80 matches
-
hai să zicem mână de la mână, și-l detensionează pe chipeșul (ce-ați văzut vreunul burtos, chel, sau cu bube la gură?) doctor, de nu mai are bietul de el timp nici de copilași, nici de familie, nu mai joacă țurca împreună cu prietenii lui și toți își dau coate, da’ lui nici nu-i pasă? Eeee, ăiii, ce-i de colo să fii psihiatru, să faci tot felul de fițe cu pixul, cu ochelarii, sau cu ceasul, de să le-nnebunești
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
obștești cu salutul ferm preostășesc “Sânt gata întotdeauna!” - atrăgând mulți investitori. Și că venii vorba, tot fără relevanță pentru tema cu pricina, tot cam pe-atunci am primit și primul “bobârnac” la intențiile noastre “agresive” de copii de țară, de țurcă și șotron de a reinstaura “vechile stări de lucruri” în România la zece ani după război - pentru că am scris cu o buia albastră, pe un gard ce împrejmuia o pârloagă și-o livadă cu pomi fructiferi, numele unui prieten de-
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
sunt urări care se fac de către cete organizate, formate din copii, tineri sau adulți, ce umblă din casă în casă și primesc daruri de la gospodari. Marea varietate a acestor genuri de urare cuprinde jocurile cu măști (Ursul, Capra, Cerbul, Brezoaia, Țurca ș.a.), Sorcova, Steaua, Plugușorul, Vasilica, Buhaiul... Ele sunt și misionare, fiind o continuare a Sfintei Liturghii. Vicleimul, de pildă, sau Irozii, sunt un teatru popular religios ce ilustrează scene emblematice pentru Nașterea Domnului, cu magii de la Răsărit și cu cel
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde sau șotronul, Nevinovată joacă de-a părinți Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist.Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă, căprița, țurca,mijoarca și popa-prostu'! Să le fie de bine, că și nouă ne-a fost,de când ne știm, destul de rău! Janet Nică Referință Bibliografică: O pinie, două pinii / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
-ngropi, musiu nea Iancu Pe parola mea, parol, Trece-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că se ponta și se băse Oxiurul de limbric...? N-auziți, surzilor, țurca Dintre oină și ceardaș Și cum se încurcă curca, Păcăcioși și păcălași...? Referință Bibliografică: Păcăcioși și păcălași... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
PĂCĂCIOŞI ŞI PĂCĂLAŞI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354125_a_355454]
-
acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist. Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă, căprița, țurca, mijoarca și popa-prostu’! De bine, de rău, pe când alții o duc bine sau rău, noi o ducem numai rău! Janet Nică Referință Bibliografică: CAREVASĂZICĂ / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
a lui Constantin, Floarea lui Marin, Stelian a lui Nica, și alții din împrejur se arătară la porți, desculți și cu chef de joacă. Doar erau în vacanță. -Ce ne jucăm? Întrebau cu nerăbdare. -La gropițe! sugera Stelian. -Mai bine țurca! sărea Lenuța. -Hai, încală-te și descale-te, spuse Tina. -Bine! căzură de acord cu toții. Se duseră toți, ciopor, la gardul lui Fănică din Puroinica, unde cu o zi înainte făcuseră cinci gropițe. -Floareo! Du-te după mingea de cârpă! Vezi că
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu carnea lui, Acum, fluturele uită ce lasă
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
făcuse isprava, își luase piatra și fugea să mai arunce o dată. Dacă aveai ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Trebuie să o vrem toți Și să procedăm urgent La legalul referend! Ooopriiiți, măăăiii! Aaahuuuooo! Aaahuuuooo! URARE DE MAIDAN În țara mea, la pragul dintre ani Când tot românu-așteaptă urătorii Niște descreierați pun de-un Maidan Unde să bată-n țurcă soarta țării Serviciile dorm mărșăluind Din mânărie-n și mai mânărie Că nu știu de-oi putea să mai colind Și anul ăsta biata Românie Să vin la poarta ei cu traista-n băț Să o colind și zgribulit de
PLUGUŞOR ŞI SORCOVĂ 2017 de MARIAN ILIE în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377510_a_378839]
-
la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre? Ăsta mâncă numai jar. -Măi... Vasile ține iapa, Eu țin țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat. Dimineața se trezește Și mahmur și jefuit Cușma după deal mijește
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
cu o uliță de sat, cu trotuare fără borduri făcute în dreptul fiecărei curți de gospodar din pietre de râu, nu le era permis să iasă în stradă. Stătea ore în șir cățărată pe gard și privea la copii ce jucau țurca, șotron ori alte jocuri copilărești. Le încropise Timotei un scrânciob din două bucăți de lemn și o scândură pusă pe o bară între doi pari. Amintirile o purtau în lumea îndepărtată a copilăriei. Ar fi vrut să rămână acolo, în timpul
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc „pricepuții” noștri, ca să
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde sau șotronul, Nevinovată joacă de-a părinți Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
