2,758 matches
-
e mai puțin profundă decît cea a imaginarului (ambele reprezintă o despovărare a eului traumatizat): "Trezirea mea a fost odihnitoare. Simțeam/ cum intru în convalescență. Am înghițit/ un rest de codeină și am tușit din răsputeri./ M-am ridicat din așternut. Am recitit un text/ fără final și l-am lăsat așa, căci avea noimă./ Apoi am reluat un text străin"(Texte fără final) . Culmea imaginarului o reprezintă totuși nu roadele fanteziei, ci "netrăitele", experiențele păstrate precum pure potențialități, adresate absolutului
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
Circa 200 de salariați, de la bucătari pînă la cameriste, au hotărît la rîndul lor că ar fi momentul să-și rezolve conflictele interne, drept care președintele juriului, Tarantino, a fost pus în situația de a nu avea cine să-i schimbe așternuturile. Sic transit" A nu se înțelege, din această sumară descriere de atmosferă, că ar fi vorba de o ediție mai mohorîtă. Dimpotrivă, poate chiar cu un plus de disperare în etalarea fastului, toată lumea "permanentă"a festivalului "rîde, cîntă și dansează
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
din zări pînă-n zenit gemînd de nori și de lumină, de milioane de sclipiri și de tenebre amestecate, de vise înecate, de năluci, de parcă tot ce numim suflete, vieți, ar fi acolo să viseze, să viseze fără istov, zvîrcolindu-se în așternutul cerului." Un cer uimitor ca o dramă, nicidecum ca un pastel, spus și gîndit, nu descris. Doar cîteodată pripit, vara, deși ,chiar cînd îl potopesc, cereștii, uriașii grădinari de abur doar stropesc pămîntul", cîteodată gol, sau prăfuit, umplut de pămînt
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
în câteva clipe, parcurse au ralenti: "He, he, Antipa, preafericitule, ai auzit tu trâmbițele din cer și ți-a vorbit ție porumbelul? Ai ținut mielul în brațe? Ai făcut tu pe orb să vadă și ai ridicat un olog din așternutul lui? Crezi că știi într-adevăr ce știi? Fum și amăgire, glasul lui Anghel în urechea ta. Nebun acela! Și acum trec prin mintea ta vorbele lui, universul este voința mea și puterea mea de a pătrunde destinul. Dacă este
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
trăirile noastre conștiente, scăpate în somn de sub controlul și cenzura rațiunii, precum și diavolii care, potrivit asceticii răsăritene, se pot atinge de trup și-l pot tulbura cu gânduri și trăiri de desfrânare. Sfântul Ioan Scărarul subliniază: Când ne așezăm în așternut să fim cu multă grijă pentru că în timpul somnului, mintea singură, fără de trup, se luptă cu demonii, prin gândurile ce au străbătut-o înainte de a adormi, iar dacă gândurile ce ne-au preocupat au fost îndreptate spre plăcerile trupești, mintea va
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în ghiveci: "Să-mi închiriezi pe tine un loc unde să-mi gospodăresc privirea/ să citesc ziarul în vreme ce mișcîndu-te prin odaie zăpăcești aerul (...) o ascundea prin sertare apoi le dădea drumul hainelor ei să/ plece acasă plănuia o călătorie un așternut boțit de bucurie/ de valuri crețe spumoase și dese pe care să plutească înecați/ umflați învinețiți de plăcere printre peștișori meduze himere". Percuțiilor stridente le iau locul semitonurile. înregistrată cu discreție, priveliștea "orașului tentacular" poartă în filigran umbra unei nostalgii
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
atîtor prieteni ai noștri care au pierdut devreme un copil. O sumă de umbre, fatalități întrețesute și moarte, alături de cei ce au fost și de lucrurile pe care le-au lăsat, inerte, într-o cutie, într-un dulap, într-un așternut pustiu sau o pagină nescrisă. Mai presus de toate luptăm pentru a păstra căldura acelor lucruri, forma cutei, urma călătorului... Cît de bucuroși am fost atunci cînd am aflat că, în ultima noapte a vieții sale, Carlos, cu intuiția sa
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
goana ei, nu-mi va-mplini Nici una din dorințe, chiar nici una. Și presimțirea unei bucurii, Rău șicanată,-i tot mai mică; Creația din piept prin mii De farse ale vieții mi se strică. Mă-ntind cu spaimă chiar și-n așternut, Cînd noaptea în sfîrșit coboară, Și-odihna-atunci, ca un făcut, Cumplite vise mi-o-nfioară. Sălășluiește Domnu-n pieptul meu Și să-mi stîrnească-adîncul poate; Tronînd peste puterea-mi, Dumnezeu Nimica în afara mea nu scoate; Povară existența mi-e așa, Eu viața mi-o
