143 matches
-
visceral, dictator, cu demonstrații de forță, ca în numerele de la bîlci, cu poante ieftine, violent în prima apariție, un vătaf ajuns, îmbrăcat în smoking, cu pantofi de lac și cu papion, care pocnește din bici în stînga și-n dreapta, ațîțat cumva de uimirea bieților Didi și Gogo, de tăcerile partenerului său, Lucky, omul-mârțoagă. Cea de-a doua apariție este în alt registru. Diluată cumva de vălul visului. Ca și cea a lui Lucky, interpretat de Pali Vecsei, poate unul dintre
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
titlu aș porni și când vorbesc de poemul’’inger cu aripa de gheață.’ Din start, suntem într-un plan magic. Iată un fragment: “Mă obișnuisem deja/îngerul rătăcea pe drum cântând ori/ se lăsa ferecat/purtat/într-o cușcă/privit, ațâțat/în număr de circ/ se-ntâmplă și s-adoarmă -n plină zi/pe umărul cuiva sau, pe creștet/ [dar mă mai slujea cât de cât]/coșmarurile lui nu erau de dorit/tresărea, scotea flăcări/pe nas, pe gură. chemă ploaia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
urmă amintește oarecum de prinț prin castitatea sa atât de apropiată de infirmitate. În scena decisivă a nuvelei, în care criza se dezlănțuie și lucrurile trebuie în sfârșit să se aleagă într-un fel, Katerina e cuprinsă de acea veselie ațâțată, atât de specifică eroinelor dostoievskiene (...). Mica scenă în trei evocă destul de precis marea scenă, cu zeci de personaje din salonul Nastasiei Filipovna..." Multe alte trăsături definitorii geniului dostoievskian sunt reperate, în stare incipientă sau de pe atunci marcate, în Gazda și
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
la rădăcină, Picatură de lumină, Și cât mi-ai lăsat de seacă Inima, în foc, să zacă? Cât te-am dus, încolo-ncoace, Cât te-am grijit, din găoace, Și nici umbră nu mi-ai dat, Când am ars, mai ațâțat? Și când te-am lăsat în mine, Să-ți fac un pustiu de bine, Cum mi-ai dat, umbră amară, Umbra umbrelor, povară! 13 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: UMBRA / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II
UMBRA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361255_a_362584]
-
un gest hotărât și intră, deschizându-și drum printre servitori și printre mușterii, care se Îngrămădeau În cuprinzătorul spațiu dintre mesele așezate de-a lungul perimetrului sălii. În centru, trosnea focul dintr-un vas cu jeratic, pe ale cărui flăcări ațâțate În continuu bolborosea un ceaun mare din aramă și se roteau frigările cu carne, Învârtite de câțiva țânci nenorociți, ghemuiți pe pardoseală. Sclavi cumpărați pe câțiva bănuți de la vreo familie săracă de pe la țară, Își zise Dante dezgustat. Aerul era Îngreunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
trăiască Wanda! — Menestrehîc cicinee femeia astahîc urîtă? Nu-s eu, nu, nu, hîc, nu eu țde ce sînt toate numai bastonașe și cercuri baccili și coci piciorușe și găurele ca apofiza incertă a lui Atlas pătrunzînd impetuos În orificiul occipital ațîțată Împerechere pat nupțial al globului nostru gînditor rînjetul lui Algazi țap bătrîn se apropie de bibliotecă Își ia cartea preferată Spinoza se duce În colțul lui trage obloanele ce-i un om o substanță simplă o condiție o condamnare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
veioza. A dat drumul la ventilator. Prin perdeaua subțire silueta plopului cunoscut - așa o să-l vadă și atunci, ca de fiecare dată Înainte de a intra În somn, cu frunzele tremurătoare bîzÎind ca elitrele unui bondar, la fel de singură ca acum, la fel de ațîțată ca de o promisiune care-ți mîngîie simțurile În liniștea răcoroasă; nimic agresiv, nimic răzbunător, doar un văl transparent pergamentos, o filă de incunabul al propriului tău trecut Îndepărtat, melancolic, ușor mustrător... Doamna E. Întinde mîna și-și ia de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
