160 matches
-
șantajat etc. La 9 iunie 1988, caz unic în toată lumea comunistă, am publicat în „Literatura și arta” un vot de blam dat Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În decembrie 1988, procurorul RSSM, Nikolai Demidenko, mi-a deschis dosar penal „pentru ațâțarea vrajbei între popoare”. Pentru că am inserat o caricatură a lui D. Trifan.) Am trecut la editarea săptămânalului cu grafie latină începând cu 15 iunie 1989, cu aproape trei luni mai devreme de adoptarea alfabetului latin de către parlamentul sovietic al republicii
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
un ins-vremelnic. Orice vreme scoasă din timpul mesianic al urmării lui Hristos, îl face pe om sau comunitatea orice alceva decât este: adică o soartă a hazardului, care prin materialismul exacerbat, pulverizează societățile statelor democrate într-un egoism feroce, al ațâțării tuturor împotriva tuturor: homo homini lupus. Materialismul, prin extremele sale: individualismul capitalist și egoismele individuale organizate democratic, balansează societatea, care dezertează de la Tradiție, între o perpetuă efervescență a câștigului și o deplorabilă agonie a crizei. Iată ce spunea despre acest
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
crengi uscate. Gârbovit de greutatea-i din spinare, la-ntoarcere, pe drumul cel scobit adânc de carele satului vechi, de la Siliște, Dumitru se trezi față-n față cu sergentul. Rivalul său, cu gând ascuns și cu prilej de-nfăptuire acum, sub ațâțarea văpăii din sângele lui fierbinte, îndreaptă pușca spre hoțul de lemne. Duhul cel vinovat de dragoste oarbă nu putu fi stăpânit de flăcăul-ostaș. Mâinile sale erau prea încleștate pe unealta morții, dincolo de puterea lui de stăpânire. Degeaba l-a prins
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează într-una! Ca un nor în derivă, coapsele ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima oceanului se va preface în munte, luna Câmpia va-mbujora, pe ritmul de ploi
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
scenete de cuplu, cu un el și o ea în ipostaze de încurcături comice, în care ea era sâcâită și chinuită de aluzii și tachinări, iar el își lua înapoi câte o replică de bravadă feminină, a femeii complăcute în ațâțarea bărbatului, din care se împleteau conflicte comice, încâlceli de situații în stare să înveselească incredibil pe spectatori. La scenetele cu Jean Constantin și Oltița Chirilă, spectatorii erau un văzduh în furtună. Un actor măsliniu, neegal cu nimeni, de simpatic, își
OLTIŢA CHIRILĂ. SĂRIM ÎNTR-O EPOCĂ FĂRĂ ARTA SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342097_a_343426]
-
actual al cuvântului “naționalism” îl poate lesne afla din DEX - ediția a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor și aspirațiilor naționale, sau din Marele dicționar de neologisme: politică și ideologie care urmăresc întreținerea izolării și ațâțarea urii de rasă și naționalitate; tendință de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naționalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din București a devenit, step by step, un mare istoric al României
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
aceea că România a fost un spațiu de refugiu pentru evreii din Polonia cucerită și din Ungaria hortistă. La rândul său, alt evreu, Matatias Carp, autor al lucrării Cartea Neagră, arată că ceea ce a declanșat "rebeliunea legionară"a fost consecința ațâțării de către evrei a mareșalului Antonescu. Totodată, în urma "rebeliunii", cu toate eforturile depuse, nici un legionar nu a putut fi acuzat de a fi avut vreun conflict cu vreun evreu. Campania antiromână demarată de Moses Rosen în 1990 era condusă însă, din
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
capăt al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează întruna! Ca un nor în derivă, coapsele ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima Oceanului se va preface în munte, luna Câmpia va-mbujora, pe ritmul de ploi
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
