276 matches
-
mari, frumoase. Dar asta tocmai în iulie, deoarece merele au „putrezit” peste iarnă. Pentru clasa a V-a Mihai a plecat la școala din Moldovița. Se mai întâlnea cu Anghel pe drum. Era tot cu căciula lui neagră pe cap, țuguiată, cu niște șoșoni mari în picioare, cu pantaloni de pufoaică și nelipsita lui cârjă. Pe zi ce trecea, moșul umbla tot mai greu, era mai palid la față, mai gârbovit. Îl saluta pe învățător, plin de politețe, iar el îi
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului Povestea Goanței și a Trotușului Demult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată, trăia o femeie tare frumoasă, cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul să-și acopere capul cu o căciulă de pâsla cu forma țuguiata numită „pilos” sau „pileus” de la care li se trage și denumirea de „pileați”, în timp ce ceilalți „comati”, care formau grosul armatei, (țăranii și meșteșugarii) purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
își pro-jetează în prim-plan un fost tâmplar, Păvăluț Bogdanca, «un bărbat pirpiriu și uscat ca o scândură», ce, în 1942, se întorsese «de pe front cu picioarele degerate și fără mâna stângă», ce «și vara, și iarna, purta o pălărie țuguiată, spartă-n vârf, cu borurile căzute peste urechi», având «o singură cămașă peticită și la guler, iar pantalonii abia-i ajungeau până la genunchi, fiindcă omul tăia mereu din manșete, ca să urzească dosul» și purtând «bocanci aduși de pe front» (p. 90
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
fierbinți” „smaralde întunecate”, ș.a.m.d.. Comparații: „Pe sufletu-i plăpând și cald, ca fumul.” (Sfaturi ), „Și mă arde o teamă - hâdă ca un coșmar” (Spaime), „Dulcea mea, durerea mea / ... / Pură ca un vis de floare” (Lume pentru doi) .” Sânii țuguiați ca o lămâie” (Gelos). Sunt metafore personificate, revelatorii, care se cunună armonios cu gândurile autorului, conferind, pe lângă estetic, profunzime, concretețe și sugestie, expresie lirică. Citez: „...meandrele de doruri /... / M-au otrăvit cu picături de soare.”/ ... / „Am prins câteva harpii, mi
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște un copil sănătos, primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran ca toți cei de aici din comună. Va putea să
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provene
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
puțin aspectul exterior. Maurice, un frizer galant și talentat, îi scurtă părul și-i propuse o culoare la modă, roșu acajou... Rezultatul era interesant. Până și colegele cele mai rezervate, adică profesoarele de matematică și de gramatică, afirmară cu gura țuguiată că arată mai tânără cu zece ani... În rest, o fustă modernă, dar decentă, și un tricou imprimat cu o floarea-soarelui contribuiră la aspectul vioi și elegant. Numai că a doua zi, femeii i seîntâmplă ceva foarte ciudat. Când coborî
TOŢI BĂRBAŢII SUNT LA FEL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1458388894.html [Corola-blog/BlogPost/368965_a_370294]
-
de fulgi țepoși și tăioși. Iar Fulgoii, biciuiți de Viscorilă, urlau bezmetici ca o imensă haită de lupi înfometați. Dar să-l fi văzut pe NĂMEȚILĂ! O namilă cât trei munți puși unul peste altul și, pe deasupra, încă trei stânci țuguiate. Purta un cojoc imens din care se prăvăleau avalanșe în torenți iuți, atunci când mergea cu pași hurducați și împiedicați. Dacă te pălea fericirea să fii în apropierea lui, îți găseai mormântul sub troienele ce-ți cădeau în cap. Namila își
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
au înțeles ce spunea și scria pe tablă. De aceea, a apelat la imaginația lor intuitivă. - Hai să ne închipuim, dragi copii, că cifra unu seamănă cu un vrăjitor lungan, cu nasul mare (acesta este nasul) și cu o pălărie țuguiată, ca vrăjitorul din... Dar nu a observat nicio iluminare pe chipul copiilor. Atunci a insistat: - Sau poate că seamănă cu piticul din basmul... Aceeași neclintire pe fețele copiilor. Tăcere din partea ei și a copiilor, când, Dică a spus: - Domnișoară Iulia
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1442046613.html [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
când, Dică a spus: - Domnișoară Iulia, noi nu avem în sat pitici și vrăjitori. Nu știm cum arată ăia. Mie mi se pare că cifra unu seamănă cu nea Mitică a lu’ Dore, că el are nasu’ mare și căciulă țuguiată! Au râs copiii, a râs mânzește și domnișoara Iulia. Nu se așteptase să fie respinsă cu piticii și vrăjitorii din basme. Nu știa că acei copii nu văzuseră cărți ilustrate de basme. La urma urmei, e bun și ...nea Mitică
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1442046613.html [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
IEPURAȘULUI DETECTIV Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Departe, într-un loc în care n-a călcat niciodată picior de om, se află ținutul iepurașilor. În căsuțele lor cu acoperișuri țuguiate și portocalii, semănând foarte mult cu morcovii, de dimineața până seara, iepurașii potrivesc culori pe care le folosesc pentru a vopsi ouă. Cei mai mari și mai puternici, se ocupă de transportul ouălor de la Trenulețul-Morcoviu, care oprește în Gara Morcovete
