4,028 matches
-
mai întrebi pe mine. Du-te! În dimineața respectivă ea se trezise cu noaptea-n cap să-și potolească treburile și acum după ce terminase, înainte de plecare, pregătise pentru omul său o farfurie de ouă cu șuncă , cafea și porția de țuică, erau toate pe masă îmbietoare și femeia spera să-l vadă pe el intrând atras de mirosul plăcut și să se așeze la masă zâmbitor ca de obicei, ceea ce ei i-ar fi luat o piatră de pe suflet. Nu-i
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
Voican-Ghioroiu LA CRÂȘMA DRUMEȚU (Lui Gheorghe Zamfir) - Flori de măr, flori de gutui, Vine neica printre vii..., Sus, în culme la Dobrețu, Intră-n crâșmă “La Drumețu” Hai, hai, dorule... hai! Să-ți cânte Zamfir din nai, Să petreci cu țuică fiartă - La Petruța sprâncenată. Să-ți dea vin din Piscul Mare Și desert...o sărutare, Un grătar de mititei - Să te-mbeți cu ochii ei. Hai, hai, dorule...hai! Sârba-i veselă din nai, Când o cântă din guriță Și
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396775990.html [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină, Muză la nepriceput, Somn ușor în așternut! Ruga mea către Hristos, Să ne
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_plugusorul_scriitorilor_de_ioana_stuparu_1388577763.html [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
și într-o mână un acaret plin cu saci - pentru echilibru, iar Sticlă Goală avea ... n-avea nimic, ce dracu' să fure din bucătărie și hol ? Acaretul din mâna lui era o sticlă goală ce purta amintirea unui miros de țuică dusă prin gaura de la chiuvetă, miros slab de altfel pe lângă putoarea de varză stricată pe care Yală îl absorbea din plin în acest moment imortalizat. Ce mai ! Frumos ! Ca-ntr-un tablou de Picasso rămas nevândut de maestru. Așteptăm și
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
de tei și gunoierul cară fluierînd, în tomberoane, romane prăfuite, nedeschise vreodată de nimeni. Se prea poate să umble liliecii apusului cu picioarele goale prin cenușa caldă a satelor părăsite, se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică, să-și închipuie femei rătăcite prin vagoane, dar revoluțiile adevărate se fac tot pe bază de listă, nimic nu te poate compromite în istorie mai mult decît un strănut semnificativ la momentul nepotrivit. Ce să mai inventăm, cînd de mici
GAIA-MAŢU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1486995129.html [Corola-blog/BlogPost/382984_a_384313]
-
lăutari”... „ia-ți mireasă ziua bună”, alaiul tinerilor, rudelor celor doi și poposirea la curtea mirelui, unde va avea loc masa și darul. Jocul găinii, răpirea miresii, recompensa destinată celui care o aduce înapoi ginerelui, darul și jocul sticlei de țuică roze - legată cu betiță roșie. De obicei se leagă la ploscă o floare albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
toată lumea se pregătea cum se cuvine pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului... De Ignat, tataia ascuțea cuțitul cel mare, de vânătoare, și împreună cu tata și vreo 2 vecini, purcedeau voinicește la tăiatul porcului...Gospodinele, (mama și mamaia) trebăluiau prin casă, fierbeau țuica si vinul pentru “pomana porcului” ce avea să urmeze și pregăteau toate vasele pentru bunătățile ce aveau să le facă: cârnați, caltaboși, șuncă, tobă, jumere... După ce-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine, îl înveleau cu o
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
cârciuma din sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula era că primul kil de vin se dădea de la
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată de pământ arabil de 7 pogoane, plus în Gura Nișcov, o vie de viță altoită și o livadă mică de pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
de sărbătoare când ceilalți erau la centru. La centru însemna fie la hora care avea loc în hanul lui Vasile Boroi, fie în bodegă la un taifas între vârstnici, unde se mai punea țara la cale, în jurul unui dorobanț de țuică fiartă, de secărică sau de monopol. L-au pregătit pe moșneag pentru ultimul său drum, l-au spălat, au vrut să-l primenească și atunci cineva a descoerit că are ceva în gură. Era vorba de o bucată de șorici
