162 matches
-
De aceea îi plăcea teribil să-i apese capătul ținut strâns în buzunarul drept al paltonului. Cu gândul acesta optimist nici nu-și dădu seama când ajunse în fantastica vale a cișmelelor de unde izvora pârâul. Când a văzut de departe țurțurii de la gurile țevilor și faldurile bogate ca de hermină pe zidul cișmelelor și pe jgheab, i s-a părut că acolo este...un tron împărătesc. Al cui? Bine înțeles, bâigui el, al lui...lui....Izvoraș împărat. El „împărățește” aici! -va
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. Oare Este soare Peste floare De cicoare? Oare doare Când mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine, Cu mâini pline, Pentru mâine Și poimâine, O mireasmă, O fantasmă, O idee, O femeie, O atee - Alizee
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
DE IARNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ZÂMBET DE IARNĂ Desculță de așteptări caut colțul ierbii În iarna cu chiciură pe ram, În tăcere ascult cum se-ngână cerbii Când țurțurii dezgoliți mustesc la geam. Clipe haotice se zvârcolesc în iarna albă Prin gânduri răvășite în besmetice căutări, Cu vise înșir speranțe în aleasă salbă Peste oceane întinse, mări de așteptări. Cu raze cerul sărută gândul troienit de frig Într-o
ZÂMBET DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383177_a_384506]
-
da vorbele nici că-mi ieșea, mai mult șuieram, Îmi ieșiseră numa ochii din cap cît cepile și vinele de la mîini să umflau dă ziceai că am rîme sub piele și capu Îmi luase foc, numa deștele ierea reci ca țurțurii de gheață că gîndii că moartea d-acolo Începe. Și vecinele toate În jurul meu să-mi deie apă, să-mi deie pîine, pîn ce-a venit coana Didina și nu zici că-mi trage un pumn după ceafă, de-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din mînă și-l așează pe măsuță apoi se cuibărește mai bine În fotoliu și Închide din nou ochii. Și acum pentru că rîndurile se răresc, pentru că ei pleacă tot mai departe și pentru mai lungă vreme și iarna Își Înfige țurțurii Într-un creier Încă Îmbătat de vară, sfîșii pielea acestui măr și mușc pînă ce sîngele gingiilor mele pătrunde În carnea lui de zăpadă. Se apropie sfîrșitul unei cărți, Îl presimt ca pe sfîrșitul unei istorii, o civilizație obosită care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
jumătate memorate, dulce și nouă pe buzele tale. Exista ceva aromat În aerul de miez de noapte... Liniștea era moartă și zgomotul Încă nu se deșteptase... Viața pocnea ca gheața! ...O notă sclipitoare și iată-te În fața mea... țâșnise primăvara. (Țurțurii se scurtau pe streșini și orașul, populat acum de elfi, leșina.) Gândurile noastre erau o ceață Înghețată de-a lungul burlanelor. Cele două fantome ale noastre se sărutau sus, pe sârmele lungi și labirintice ... Lugubre ecouri de râs se aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
prinsà-n drepturi, pàșeste triumfalà Că un spectacol feric, în joc de fulgi de nea, Ca o paradà scumpà a formelor de stea Ce umple scenă lumii, cu fast imens și falà. Că o paradà scumpà și plinà de surprize Cu țurțurii de gheațà în clarul cristalin, A ierni zile plâng și umple golul, plin De lacrimi reci și blânde, în scurtele-i reprize. A iernii zi de plânge, cu gerul ea învinge, Càldura ce-i contrară și aprigà-n efecte, Cà viscolul
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
acele poeme în care mă unește revolta, în care eul este tulburat de apele învolburate ale unei existențe tumultoase, și aici poate fi găsit filonul de aur al lirismului salvat ”in extremis”. Viforul strânge în corset/ luni trase prin anotimp,/ țurțurii mușcă din brazi/ în cercuri care desenează sănii albastre/ dansând cu girofarul aprins/ la trecerea dintre ani...”(Revelion). Alteori tensiunea poetică scade îngrijorător, metafora cade în clișeu, locul comun înlocuiește epitetul insolit și nu mai regăsim aceeași luptă teribilă a
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