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
picioare strâmbe ne-ndepărtăm de ele gospodari tăcuți, așteptând telefoanele mute. Și nu mai știm cine am fost, ce am mâncat și ce vom găsi în dulapul cu vreme. Tu erai singură și nu te-am știut noapte căzută în așternutul curat. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Nici răsfățat, nici ocolit de Parce. Din bun și rău n-a mai rămas ce stoarce și în desagi s-au adunat poveri
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
iată clopotul să bată clopotul și să despice aerul să bată clopotul și să despice pomii să bată clopotul și să audă cei de pe pămînt clopotul cu limba în valuri clopotul să bată lumînării Femeile Femeile triste fug noaptea din așternut și trec departe pe un cîmp cu caii De n-ar fi ploaia le-aș vedea fugind. De n-ar fi noaptea le-aș vedea umblînd triste pe poduri cu părul în ploaie desculțe și albe clătinîndu-se lîngă niște ziduri
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
ele să simt încordarea de beteală urzită în trup gata de explozie ca Fîntîna arteziană a Genevei aruncînd jetul la 130 m După o cortină de pleoape dinspre nicăieri spre niciunde cînd și cînd să înalț capul - sirenă în apele așternutului Ajunsă la sfîrșit fără să fi reținut ceva parcă m-ai fi uitat într-o flacără să reiau totul de la început Pe-o mare de gelatină natură ascunsă sperînd iertarea nopților mă topesc senină Fum, aburi Deasupra caselor cu picturi
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
întoarcem. Vă promit însă că oprim paralizia, să nu se mai ridice. Și-așa a fost, numai că acum Gherasim îi cerea să-l vindece pe Spilka cu o dulce impotență, de care rusul n-avea nevoie, presimțind că la așternut nu l-ar ajuta nicio frânghie. Ce să-i zică ovreiul? Decât că boala lui Spilka o să-i treacă oricum. Trebuie numai răbdare, că bunul Dumnezeu știe ce face. Poate, pentru început, puțină bromură nu strică. Când a auzit Spilka
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
său capriciu, care i-a mai deviat de câteva ori până acum biografia). Nu ne rămâne decât să-l salutăm ca pe un oaspete de seamă, sosit pe neașteptate în spațiul poeziei. Alex. Ștefănescu Fachir Sînt un fachir pe-un așternut de cuneiforme. Așează-mi pe piept mari blocuri de piatră, de beton, Așează-mi cartiere și orașe enorme Și șoselele, făcute suluri, ca asfaltul-carton. Ele vor intra îndată-n levitație, Vor deveni transparente pentru lumină, Pentru gravitație. Se vor legăna
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
om ca toți oamenii aruncînd ultima carte în joc, fără să fi știut cum se trișează cînd rămîi singur cu toți așii în față, - dar poate numai viața mea e de vină cînd mă găsește singur în fiecare dimineață în așternuturile dospite de lacrimi, poate că ar fi mai frumos să urc odată cu lumina la cer să cobor odată cu ea pe pămînt, să nu mai știu de ce nu sînt și sînt, de ce sînt și nu sînt, atît de frumoasă încît uitarea
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
vom fi ajuns chiar în biblioteca domniei tale, coane... Privi îngrijorat rafturile îndopate cu volume - țnînd loc de lambrisaj pînă la plafon... Același fast roșiatic-vinețu acoperea toate cele. Iar de mai rămăsese vreo bucată de zid liber, se-nfățșa într-un așternut de coloarea vișinei. Covoare grele învîrteau flori și dragoni pe sub tălpile celor ce le cutreierau. Și lemnăria se înălța neagră, lăcuită, cu intarsii în ape de garanță. Candelabrii rareori folosite spînzurau dintr-un plafon îndepărtat - odoare enorme, păstrate taman pentru
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
rînd pe rînd ne adună, cenaclu, vitrină de antichități, planetariu? ia-l, pe nimic îți dau trupul, strig, ostile-s în el elementele, din toate cele suprafirești, suprafiresc e numai somnul! o, Bucuria - manuscris tremurînd, răcoroasă boare pe aorta lividă, așternutul fragilei întrupări îți evocă odele semințiilor lăudîndu-ți ivirea! oxidat saxofon, trandafir nins dăruit ca o petardă secretă amurg fără filosofie - nu are nevoie de sfinți metafizica ea există grație nuferilor ofeliei. din aforisme și glosse trăim în poarta Împăratului implacabil
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