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ne merităm soarta ... au avut masă de manevră, că românul e laș și milog. Are mentalitate de sclav pupincurist, nu știe să își ceară drepturile. E limbist prin urechi. Așteaptă sa-i dea șacalii o sarma și un mic, o țuică la bufetul din colț, în timp ce armata și jandarmii le scot noroiul din curte la inundații ... Sărăciile Europei, dar cu cele mai scumpe mașini și viloaie cu jde camere ... că așa e fala și mândria ... vai steaua noastrâ. O țară de
DERBEDEI DE ROMÂNICA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1408048819.html [Corola-blog/BlogPost/372176_a_373505]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > INTRARE ÎN PĂCAT Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului stau de aseară pe terasă la o țuică cu vecinu când ne trece pe la poartă nevasta lui bragadiru, ia privește măi Ioane oare Leana unde o mere știu că Gheorghe, bragadiru îi la crâșmă la o bere, auzi neică, ori ești prost oare vrei să faci pe prostul
INTRARE ÎN PĂCAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1480054602.html [Corola-blog/BlogPost/368759_a_370088]
-
sus iar eu îi priveam, superior, numai de sus... Iar la alcool, sincer și încântat să vă povestesc, a fost cu totul altfel. Extrem de original mi s-a părut... Mergeam cu tata la cazan și gustam din prima cantitate de țuică, degustam primele picături de lichid, încă destul de cald, izvorâte din prunele brumării pe care le turnasem acolo să fiarbă. Se numea "frunte" și era o mare cinste să guști din ea și să-ți spui părerea despre calitatea băuturii aburindă
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
dintre cele mai valoroase din literatura română este „În drum spre casă”. Ea se constituie ca un lung monolog la miezul nopții pe ploaie. Am zice că avem de a face cu un monolog hamletian de față cu sticla de țuică. Ieșit beat dintr-o cârciumă închisă, ca toate celelalte înainte de miezul nopții, Tatău se îndreaptă spre casă. Analizând posibilitatea ca soția să nu-i dea voie să intre în casă și posibilitatea de a sparge ușa nu găsește o soluție
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
politica începeau « judecata », « gura satului » fiind cel mai de temut « tribunal » și cea mai severă opinie publică, căreia nu-i scăpa niciun amănunt din cele petrecute. Bătrânii erau mai gălăgioși, mai ales că mai aveau și câte o litră de țuică cu ei. Țuica de corcodușe le dădea chef de vorbă. Eram atât de impresionată de poveștile auzite, încât noaptea mă visam pe tărâmurile despre care tocmai auzisem povestindu-se. Eu credeam în zâne, în zmei (se zvonea că într-un
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
gura satului » fiind cel mai de temut « tribunal » și cea mai severă opinie publică, căreia nu-i scăpa niciun amănunt din cele petrecute. Bătrânii erau mai gălăgioși, mai ales că mai aveau și câte o litră de țuică cu ei. Țuica de corcodușe le dădea chef de vorbă. Eram atât de impresionată de poveștile auzite, încât noaptea mă visam pe tărâmurile despre care tocmai auzisem povestindu-se. Eu credeam în zâne, în zmei (se zvonea că într-un sat vecin, Baciu
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
un poet; Ia primul tren și vino în Ardeal, Grăbește-te și cumpără-ți bilet! Te aștept să vii la mine, doamnă, Să-ți pregătesc în tihnă un buchet? Cât mai e, acum , un pic de toamnă, Să bem o țuică fiartă la bufet. Și voi aprinde focul sus pe deal Și c a pe - o stea o s ă dans ă m desculți. Deci vino, dragă doamnă, în Ardeal! Eu în genunchi te rog să mă asculți. Referință Bibliografică: Te-
TE-AŞTEPT SĂ VII LA MINE ÎN ARDEAL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Te_astept_sa_vii_la_mine_in_ardeal_.html [Corola-blog/BlogPost/346474_a_347803]
-