exiști În oglinzi paralele, șansa de-a răsplăti două patrii deodată“ - toată ziua m-a urmărit acest vers. L-am găsit azi dimineață pe masa la care scrie Nino noaptea, Într-o totală singurătate. Mi-l imaginez cum se aruncă ațîțat și lacom asupra hîrtiei albe eliberînd lent și chinuitor doar cîteva dîre de poezie, cum le Întinde neîndemînatec cu mîna stîngă Într-o dezordine ce se lasă cu greu descifrată, apoi Își scoate din ascunzătoare țigările, Își regăsește autoritatea, redevine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu cameră cu tot. Acum poți vedea atît de clar palmele tale ca niște cupe de Înghețată făcînd Înconjurul unui scuar - o Învălmășeală de concavități, urme lăsate de un fruct ce se rostogolește lent, spre corpusculii gustativi și nerăbdarea lor ațîțată... E fără Îndoială o imagine aceasta, o imagine fără idee, un somn fără sens, o sete fără obiect. Iată, am atins pătratul șotronului, am chipul unei respirații reci care se Întretaie cu o emoție și mai departe În aerul rarefiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la sunete și glasuri. Însă acum zarva se Întețise. Instinctiv, aruncă o privire spre ușă. Poate că izbucnise o răzmeriță sau, mai rău, o răscoală a dărăcitorilor, mereu gata să se revolte. Ieși În fugă, pomenindu-se În mijlocul unei gloate ațâțate ce se scurgea pe străduța Îngustă ca un râu turbat. Printre oamenii Îmbrăcați În cele mai multe cazuri cu straiele modeste ale lucrătorilor, se distingeau ici și acolo veșmintele mai rafinate ale câte unui membru al breslelor mari și uniforma câte unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
primise un dar. Era în vară. Un trecător prin sat, rătăcit, pesemne și care-l salvase pe copil de ploaia de mere coricove îndreptată asupra-i de nărăvașii ciudoși, îl trăsese de-o parte să-l ogoaie. Simțindu-i meteahna ațâțată și de batjocoritori, îi vorbi de un leac, ridicând stufoasele-i sprâncene deasupra ochilor pătrunzători și veseli. Să fi trecut o jumătate de an, poate? El se găsea tot cu frica-n sân, parcă și mai și decât altădată! Și
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
logică invidiată de mulți oameni de știință. Este normal ca timiditatea și sfiiciunea întâlnită atât la flăcăi cât și la felele de măritat să condiționeze procrearea de anumite condiții. Joaca de copil „arată-mi-o și ți-o arăt” a ațâțată curiozitate. Repetarea acestui joc nu mai este posibilă când aparatele de reproducție sunt terminate cu toate glandele și hormonii aferenți, deci pe la începutul pubertății. Dar asta nu împiedică învățarea. Si părinții, mai mult decât copii au de învățat, contrar recomandării
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
prezentat la magazin: --Nae, azi noapte m-am gândit: chioșcul tău, cu mărfuri și vad comercial, cu tot, nu face mai mult de zece milioane. Atât și nimic mai mult! Ultimul cuvânt! Și dădu să plece, conform directivei coanei Firuța. Ațâțat, Nae strigă după el: --Stai, nea...că și eu m-am gândit azi noapte. Și eu mi-am dat seama că magazinul meu, cu vad comercial, cu tot, face opt sute de milioane. Atât și nimic mai puțin! Mai gândește-te
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
de microbi”. Căută o femeie, o aduse acasă, îi explică amănunțit ce avea de făcut, după care intră în baie să se spele. Văzu niște muște ce bâzâiau între pereții albi... „Și astea sunt purtători, așa zicea ăla la aparat”. Ațâțat, înșfăcă un prosop și începu o vânătoare turbată în spațiul strâmt al băii. Câteva muște se refugiaseră deasupra rezervorului de la toaleta, hotărât, se sui pe cadă, învârti ștergarul și, poc, alunecă în cadă cât era de lung. Se ridică după
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
din pricini de Mărturisire... Le-au dus legate la Selin : Vriena și Fevronia Alături de Tomaida și de sora Ieria... Cele 3 în Rugăciune, Rugau Cerul, Pronia Să-i dea tărie, să n-abjure-Crucea ei-Fevronia ! Goală, deasupra unui foc, cu ulei mult ațâțat... 4 oameni cu toiege Carnea-nsânge-au sfărâmat... Cu torțe ars, trupul pe lemn, în popor l-au spânzurat Picioarele, limba și sânii și mâinile i-au tăiat... Cu sabia i-au tăiat capul...Lisimah a plâns cu-amar, Pe ea, dar
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
Pârlea Publicat în: Ediția nr. 552 din 05 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ROMÂNI, ATENȚIE LA...HITLER! (PAMFLET) ROMÂNIA ÎN STRADĂ, își supralicitează Robert Turcescu emisiunea sa de joi, din preajma orei 21. În stradă, ce-i drept, sunt câțiva demonstranți ațâțați de cele două tabere politice aflate în conflict deschis. E drept, de asemeni, că starea acută de beligeranță are “suport”. Adică fotoliile călduțe și relativ bine plătite ale unei tabere sunt uzurpate de pretendenții nerăbdători, mult prea nerăbdatori, ai celeilalte
ROMÂNI, ATENŢIE LA HITLER! (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358203_a_359532]
-
umbre dincolo de geam o pasăre sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le cos la subțioara unui cercan să mușc din ele încăpățânarea de a nu auzi și cu urechile astupate de doi greieri rămași într-o umbră de coasă să-mi redobândesc libertatea de a fi dincolo de calapod Referință Bibliografică