Și-o rază din lumina stelelor vrăjite. Iar dacă vii cu vietăți viclene, Ești, iarnă, rea, cu zări încremenite. STALACTITE În peștera unde trăim o viață Stau toate gândurile nerostite, Atârnă de tavan ca stalactite Și sunt mai reci ca țurțurii de gheață. În lumi reale sau închipuite, Speranțele se pierd încet în ceață, Chiar soarele se-ascunde-n dimineață Și clipe cad ca picături cernite. Iar umbrele ne cheamă-n lumea tristă Și ne propun iluzia trăirii, Când nu mai știm nici
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
am lăsat sufletul gaj. Am vrut să te aud și am rămas oarbă. Munții m-au acoperit cu sângele tău, scurs parcă dintr-o iubire ucigătoare. Am rămas așternută peste viață să-mi intre vântul în suflet, să aud cum țurțurii se prind de sânge, cum îngheață ființa. Suntem esențe dopate cu viață. Ori poate nu? Unii își doresc atât de multă iubirea încât vor să nu fie lucizi și atunci indiferența doare. Te umilești cu dragostea din vis orbind de
DE CINE MI-E TEAMĂ IUBIND NEAJUNS? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366903_a_368232]
-
nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Este soare Peste floare De cicoare? Oare doare Când mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine, Cu mâini pline, Pentru mâine Și poimâine, O mireasma, O fantasma, O idee, O femeie, O atee - Alizee
DINTR-ODATĂ – TEIULUI LUI EMINESCU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368731_a_370060]
-
disocierii culorilor mele, dă-mi drumul, voi îmbrăca un brad caleidoscop din culorile anilor trecuți, am clopoțeii și beteala roșie folosite brazilor cântători ai copiilor, pe cele galben satinate legate în funde perlate, ascunziș lacrimilor înghițite, pe cele argintii lângă țurțurii stropi, stalactite așteptând stalagmitele bolților trainice, am globurile verzi țepoase ale învelișurilor castanelor necăzute, pe cele albe pictate de marțipanul migdalelor decojite, iar în sân, păstrate să nu se spargă, le am pe cele roz strânse buchet elitrelor străvezii, dansatoarele
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
fii zimbru. „procentul este constant de trântori în stup”. S-ajungă cobză, molidul cântă de pui pe strune de vânt. Rătăcind prin șanț, ciocârlanul pricepu ce-i sărăcia. Măcieșul ia vamă un smoc de lână fiecărei oi. Doar luna, topind țurțurul din streașină, nu crede în lacrimi. Unde erau azi Carul Mare și cel Mic dacă aveau boi? Pe vatra sobei, ciocălăul așteaptă să devină stea. Scatiul cânta în colivia de aur numai manele. La Bobotează se-ntorcea de la slujbă cam
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Parcă așteptăm să auzim clinchetul clopoțeilor de la gâtul căilor alergând cu săniile de odinioară. Încântarea și mai mare am avut-o în Ottawa. Încărcate de zăpadă, acoperișurile caselor din Ottawa formau un peisaj plin de poezie, mai ales acolo unde țurțurii străluceau de frumusețe. Parcă nicăieri nu am întâlnit o așa mare dantelărie de țurțuri. Albul zăpezii pe jos, pe acoperișuri, pe marginile ferestrelor și ale balcoanelor făceau din Ottawa o imagine spectaculoasă. Cuibărita pe malurile majestuaselor râuri Ottawa, Rideau și
PRIMAVARA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356357_a_357686]
-
Acasa > Poezie > Familie > STAU ȚURȚURII LA STREȘINI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau țurțurii la streșini ca niște lampadare, Își dorm toți gospodarii somnul cel dintâi, Doar tu măicuță scumpă, pe gânduri mai rămâi
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356413_a_357742]
-
Acasa > Poezie > Familie > STAU ȚURȚURII LA STREȘINI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau țurțurii la streșini ca niște lampadare, Își dorm toți gospodarii somnul cel dintâi, Doar tu măicuță scumpă, pe gânduri mai rămâi Privind la dalba lună, spre ceruri, visătoare. Din depărtarea mare cu dor privesc și eu, Știu că n-ai somn
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356413_a_357742]
-
spre lumi făr de păcate, De zile fericite, ce-au curs nenumărate Și te înfunzi ca-n perne în trecut. Cum lacrimi curg pe-obraz în clipe întristate Trimite Domnul somnul, în vis, să uiți de toate. Referință Bibliografică: Stau țurțurii la streșini / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
STAU ŢURŢURII LA STREŞINI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356413_a_357742]
-
