80 matches
-
sunt urări care se fac de către cete organizate, formate din copii, tineri sau adulți, ce umblă din casă în casă și primesc daruri de la gospodari. Marea varietate a acestor genuri de urare cuprinde jocurile cu măști (Ursul, Capra, Cerbul, Brezoaia, Țurca ș.a.), Sorcova, Steaua, Plugușorul, Vasilica, Buhaiul... Ele sunt și misionare, fiind o continuare a Sfintei Liturghii. Vicleimul, de pildă, sau Irozii, sunt un teatru popular religios ce ilustrează scene emblematice pentru Nașterea Domnului, cu magii de la Răsărit și cu cel
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
a lui Constantin, Floarea lui Marin, Stelian a lui Nica, și alții din împrejur se arătară la porți, desculți și cu chef de joacă. Doar erau în vacanță. -Ce ne jucăm? Întrebau cu nerăbdare. -La gropițe! sugera Stelian. -Mai bine țurca! sărea Lenuța. -Hai, încală-te și descale-te, spuse Tina. -Bine! căzură de acord cu toții. Se duseră toți, ciopor, la gardul lui Fănică din Puroinica, unde cu o zi înainte făcuseră cinci gropițe. -Floareo! Du-te după mingea de cârpă! Vezi că
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
mine, care Însă nu ieșea la joacă cu de-alde noi. Nu se arunca În praful străzii la jocul de-a v-ați-ascunselea, nu i se dădea voie să se amestece cu copiii zgomotoși și cu atât mai puțin să joace țurca , leapșa pe ouate , hoții și vardiștii, șotronul sau fotbal, fiind fetiță; eu cu Țoloi (Anișoara ) și Mia Bâzu țineam toată strada la jocurile băieților, eram deci băiețoi fiindcă nu eram atât de simandicoase la alegerea partenerilor de zbenguială; nu conta
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor după o baladă maramureșeană), "Inger și demon" (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică "Dreptul la viață", "Irinca" (balet cu cor în trei acte), "Cu țurca" (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris "Ioan al Saftei", "Liturghia valahă", "Din scripturi". Creația sa cuprinde și patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și ocale mari de vise, / pentru drumurile-nchise. Noaptea, dorm
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Poposesc câteva ceasuri bune și pe dealul Crucii, și în Frumușica. Mai cânt din trișcă. Mă mai joc cu Ursu. Mă mai întâlnesc și cu vreo doi băieți de seama mea, care erau și ei în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca nisipul într-o clepsidră. Nici nu-mi dau seama, când seara începe să-și presare cenușa și eu mă trezesc hălăduind încă aproape de pâlcul de copaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aș fi tras ăluia, din start, vreo zece-douăzeci de pumni în cap! cugetă Dan. Aha-ha... Carevasăzică de aia i-a luat Coco moțul lui Năică. Nu în vâltoarea pasiunii, nu, nici pe departe! Ci ca să-i dea pocitaniei din coș țurca de proteine, batonul cu anabolizante, mă rog, care să-i inducă body-buildingul. Creșterea ultrarapidă! În scopul ultim, ca să ce?! Pentru duelul veșnic Bine-Rău? Pentru maniheismul de paradă al super-vedetelor? Angra Mainyu versus Ahura Mazda? Așa, și...? Mi se fâlfâie! Antihristul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
doi băieți, Mihăiță și Gabi. In plus mai era și nepotul meu, fiul verișoarei mele, Silvia, tot Mihăiță, cu care mă jucam cel mai mult fiind chiar de vârsta mea. De aceea jucam jocuri de băieți în stradă, cu cercul, țurca sau când am mai crescut, mai ceream bicicleta copiilor d-lui doctor. Mi-a plăcut tare mult bicicleta, le-am cumpărat copiilor mei care, însă nu au apreciato așa de mult și pentru că la vremea lor au fost alte atracții
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de povara pletelor lungi și blonde. Tuns chilug, băiatul se privește în oglindă și are sentimentul că a căpătat altă identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu, iese campion la țurcă. Ajunge chiar un fel de șef peste o ceată de băieți și fete. S. va face un elogiu al mahalalei („mahalaua nu ține de pitorescul vederii, ci ține de pitorescul gândirii; și într-un palat poate exista o mahala, după cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între case în mijlocul sau la marginea satului. Tulpan - broboadă din pânză de bumbac, de lână sau de mătase cu țesătura foarte subțire. ținut - subdiviziune teritorial-administrativă pusă sub conducerea unui prefect (județ). țurca - bețișor ascuțit la ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
giumbușluc. Cheful de hârjoană puse, mintenaș, pe fiecare a gândi la orele de după școală pentru a se întrece în felurite jocuri ale copilăriei. Imașul de la marginea satului părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul cu Steaua sau cu Viflaimul avea loc și În ziua de Crăciun și a doua zi. Atunci mai veneau și mascații ĂIrozii) și Țurca. Casele erau acum curate, iar pe masa Întinsă erau toate bunătățile: preparate din porc și cozonaci frumoși rumeniții. Fetele cu prigitorile În brâu, nevestele cu năframele cele noi și cu sumanul de sărbătoare, iar bărbații purtând sumane și cușme brumării