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427940583.html [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CA PESCĂRUȘII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. PĂRĂIANU CA PESCĂRUȘII ... Buzele țuguiate ale mării de salivă spumate sărută țărmul fierbinte venind de departe . Un pescăruș dă să ciupească din cornul de aur al lunii, care dansează pe valuri în urma furtunii . Apa se-nvolbură în urma unei șalupe cătând către țărm prin valuri cărunte
CA PESCĂRUŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ca_pescarusii_al_florin_tene_1354180341.html [Corola-blog/BlogPost/351368_a_352697]
-
câteva curbe făcute intenționat ca să nu se taie arborii existenți. Vila are etaj. Așa se obișnuia când o casă era destinată marilor personalități trecătoare prin conducerea unei țări. Etajul conferă și un plus de frumusețe, mai ales printr‑un acoperiș țuguiat, îmbrăcat cu țiglă. Intrarea în vilă se face prin urcarea mai multor trepte, în față fiind un mic platou asfaltat, menit a asigura primirea și plecarea simultană a mai multor autoturisme. La intrare, în dreapta și stânga, sunt două încăperi: una
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
opus, unde cresc viguros până în apropierea tâmplei; în colțul drept al gurii, țeapăn, i se adună clăbuci de salivă. Părul alb-gălbui, împuținat de vreme, e despărțit printr-o cărare impecabil trasată dintr-un colț al frunții până spre luminișul creștetului țuguiat. Poartă, închisă până la ultimul nasture, o cămașă din material flaușat cu mâneci lungi, în carouri decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Umbra_pe_tulpina_unui_nuc.html [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REMEMBER Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe perne țuguiate n-am vrut să mă ridic Mizând pe moștenirea străbunilor plecați, Am măturat țărâna, fără să mă-mpiedic De stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Remember_0.html [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
și el la orele de catehizare pe Vater Bledy al nostru ce fel de lapte curge prin rai. După aceea, chiar lângă noi, se făcuse auzită o pasăre, iar după câte clipe Culiță o imitase fără greș, fluierând cu buzele țuguiate. La început nu ne venea să credem. Dar Culiță a repetat fluieratul spre imensa noastră mirare. - Da de când știi tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am început să umblu
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște un copil sănătos primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită de țăran ca toți cei de aici din comună. Va putea să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat lângă el în pat. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună să o ajute la o adică. Provenea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > +,- SAU = REFLECȚII - JOCURILE FOAMEI (3) Autor: Olivia Dumitru Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Idealul feminin (rolul ei) 1. (-) Prostuța cu selfie și buze țuguiate Se admira, se crede fermecătoare, face victime printre bărbați. Succesul se măsoară în „selfie”, ce încântată sunt de mine și ce ma admira prietenii! Pe aici găsești fete de 10 ani care își permit păpuși mai scumpe decât rochia de
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1477048499.html [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
erau văruiți. La acoperiș se folosea țigla. Satul nu se evidențiase în timpul lui cu ceva tradițional. Construcția caselor îmbina forma de câmpie cu cea de munte. Cele care erau așezate pe pantele dealurilor Oltinei aveau temelia din piatră, cu acoperișurile țuguiate să poată aluneca zăpada sau apa ploilor care erau abundente, până toamna târziu. Podurile caselor erau frumos amenajate, cu rafturi cioplite de mâna bărbatului, pentru proviziile de iarnă și bârne groase unde se băteau cuie și se agățau funiile de
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Persiflări Fac cu ochiul tirizii, portocale aurii; elegantele lădițe, suple ca niște domnițe dintr-un ev puțin modern, vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Persiflări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Persiflari_george_nicolae_podisor_1326611815.html [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
din peretele casei bătrânești de sub pintenul dealului de la Valea Dăii, pe care adeseori le „prinde” în vârful acului, sulfilează, tivește și calcă cu mașina cu tăciuni aprinși, pe care o tot învârtește până amețește dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
poate abate. Maria a încetinit pasul, rămânând un pic în urma lor, neîndurându-se să-i deranjeze cu amintiri triste. Vera avea burtică. Probabil era în luna a șasea de sarcină. Cred că va da naștere unui băiețel, fiindcă are burtica țuguiată”, își făcea Maria socoteala. Îmbrățișându-i din priviri, mergea cu pas domol în urma lor, pe bulevardul ce cobora de la Universitate, către Cișmigiu. Ei și-au văzut de drum, intrând pe aleea Cișmigiului, iar ea a rămas în stație, în fața Spicului
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_vera_de_ioana_stuparu_1379253631.html [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie, de dimineața până seara, mereu ocupat, greu putând să-l arvunești pentru o treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea culoare tabloului satului, pentru că era al nostru, al satului
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]