maturitatea. Imaginile vizuale sunt reprezentative stărilor pe care poeta voiește să le imprime cititorului, o liniște divină: Am presărat trandafiri în deșert / Și-a înflorit cerul...( Florile oceanului), îmbină personificarea cu tot ceea ce poate cuprinde imaginația creatoarei: Luna răstignită în țurțurii nopții, / Sticlește gerul (Sub clar de lună), purtându-ne apoi într-o lume de basm a lumescului. Nu coboară prea mult de ceea ce trupul o leagă de semenii săi, pentru că în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
strecoară Prin catifeaua grea a nopții E luna care mai suspina Topindu-se în pragul porții... PRIMĂVARĂ Se zbat secundele în ceasuri O licărire se strecoară Prin crengile încremenite Un susur candid de vioară Si-ncet zăpadă se topește Cad țurțurii strălucitori Burlanele încep să cînte Și iese soarele din nori E primavara-ncep să cînte Graurii gureși în livadă Un ghiocel duios se-arata De stă și soarele să-l vadă S-a dus zapada-n jos pe rîuri Și
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
în suflet infinitul zborurilor opririle rapide, decolările fără destinație precisă. Și foamea.Foamea crescândă de trupul femeii de ochii de ei, de gâtul ei, de umerii ei, plăcerea de-ai scormoni iubirea din cuiburi. El este zăpada ce se așterne, țurțurii de la streașina casei când apă, când vânt, când doar căminul în care lemnul iubirii troznește, încălzindu-ne Bărbatul îndrăgostit are o altă definiție. Între ceilalți bărbați este singurul care râde și plânge , tace și suferă de teamă că femeia pe
BĂRBATUL ÎNDRĂGOSTIT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356085_a_357414]
-
așa... până la al șaptelea cer! Acolo-i locașul lui Dumnezeu! Dar îți povestesc despre asta mâine seară... Ne-așteaptă mama cu masa pregătită... Mari taine erau pentru mine asemenea lecții alături de tatăl meu, în farmecul nopții! Sau iarna, când priveam țurțurii cristalini ai streșinii casei topindu-se în căldura soarelui amiezei, mă fascina cerul albastru, fără de cusur. Atunci mă năpădeau niște gânduri atât de nostalgice, căutând să înțeleg tot felul de taine nelămurite: Ce-o fi dincolo de cerul albastru? Poate o
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
martie 1854, s-a născut al treilea copil al nostru. Este băiat. O să-l botezăm cu numele meu, Alexandru... Alexandru cel Mare. Așa să-l ajute Dumnezeu! După câteva zile, când viscolul se potolise, vreme nefirească pentru acea dată, și țurțurii de pe la streșini începuseră să curgă, ofițerul Alexandru D. Macedonski a fost ridicat de la gradul de maior la cel de general de către stăpânirea turcească, ce se instalase după abdicarea lui Barbu Știrbei. „Era perioada când mișcarea de emancipare a românilor sincrona
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
-n drepturi, pășeste triumfală Ca un spectacol feric, în joc de fulgi de nea, Ca o paradă scumpă a formelor de stea Ce umple scena lumii, cu fast imens și fală. Ca o paradă scumpă și plină de surprize Cu țurțurii de gheață în clarul cristalin, A ierni zile plâng și umple golul, plin De lacrimi reci și blânde, în scurtele-i reprize. A iernii zi de plânge, cu gerul ea învinge, Căldura ce-i contrara și aprigă-n efecte, Că
N I N G E…. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369677_a_371006]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ÎNTÂLNIREA Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit; Acuma plâng în soare și țurțurii la casa, Minuscule izvoare au cursul șerpuit, Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasă. Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă, Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune, Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadă A
INTALNIREA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362574_a_363903]
-
iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset luni trase prin anotimp, țurțurii mușcă din brazi în cercuri care desenează sănii albastre dansând cu girofarul aprins la trecerea dintre ani... Orașul amorțit Viforul emană ace de gheață, este hipnotizat îmbrăcat în haină albă. Dinți de ferestrău în țurțuri stau la streașina blocurilor, geamurile
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]