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era însă singura pricină pentru care nu-mi plăcea la școală. Erau și altele, mai ușor de înțeles. Mă simțeam "din altă parte", aveam o altă reprezentare a lumii și mă agasau colegii care se simțeau fericiți jucând cu frenezie "țurca" sau alte jocuri primitive, colegi cu sufletul cu siguranță mai naiv și de aceea mai pur decât erau sufletul și mintea mea care știa mult mai multe despre viață decât acești nevinovați și neastâmpărați copii. * Un motiv foarte important care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
semilatini și semidaci”, idee cu care a pornit la drum în Pierit-au dacii? (a. 1860). Grupa elementelor latine este alcătuită din: berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va fi perceput ca turcic) pentru motivul că el există în albaneză (çoban
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul cu același nume). Hasdeu îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație românească pentru care latina oferea forme precum surgo “a se ridica, a ieși”, surus “par, pilon
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110 țeastă, 97 țeavă, 105 a țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la lăsarea serii defilau țanțoși, dus-întors, de câteva ori, pe strada principală a târgului. Admirați de aproape întregul sat. După lăsarea nopții, își prezentau spectacolul, selectiv, doar la casele cu fetele lor (adică drăguțele lor). Pe planul doi se situa țurca. era organizată de flăcăii-flăcăi. Cei din jur de 20-21 de ani. Lider era moșneagul, mascat, cu cojoc mițos pe el, ciomagul, traista etc. Venea apoi turcul, îmbrăcat în roșu complet, cu fes pe cap, acompaniat de o damă (de regulă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând. De regulă cam toată lumea îi primea. Cei mai mulți din obligație. După cum știi, în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei după amieze erau dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel de discotecă a zilelor de astăzi), în timp ce serile, până spre miezul nopții, erau la dispoziția însurățeilor. Cine participa la aceste petreceri de Crăciun - intrarea era gratuită - se obliga într-un fel să primească țurca de Anul Nou. Bacșișul în cauză era după buzunar. Dacă organizatorii ieșeau în câștig, mai dădeau câte un bal la Bobotează sau la Sfântul Ion. Dacă nu, aleluia. Capra era lăsată în grija flăcăilor de 16-17 ani. Era un fel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
G. Topîrceanu (Ghidale Nuhăm, La noi, Nam Habar, Ninge). Proza ocupă un spațiu însemnat, fiind ilustrată prin schițe, portrete satirice, interviuri, snoave, anecdote ș.a., ai căror autori semnează Moș Sfadă, Ghidale Nuhăm, Rița Potârniche (Florica M. Samarineanu), Cârcotaș, Ion Virgulă, Țurcă, Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel realizat cu tandră ironie poetului Lucian Blaga (Portretist, Un izolat: poetul Lucian Blaga). Traducerile se rezumă la câteva schițe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
noastre de-a înlocui MIG-urile cu navele invizibile Stealth. Semnalele venite, chiar zilele trecute, dinspre centrul militar de la Bruxelles indică, în perfectă rimă cu lucrurile de mai sus, conturarea unui nou scenariu: tradiționala tragere de timp. Un fel de țurcă pe bază de integrare - dezintegrare. Deloc convinși de oportunitatea anexării acestor țări ciudate, responsabilii N.A.T.O. vor face, probabil, în următoarele luni niște presiuni fără precedent asupra candidatelor. România beneficiază, așa cum spuneam, mai ales de marea spaimă trasă de Occident
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
joci pentru noi, deși tot ceea ce știi ai învățat de la alții. Și atunci? Atunci, am decis să iau o pauză până când se vor relua campionatele în care se înfruntă cluburi zdravene, capitaliste. Și unde fotbalul e fotbal, și nu o țurcă vândută pe post de „campionat mondial.”
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
de iritare, dar e o iritare fără obiect. E șansa noastră - șansa disperatului - că am știut să dăm o bună întrebuințare lui 11 Septembrie. Și va fi o fatalitate ca țările europene cu pretenții să ne urmeze. Văd în această țurcă politică - un pas lateral, urmat de-o "buznă" înainte - recunoașterea implicită a situației de inferioritate economică, militară și de viziune a europenilor față de americani. Pe cât de neplăcut, pe atât de greu remediabil. Un efect pervers al lui 11 Septembrie este
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
de ori la fel ca ei, singuri și ei la fel ca tine - ce mult vor vorbi despre tine după ce vor spune că ai murit fără să știe că tu abia atunci te-ai născut și faci din viața ta țurcă pe care ei nu au cum să o joace: o mie de mingi le vor umple țeasta, o mie de bîte le-o vor lovi, de încă o mie și încă o mie de ori, iar tu vei sta tolănit
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
ori de armonică ori de vioară și țîțele ei erau rîuri de vară pîrîuri de toamnă cascade de primăvară și ghețari strălucitori în iarnă și țîțele ei beau șampanii de mentă cu paiul de diamant sorbeau jar cu vătraiul jucau țurca pe stele și țîțele ei luminau pînă la ultimul oscior cimitirele bărbaților și-ale femeilor din care dintr-unul în alta și dintr-alta într-unul trupul meu și sîngele meu și mușchiul limbii mele au coborît pe pămînt și
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]