sarcină bugetară, și libertățile publice folosesc numai la câțiva oameni luminați, iar pentru marea majoritate a populațiunilor au devenit de o parte o armă de esploatare în mînele celor mai abili și mai puțini scrupuloși, de alta un mijloc de ațâțări și de discordie între proprietari și muncitori, cei doi factori principali ai avuției naționale. Pentru că clasele de jos ale societății au fost presupuse luminate, din cauză că instrucțiunea obligătoare stă scrisă în Constituțiune, pe când în realitate lumina numai o plătesc, fără să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai în straturile de sus, hrănită de ziare, de cărți și cultivată prin școli. Jos, oamenii care depun aceeași muncă se pot înțelege între dânșii. Țăranul român și țăranul maghiar, locuind același pământ, când sunt lăsați în sama lor, fără ațâțări, duc casa bună de odinioară”. Un asemenea subiect, precum cel de care ne-am ocupat foarte pe scurt aici, nu poate fi decât atins în linii foarte generale și amenințat de superficialitate. Firește, contribuția lui Iorga la studierea istoriei relațiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din om: „Îmi caut leacul/ Și la Dumnezeu și la Dracul.” Ordine și sens sunt suspendate. Candoarea e mincinoasă (Pui de găi..., Lache), jocul devine agresivitate paroxistică (Sici, bei, La popice), mizeria biologică e copleșitoare (Cina, Ion Ion). Sânge, foame, ațâțare (Streche, Rada, Tinca). Instinctele arată disperarea lipsei de ființă. Moartea, despuiată de suferință, de speranța redempțiunii se reduce la recea numărătoare a cadavrelor (Dimineață, Morții). Închisoarea e „Golgotă șeasă, fără altare”. Totuși, o undă de lumină în ochii unui monstru
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
în contra supărărilor ce i s-ar putea întîmpla. Silnica convertire a celor de lege grecească din regatul maghiar. Întemeiarea acestei dieceze era în intimă legătură cu combaterea și alungarea ereticilor și schismaticilor, urmată înlăuntrul regatului unguresc și în afară de el, după ațâțările insinuate din partea papei în sufletul regelui. Regele Ludovic I (cel Mare) pe cât de zelos în credință, pe atât de războinic, încercase deja de-a sili cu sabia pe litvanii și pe rutenii necredincioși să primească catolicismul și câștigase atâtea succese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o episcopie și a instala un al doilea episcop. Mitropolitul Iacint însuși aprobă această dorință, descrise într-o epistolă cătră patriarhul din Constantinopole slăbiciunile sale trupești, slăbiciunea sa mare pricinuită de bătrânețe și adânca sa mâhnire, pentru că prin calomnii și ațâțări străine credea a fi căzut în dizgrația patriarhului, ca și când într-adevăr ar fi un desprețuitor și hulitor al persoanei și demnității patriarhului, apoi cere scuze pentru că n-a putut urma chemarea la Constantinopol, de vreme ce nici istovirea sa trupească, nici neapăratele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu numai a armenilor, nu a fost cauzată doar de revenirea domnului, ci și de intensificarea jafurilor chiar de la începutul tulburărilor, în contextul lipsei autorității 35. În plus, întoarcerea lui Duca la Iași, înfrângerea răsculaților și pedepsirea celor învinuiți de ațâțarea revoltei nu a coincis cu pacificarea țării 36. Neistovirea fărădelegilor a avut o altă sursă și a lovit în special zona de nord a Moldovei. Republica nobiliară, amenințată de iminenta campanie otomană, nu a găsit forța unei reacții hotărâte de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
divizată se referă la faptul că cei doi părinți despărțiți își dispută, nu de puține ori cu cruzime, afecțiunea copiilor. Lupta pentru loialitatea exclusivă față de unul dintre ei îi plasează pe copii „la mijloc”, îi pun într-o teribilă derută. „Ațâțarea” este desigur nu doar vizavi de părintele biologic, ci și față de cel vitreg. Copiii prinși într-un asemenea mecanism nu prea au „cale de ieșire” în interiorul configurației familiale, și nu e de mirare că mulți abandonează familia sau rămân cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și primejdie” (Hâncu). Sau cum zice Selim (din Săgetătorul): „Fiecare ne jucăm aici. Unul cu altul. Moartea cu toți.” Îngemănare de teroare și fascinație, moartea e o prezență insidioasă. O iminență, dând unora un tremur, iscând la alții o nefirească ațâțare, de morbide propensiuni. O subită nervozitate pune câteodată stăpânire pe duhul înfierbântat al unor personaje, împingându-le la manifestări ca și inexplicabile, amestec de cruzime brută și rafinament nesănătos. Situațiile excesive răscolesc potențialul malign al unui psihic predispus la aberante
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