trist, povestea unui suflet pustiit de dor, exilat departe de casă. Drama era redată sub forma unui monolog adresat unui cârciumar nevăzut care, în loc să curme amarul, nu face decât să adoarmă durerea, umplând încă odată paharul cu „aguardiente” („apă arzândă”, țuică). S-a făcut o liniște mormântală în jurul artistului, de parcă am fi fost loviți cu toții brusc de o revelație. Omul din fața noastră întruchipa o emoție mistuitoare, trăită cu fiecare fibră a corpului său, stăpânit parcă de un demon interior care nu
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
Ion îl iubise, îl crescuse ca pe copilul lui, iar mai târziu când s-a dovedit că doar lui Mihai, dintre toți copiii, îi plăcea cartea, începuse să-l respecte ca pe un ștab, cum îi spunea când bea o țuică :„ce vă pasă vouă ștabilor de cei de la coarnele plugului?”. Două lacrimi apăreau în colțurile ochilor, poate-și plângea propria soartă. Cu timpul Mihai a descoperit în spatele brutalității lui Ion un om sensibil și plin de bunătate, doar sărăcia îl
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1491542619.html [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
liniștiți și mulțumiți că au avut și ei o zi ușoară, lipsită de probleme. Parcă nu le venea să creadă. Despre întâmplarea asta vorbeau la masa din separeul în care se retrăseseră, până să li se aducă băutura comandată: două sute țuică de prună pentru Mititelu și Furtună, o sticlă cu bere pentru Brumă. - Că nu-ți place coniacu’, am înțeles, dar nici țuica? - Nu sunt obișnuit să consum alcool. Am făcut sport încă din clasele primare și... , știți cum este... - Mda
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1424808202.html [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
asta vorbeau la masa din separeul în care se retrăseseră, până să li se aducă băutura comandată: două sute țuică de prună pentru Mititelu și Furtună, o sticlă cu bere pentru Brumă. - Că nu-ți place coniacu’, am înțeles, dar nici țuica? - Nu sunt obișnuit să consum alcool. Am făcut sport încă din clasele primare și... , știți cum este... - Mda! Nu-i rău de loc... Hai noroc, fraților! Să ne fie pentru sănătate, ridică Furtună păhărelul și ciocni cu ceilalți doi. Alo
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1424808202.html [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
are ea poftă nu când se cade,, de parcă mă vede Dumnezeu și se supără că am mâncat o prăjitură,, ! - Hai, Felicia, ajută-mă să aduc încă două scaune la masa că vine părintele cu încă trei persoane și le pregătesc țuica fiartă și niște plăcinte.. hai m-ai repede fată, acuși e aici preotul! În timpul ăsta cât mamă și fiică se pregăteau pentru venirea preotului să sfințească bucatele, tatăl se duse la Primărie. De altfel, acolo lucra el, funcționar. Spirule, ești
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1480268233.html [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
capătul Căii Victoriei. - Da, am zis eu. - În ’44, acolo se afla o bodegă. Eram și eu tânăr pe atunci, flăcău. Mâncam la bodega aia aproape în fiecare seară. Ce mâncare bună aveau, ce băutură... Aduceau vin de la Panciu și țuică de prună de la Pitești. Mai încolo, pe strada Sevastopol era Fabrica de Pâine “Bărăganul”. Am luat într-o zi, pâine de acolo. 34 de oameni eram la rând. I-am numărat. Am cumpărat pâinea și când să plec, s-a
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1476454214.html [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin Univers colindă. Puteri primordiale a încolțit Cuvântul, Cum lui Anteu anticul
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_sita_amintirii.html [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
intra în baroul nostru sau în magistratură când voi avea eu părul buclat, căzându-mi în cascadă pe spate!“. Au râs cu toții, doar Beiușan avea, încă din tinerețe, capul transformat în aeroport pentru muște și, chiar dacă au pus amenințarea pe seama țuicii degustate cu neostoită sete, au știut că șeful va face tot posibilul să se țină de cuvânt. Și aceea a fost ultima mare dezamăgire din viața lui Marinel. Fetele mureau de dragul lui, amicii îi cântau în strună, părinții-i căutau
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1371531112.html [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]