bine, Catincă. Am să am grijă. Luăm fiecare câte un țol, ca să acoperim sacii dacă plouă, și gata.” De asta ai spus tu aseară să luăm țolul? Eu, să fi fost în locul tău, de mult faceam borș cocoșul - și-a spus părerea Pâcu. Sigur că da, pentru că baba mea nu greșește niciodată...Adică cocoșul... Pe când se apropiau de Crâșma din drum, cerul se făcuse deja cenușiu... Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Frumos din partea ta! Frumos-nefrumos, eu atâta știu: borșul făcut din cocoș îi o bunătate... In poarta Crâșmei din drum, moș Dumitru i-a adunat pe cărăuși în jurul lui... Rânduiți cum trebuie totul pentru noapte. Trageți carele sub șoproane și pregătiți țolurile, pentru că mâine dimineață, când plecăm, s-ar putea să plouă. După ce a fi gata totul, veniți la masă. Pâcule! Hai să vedem ce mai face Costache crâșmarul... S-au oprit în pragul crâșmei și au salutat pe toți cei prezenți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să știți, că doar cocoșul lui Dumitru nu cântă pentru toată lumea. El cântă doar pentru lelea Catinca și pentru Dumitru. In rest...Dumnezeu cu mila. Că altfel n-oi putea spune. Dumitru, însă, suflet bun, ne-o spus să luăm țol pentru a acoperi grâul, fiindcă altfel... Pâcule, lasă cocoșul meu să cânte...Să nu afle baba mea că îi vorbești cocoșul de rău, că nu te mai speli cu toată apa Dragulei... Uite la el cum mi-o pus gând
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce-i făcut îi bun făcut - a răspuns Hliboceanu. Ca de obicei, Mitruță și-a ocupat locul lângă cantaragiu, iar Hliboceanu muncea cu ceilalți la încărcatul săniilor. Ninsoarea curgea fără niciun semn de poticnire. Când săniile au fost acoperite cu țoluri, pentru ca grâul din saci să nu se ude, s-a auzit glasul lui Hliboceanu: Sunteți gata de drum, oameni buni? Gata, gata - au răspuns cărăușii în cor. Atunci să-i dăm drumul, că timpul nu așteaptă și nici vremea nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au urnit din loc, opintindu-și grumazurile în jug. În scurtă vreme, au urcat dealul. Apoi, cât ai fuma o țigară, au ajuns la Fântâna cu răchiți. Un popas scurt era bine venit. De această dată, au pus câte un țol pe spinarea boilor asudați, pentru a nu răci. Hliboceanu a venit între cărăușii adunați în cerc sporovăind în voie. Ninsoarea asta ne vrea binele atâta vreme cât n-o stârnește vântul. Dacă, Doamne ferește, s-o destupat borta vântului, am sfeclit-o - și-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
scânteia felinarului ce pâlpâia prin perdeaua viscoalei neostoite. În același timp nu-i scăpa din vedere pe cei din fața lui: „Iordache! Ține poteca făcută de cei din față. N-o lua pe alături!” „Alecule! Te văd cam zgribulit. Pune un țol pe tine, să nu te mai spargă vântul ista!” Sau: „Gheorghe, băiete! Nu moțăi de-a npicioarelea. Asta ai s-o faci la Crâșma din drum. Acum bagă de seamă pe unde calci că te văd împleticindu-te. Capul sus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
i s-a năzărit la început... Mergea gâfâind, luptându-se cu vântul și cu nămeții pentru fiecare pas... Ion Cotman, aflat în fruntea convoiului, se încorda din răsputeri să învingă urgia. Ceilalți îl urmau în tăcere. Alecu Slobodă, cu un țol pus peste suman, contrariat că nu mai aude glasul lui Hliboceanu, și-a întors privirea spre înapoi. „Dar ce-i asta? Boii lui Iordache și ai lui Hliboceanu merg fără să fie cineva pe lângă ei. Unde or fi stăpânii lor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
parcă: „...truțăăă!...Ioaneee! ... iți-văăă!” Aista-i glasul lui Iordache - a dedus Mitruță. Ceva nu-i la locul lui. Eu zic ca lângă boi să rămână Amnar, Puicuță și Gavril Sloi, iar noi să pornim înaintea lui Iordache. Acoperiți boii cu țolurile și... după mine! - a hotărât Ion Cotman. Au pornit în direcția de unde venea strigătul. La o bucată de drum, Cotman s-a oprit și s-a bătut cu palma peste frunte: Ptiu! Că prost mai sunt! N-am luat felinarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chibrituri!...Și apoi, până am ajuns!... Săniile nu-s ici-colea, îs hăt încolo... Hai să-l ridicăm din omăt, dar mai întâi să-i facem un culcuș bun în fân. Văd că ați adus mai mult fân și chiar un țol și bine ați chibzuit. După ce toate treburile au fost făcute ca la carte, Mitruță a propus ca unul din ei să urce la capul lui Hliboceanu. Am să urc eu - a sărit Cotman Capul lui Hliboceanu se hodinea în brațele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe lângă faptul că trebuie să ne rânduim la despicat troienele în față, va trebui să stăm și la căpătâiul lui Hliboceanu, că cine știe, s-a trezi și a spune sau a cere ceva... Până să plecăm, mai aduceți câteva țoluri și înveliți-l, că îi sloi de gheață! Când mergi și te lupți cu troienele te încălzești, dar când stai îi altă treabă. Și unde mai pui sângele pierdut până l-am găsit noi? Dar dacă nu-l găseam? Până
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu ochii plânși... Nu-i frumos ce faci, Măriuță. Cu plânsul nu-l faci sănătos. Și apoi dacă te-ar vedea altcineva... Mai bine adu-mi ceva de pus sub căpătâi, că eu am să mă întind colo jos, pe țol, și am să mă învelesc cu cojocul. Să-mi aduci și o oală cu apă, iar mâine dimineață să-i faci o fiertură de pui și să-i dai și niște lapte cald. Trebuie să mănânce ceva dacă vrem să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu mai avea nimic pe el. Pe pelvisul său palid era un tatuaj cu caractere subțiri, gotice, care spunea „Nur für Damen“. Pacientul, vizibil suferind, respira greu. Pe brațul superior stâng Îi fusese aplicată o bandă de cauciuc de un țol. Gemând, Își rostogoli capul Înainte și-napoi pe marginea scaunului. Din păcate, din cauza glugii, nu-mi dădeam seama cine e. Pe tăblia canapelei era un tub bifurcat, o oglindă de buzunar, o seringă și ceva ce arăta ca o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
24. Cu mare plăcere, acceptă Pierre invitația. Și acum, ar trebui să o iei din loc. Melania Trump nu s-ar fi Împăcat deloc cu stilul vestimentar din Megève. Sunt doar două nopți pe an când este permisă Îmbrăcarea la țol festiv: Crăciunul și Anul Nou. În restul timpului, ținuta obligatorie este strict neformală sau cel mult sport-elegant. Cel mai important accesoriu la o petrecere În Megève, după cum mi-am dat eu seama curând, este un telefon mobil cu aparat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
fotoliul acela verde, îmbrăcat în vinilin, „să-ți fie rușine...”, am scris o poezie patriotică, „Sunt fiu de vultur”, a apărut în Cutezătorii, am mers cu capacul de butelie să-l pună Gură pe lanț, lângă celelalte, am dormit pe țol lângă foc, am defilat în chiloți roșii pe stadion și-am leșinat că era prea cald și-am căzut de pe carul alegoric, era un glob care se deschidea ca o floare și de-acolo ieșeau baloane și noi trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]