corabia păreau doi boi colosali, înjugați laolaltă, unul în poziție culcată, iar celălalt în picioare. Dacă posomorîtul Ahab era liniștit acum - pe cîte ni se părea nouă, celor de pe punte - Stubb, al doilea secund, îmbătat de victoria dobîndită, vădea o ațîțare neobișnuită, dar veselă. Văzîndu-l atît de agitat, cumpătatul Starbuck, care era superiorul său direct, îi încredința conducerea provizorie a tuturor operațiunilor. Unul din motivele mărunte ale acestei agitații a lui Stubb ieși curînd la iveală, cît se poate de limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de lîngă el. Fiți gata de lansare! în mai puțin de-un minut, fără să-și părăsească ambarcațiunea, el și echipajul său se pomeniră pe apă și ajunseră curînd lîngă bordul corabiei străine. Se ivi, însă, o dificultate ciudată. în ațîțarea lui, Ahab uitase că, de cînd își pierduse piciorul, nu pășise niciodată pe puntea unei alte nave, în plin ocean și că nu se putea ține pe picioare decît cu ajutorul unui dispozitiv ingenios și foarte comod, anume creat la bordul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
numea Națiunea constă În marea capacitate a autorului de producere a urii de clasă, de manipulare și mobilizare a ei din spațiul inefabil al imaginarului În cel concret al realului. Cultivarea urii (de chiabur, de clasă), a violenței, a instigării, ațâțării și Învrăjbirii, Întruchipează noul catharsis la care va fi Înhămat esteticul și creativitatea din vreme. Acest potențial transformator, activ și nu pasiv, este depistat și popularizat de critica literară, Încă de la primele manifestări epice ale lui Petru Dumitriu: „Nuvela lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Londra a consacrat o parte a emisiunii sale În limba română modestei mele persoane. Lucrul poate părea de neînțeles la prima vedere. Oare Londra trădătorilor de țară, a legionarilor mânjiți de sânge și a renegaților, a căror obișnuită Îndeletnicire este ațâțarea cea de toate zilele la un măcel mondial, să fi fost cuprinsă subit de dragoste pentru poezie, să se fi Înfierbântat așa, deodată, pentru probleme de cultură? (Ă). Micii asasini cu pretenții de intelectuali vorbesc despre „atacul” ziarului Scânteia la adresa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
judecată stăpânită de pasiune. Femeia să rămână în afara partidelor politice. 9. D-l Berceanu - Înscrierea femeilor în partide politice ar fi prematură, femeile trebuind să introducă o notă nouă constructivă de obiectivitate și pregătire temeinică. Să se ferească deci de ațâțarea sentimentelor anticreștinești care le scoboară prestigiul lor în societate și familie. 10. D-l Alex. N. Gane, prim președinte al consiliului legislativ - Înscrierea femeilor în partidele politice fără de a putea exercita drepturile politice n-are nici un rost. Crede că la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cum a dat cu limba, i-a înghițit nevestei acul din mâneca cămeșii. Acul a nimerit într-o vână și de-acolo puterea sângelui l-a mânat la inimă : n-a mai avut nimeni ce-i face. Și, vorbind cu ațâțare, grupul se împrăștie. În casa lui, Gheorghe Pârâială avea mâna largă iar oamenii săreau cu dragă inimă să-i deie ajutor. La tăierea porcului bunăoară, înștiințat, cel dintâi se înființa cel care cunoștea toate mădulările animalului, cumătrul Gafton. Soseau apoi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Îi așteaptă acasă o pereche de boi, un cal înșeuat, un scut cu o framee și o sabie. Oftează cuprins de deznădejde. Știe că trăiește în curățenie cât e el plecat, alături de familia ei, nestricată de momelile petrecerilor și de ațâțările ospețelor. Dar n-are cum să-l aștepte douăzeci și cinci de ani, până va fi lăsat la vatră. O s-o dea în acest timp ai ei după vreun alt fiu de căpetenie. Lacrimile îl podidesc. Se smiorcăie co pilărește și-și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și eu, căci sunt locurile noastre, unde am petrecut. El nu răspunse. O privea cu luare-aminte. I se păru că-i într-o stare mai bună decât o lăsase. Arăta oarecare veselie; el înțelese, însă, că-i mai mult o ațâțare. O întrebă încet: În sara asta ești mai bine? Sunt mai bine, Culi. Cum îi zici tu arșiții? Febră, nu-i așa? Astăzi am simțit-o mai puțin. Glasul însă îi era slăbit; vorbirile îi erau scurte, cu pauze. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sat fortificat din apropierea ruinelor fostei Segelmesse. Principala lor preocupare este de a face zile fripte clanului care locuiește în satul vecin. Se dovedesc nemiloși unii cu alții, mergând până la distrugerea canalizărilor de apă, la tăierea palmierilor la nivelul solului, la ațâțarea triburilor nomade pentru a le face să devasteze pământurile și casele adversarilor, astfel încât am impresia că-și merită soarta. Prevăzuserăm să rămânem trei zile pe teritoriul Segelmessei, pentru odihna oamenilor și a animalelor, procurarea de merinde și repararea câtorva ustensile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]