că o hartă jupuita, Keran zălogit era să-mi fie paznicul nădejdilor de dragoste. Doar el ar fi izbutit, gîndea bărbatu-mi Haidoș, să-l dibuiască pe Korin, meșter fiind în licori de-amor, alifii noptatice și semințe de-mbiere la așternut. Norocu-mi atîrnă acum de bătrîna-mi doica Baubo, vestită cafegioaica și fumătoare de opiu, doar ea cu mîinile-i de precupeața iscusita ar fi putut să-l înfrîngă pe străjerul Keran. Ca să nu uiți vreodată, Kore-Persefona, mă vestea ghebosul la cîntatul cocosului
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
slujnica rîvnind să-și lingușească stăpînii, el phalusul îl rotea că pe-un sfredel năuc, bolborosind în limba de faun hăbăuc. Cine să fie, îmi spuneam iar și iar, bărbatul pe jumătate tap, prădălnicie făcîndu-mi dar, cine-l așteaptă-n așternut, la ceas de seară, ce damă de ghinda, cîntînd la chitară? El mă trăgea de păr și-mi înfășurase chipul cu frunze de măslin, el mă smucea, mă zgîria că și dulful Korin, el coapsele mi le desfăcea ca si cum ar
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
ce fac, îmi iau copilul de mână și plecăm la plimbare pe Castro @ Daniel Curată oportunitate să fiu înjurat o zi întreagă pe blog și pe Facebook de toți fricoșii din țara asta care se simt amenințați de opțiunile de așternut ale altora. Mare oportunist mai sunt... Lucian Mîndruță at his best, pe Facebook: Câteva vorbe despre Cheloo și părerea lui despre homosexuali, citez aproximativ din urârea lui către un concurent gay la o emisiune: “țara asta te va trimite acasă
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
al mulțimii, de cine știe ce tulbure răzmeriță, încălzindu-și cu greu degetele fine și trupul fragil la umila sobă de tuci în care ard câțiva cărbuni murdari, privind mereu la copilul delicat, cu trup de înger, care-și ascunde nevinovăția sub așternuturile roase până la urzeală, umezindu-i îngrijorată fruntea arsă de febră, întrerupându-i delirul ca să-l silească să înghită, până la ultima firimitură, puțina mâncare pe care generozitatea grosolană a hangiței neplătite de multă vreme o aduce în odaia strâmtă, răbdând de
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
Voiai să răstorni lumea cu dinamita strecurată în ceștile de cafea... hotelul de viață, liftierii răzbunători apăsând pe butoane de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de frunze bacșiș ancorați la valize... Cele mai mari remușcări din anul acesta : așternuturi de stâncă și pământ...forme de relief tot mai nesigure de la înălțimea ultimului catarg. BARBECUE În cartier se auzea doar melodia Cine a lăsat câinii afară !? și ocrotitorii nemiloși ai ursului panda strigând lozinci anti-globalizare. Scuturau din lanțuri și băteau
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
într-o țară înghețată visează și acum în dialectul vânturilor potrivnice. SALSA Plângeai. Aveai cearcăne potrivite, cusute din perdelele sfâșiate de vântul pe care băștinașii îl botezaseră Geronimo. Voiai să-mi spui ceva, dar printre regrete s-a strecurat în așternut și pisica. Apoi, tobele, trompetele și maracasele de pe țărm, - orchestrele de scoici, pulpe bronzate și bambus lăsate de reflux... Privesc de pe terasa de vară prin ochelarii mei de imperialist : doi sau poate chiar trei băștinași dansează triumfători în apa lipsită
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
FI..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Dacă aș mai fi cea de ieri aș împărți cu tine nuditatea iubirii aș contura ispita cu păsările focului discretă cum e luna la pătrar să luminez așternutul cu gust de piersică și sare până când dimineața firul și-l toarce tras din coama nopților pârguite de plăceri Dacă aș mai fie cea de ieri ți-aș respira lâncezeala înrourată de patimi și șoapte până când din inima noptii se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să pregătească pentru fiecare popas următoarele provizii: 70 de funți (funcii) de carne, un vițel, un miel, 40 de ouă, 2 funți de zahăr, 8 lămâi, 4 funți de slănină, 4 de untură, 40 de snopi de paie proaspete pentru așternuturi(!) , vin, veselă pentru gătit, tacâmuri, pâine albă... La vizita din 11 mai constată că șanțurile exterioare, prin care se scurgeau dejecțiile orașului, put îngrozitor, aruncă miasme pestilențiale asupra întregii Cetăți, așa că, îngrozit, îi scrie împărătesei Maria Teresia că «nici nu
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]