După direcția în care mergea, potriveai ceasul...(.cel cu clopoțel din cutia cu geam de pe perete , special făcută ca să nu cadă când sună), câte un biciclist ( musai CFR-ist), și în rest.....copii, lipsiți de griji care se jucau alergata, țurca, clase (șotronul ), cartonase....jocuri importante, pentru care se opreau și mașinile de multe ori ca să nu îi deranjeze! A... și mai treceau rând pe rând, sau de multe ori se întâmpla să se prindă toți pe drum, țața Maria cu
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
unde intrase ea și observase dinainte că pe Ogașul Popii nu prea veneau copiii. Părinții lor erau duși la muncă, iar ei se adunau în ceată, pe Poiana Mare, unde nu prea era iarbă, dar ei erau fericiți că jucau țurca până plecau acasă de prânz. La început, și tanti Violeta, cum îi spuneau copiii satului, a stat alături de ei, dar, fiindcă făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
erau magazine. Mai degrabă era un fel de parc de distracții, unde erau aduse uneori bărci, leagăne și carusele, în special în zilele de Paști, spre bucuria copiilor și a tinerilor flăcăi și fete. Tot acolo se jucau oina, rișca, țurca și alte jocuri care mi-au încântat copilăria. Duminica, de dimineață, Piața era plină de chiote, râsete și hârjoneli, care se terminau pe la prânz, când toți plecau acasă, obosiți și flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
ori în talpă, am trei unghii de la picioare căzute în urma loviturilor. Mă cățăram în toți copacii, mâncam dude, corcodușe verzi, flori de salcâm. Mâncam și fructe căzute pe pământ, fără nicio jenă. Sper să nu citească bunicile paragraful ăsta. Băteam țurca pe maidan, lipseam cu orele de acasă, fără să spun unde sunt. Astăzi un copil primește în dotare un celular de la 8 ani, ca să poată fi interogat în permanență: “Unde ești? În fața blocului? Intră imediat în casă, au anunțat la
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
măștilor: acestea reprezentau diferitele figuri, benefice sau malefice, care, Într-un fel sau altul au contribuit la drama cosmică a sfârșitului unei etape și a Începerii alteia noi. Măștile consacrate din sărbătorile de iarnă trimit fie la evenimente cosmogonice - precum Țurca și Capra -, fie la ipostaze ale duhurilor subterane - precum măștile compozite de moși, babe, urâți etc. Măștile din sărbătorile calendaristice de primăvară trimit la figuri mitice ale fecundității - Sântoaderii sunt o ipostază a Centaurilor și a altor divinități semiumane, semicabaline
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de povara pletelor lungi și blonde. Tuns chilug, băiatul se privește în oglindă și are sentimentul că a căpătat altă identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu, iese campion la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de pitorescul gândirii; și într-un palat poate exista o mahala, după cum
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
aș fi tras ăluia, din start, vreo zece-douăzeci de pumni în cap! cugetă Dan. Aha-ha... Carevasăzică de aia i-a luat Coco moțul lui Năică. Nu în vâltoarea pasiunii, nu, nici pe departe! Ci ca să-i dea pocitaniei din coș țurca de proteine, batonul cu anabolizante, mă rog, care să-i inducă body-buildingul. Creșterea ultrarapidă! În scopul ultim, ca să ce?! Pentru duelul veșnic Bine-Rău? Pentru maniheismul de paradă al super-vedetelor? Angra Mainyu versus Ahura Mazda? Așa, și...? Mi se fâlfâie! Antihristul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
capu lui, cât a fost în școală n-a luat decât premiu-ntâi cu cunună, și băiatu directorului, de ședea-n bancă cu el, n-apuca decât premiu doi. Deștept, din clasă prindea tot, că pe maidan cin’ să bată țurca ? Deștept, da nebun, că-n fiecare zi încasa o scatoalcă de la tăticu, ba că pierduse la arșice - parcă-l vede și acu ce-și păzea arșicele - și venise despuiat acasă, ba că-i luase vizitiu de la tramvai chipiul. Mai era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
modistă, dacă madam Ana are să adoarmă cu croșetul în mână, Yvonne o să se poată așeza în dreptul grilajului, să vadă cum se joacă toți copiii de pe maidan, care au voie să își pună la urechi cercei de cireșe și să bată țurca. — Mais, voyons, spune mademoiselle Lisette. Soyez attentive... Cauciucurile roților de la trăsură alunecă mai departe de poarta casei. Aceeași, lumea - Muti în chioșcul acoperit de iederă amestecată cu caprifoi, o floare cu degete albe, cuminți, lipite rușinos unul de altul și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fără inconveniente pe poarta lăsată ca totdeauna deschisă, a apăsat o dată pe buton și a luat-o la goană spre maidanul din vecini, ca să se fudulească printre tovarășii de pozne cu vitejia lui și să-și vadă mai departe de țurcă și de arșice. Mai ascult câteva clipe tăcerea foșnitoare a casei pe care auzul meu crispat a trezit-o, așa cum lupa microscopului trezește dintr-odată nenumăratele viețuitoare ce viermuiesc neliniștite într-un strop de apă. Și, de aproape, mult prea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]