MITRIDATIZARE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380531_a_381860]
-
Fecioară Maria. Așa s-a născut Hristos-Frumosul frumuseții absolute! Se spune că Frumosul s-a născut într-o peșteră... „Luptați-vă pentru frumusețea mea!”, strigă brusc, în istoria abia începută a lumii, Elena din Troia. Și spadele s-au încrucișat, ațâțate fiind de plăcerea frumosului feminin. Frumosul căzuse pe pământ prin femeie. Dar grecul care a furat focul de la zei, prin Prometeu, a știut că-i mai lipsește să fure și frumosul din Olimp; și atunci s-a apucat să-l
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
ele o dorință care le speria. Aveau momente când se strângeau în brațe și brusc, se îndepărtau speriate de o tresărire a uneia, ghicită de cealaltă.. Își urmăreau cu coada ochiului reacțiile. Știau adevărul : că trupurile le erau stârnite, simțurile ațâțate. Erau ca niște mere coapte când s-au hotărât să muște din viață. Li se năzărise în visele lor să culeagă împreună fructul, să-l desprindă cu mâna lor din pomul cunoașterii. „O astfel de noapte întâlnești numai în poemele
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
atâta vreme ?" 3. " Cine a delapidat Revoluția ?" 4. "Oare vom auzi că în România va exista democrație de tip occidental când va face plopul pere și răchita micșunele ?" 5. "Ce se întâmplă cu noi ?" 6. "Români ațâțați împotriva românilor, muncitori ațâțați împotriva intelectualilor, la ce pot duce aceste sfâșieri și convulsii ?" 7. " Cine sunt cei care organizează discordiile, ura ? Și de ce ?" 8. "Vreți să simțim iarăși gustul minciunii ?" 9. Vreți să reînvățăm să ne "descurcăm", să reînvățăm să ne resemnăm, să
NIHIL IN INTEGRUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346910_a_348239]
-
din visarea-mi de-o pală de vânt, zăresc o cioară poposită în iarba uscată. Uimit, o văd cum se luptă să spargă de-o piatră o nucă. I-alunecă gheara pe piatră... nuca-nviază... fuge zglobie... și pasărea țopăie ațâțată... ciocul, gogeamite menghină, o-apucă... poc-poc! Nuca se face în două. Speriată nițel de recul, hămesita deschide a zbor scurt perechea de aripi. Cu greutate m-aplec și i-apuc ofranda... Tare-aș vrea să aflu, să știu ce-i
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
pentru a răbda ca iarba osânda verii;ne-am născut fiind mare nevoie de noi,era nevoie de încleștarea durerii.Noi ne-am născut pentru a putea suferi,pentru iubire, pentru dreptate și viață;cu scăpărări ascunse din ochii fierbințiam ațâțat foc de căutare în dimineață.Noi ne-am născut pentru a putea suferi,pentru aer, pentru pământ și flori;candoare și credințe statornicite-n taină,umplu zbuciumarea și frica de erori.Noi ne-am născut pentru a putea suferipentru patrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
exact prin asta trebuiau să desfidă proletar civilizatele cupluri de la Casa Albă. Și ce mai surogat au importat de-acolo curțile comuniste românești! Apogeul atingîndu-l savanta analfabetă a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc La Goulue, tiparul Moulin Rouge în variantă Carul cu bere. Talia princiară a Reginei Maria, amplificată discret de mantii lungi, unduind de pe marmura capului încoronat, peste umerii de zeiță, spre coapsele secrete. Suverană părăsind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uitat această lege În tête à tête-urile cele mai Îmbătătoare pentru un bărbat vanitos ca el, ambițios, Îndrăgostit (poate că era...; libertinii sunt capabili de orice, chiar să iubească fete de 43 de ani). De altfel, există În vanitatea prea ațâțată o inflamare ce seamănă diavolește de mult cu iubirea. Diavolește e cuvântul potrivit! Trebuie citit În Memoriile Marii Domnișoare despre aceste vicleșuguri ale respectului și tandreței, demne și nerăbdătoare. Prințesa, căreia Îi păsa de felul În care scrie, notează lucruri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ideea de calm și de liniște cu prima apariție a balenei pe care-o urmărea, fie că era altceva la mijloc, nerăbdarea îl dădu oricum de gol, căci în clipa cînd zări movila aceea albă, el porunci, cu un glas ațîțat, să fie coborîte ambarcațiunile. Cele patru ambarcațiuni, cu a lui Ahab în frunte, se avîntară așadar spre pradă. Matahala albă se scufundă însă, în curînd și în vreme ce noi așteptam, cu vîslele în aer, să apară din nou, ea se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]