372 matches
-
din Câmpia Banatului) care este adeseori confecționata din pânză învărgată cu cinări sau din sada, pânză creată, este încrețita în jurul gâtului. Mânecile se termină în volan fodor.Ornamentația, cusuta în alb, negru și fir auriu este plasată pe guler, cusut ațiu(pe dos)totdeauna cu negru; sub guler este brățară, cusătura peste crețuri, de asemenea în negru. Pe piept sunt două rânduri înguste de urzărele, iar pe mânecă, unde se desfasoara decorul principal, găsim sistemul de tablă urzariu(un dreptunghi compact
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
cu motive izolate înșirate pe lungime, sau grupate într-o compoziție.Volanul mânecii este susținut cu brățară, aceeași cusătura că cea de pește crețurile de la gât. Motivele geometrice, specifice Banatului, sunt cusute în multiplele sisteme, între care amintim punctele de ațiu, nemțoane, tăietura și bombiu. Cand se lucrează cu fir auriu, se coase în punctul specific broderiei turcești''. (Ibidem). 7. Ibidem. 8.''Cămașă,(Oravița) încrețita la gât, are mânecile terminate în volan fodori. Ornamentația cămășii este realizată în alb, sub formă
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
direct așa cum o face în poezia Doina: ”De la Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, ... Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
modestie, fiecare om, după puterile lui, face câte ceva care să-i primenească viața, să i-o înfrumusețeze, să-i dea satisfacția că a rămas ceva în urma lui și că nu a făcut umbră pământului degeaba. Oricât ar striga unii sau ații, "jos Băsescu" sau "jos Ponta și Antonescu", oamenii își văd de treaba și își repară astăzi un gard, mâine îl vopsesc, schimbă acoperișul casei și-i văruiesc pereții ca să apară primeneala și în ograda lui și astfel satele prind viață
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_din_romania_de_elena_buica_al_florin_tene_1350017294.html [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau calea negustorilor ce treceau cu marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea sau oricărui călător mai înstărit și-i jefuiau. Nu de puține ori, aceste jafuri se făceau cu vărsare de sânge. Stăpânirea, de multe ori depășită de situație, încerca
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții, sătui să tot slugărească boierului pentru o burtă de mâncare. La început, își făcuseră de cap prin pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
îmi șoptești la ureche poeme cu gura coclita. Singurătate, numai tu poți să mă apropii de viață, de moarte. Mă văd doar la lumină privirii tale, cu timpanele sparte, cea care nu te afli nicicând vinovată când vii și mă ații. Până atunci ne înfruptam cu voluptate una din mustul celeilalte pe saturate. Și de data aceasta mă voi ridica cu fiecare cădere mai dreaptă, cu fiecare nouă cădere, cu fiecare nouă trădare, cu fiecare nouă trudire spre Cea de veci
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
se aflau la îndemâna sărăntocilor (cum de-alfel și eram cei mai mulți, pe vremea aceea). Această „dezmierdare” culinară, neegalată de nici o altă încropire „prânzuită” pe care-o voi fi servit de-atunci încoace mi-a rămas printre puținele repere cu care îmi aleg, ațin și îmi urmez valorile. Apelez la acest „clișeu” din copilăria și adolescența mea pentru că el a fost „mirabila sămânță” care a crescut într-o eflorescență ce mă va ademeni și va forma gustul pentru reflecție, prietenie, intimitate și frumos. Și
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dascalii_scoli_de_ieri_prietenii_si_parintii_nostri_.html [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
să purceadă la istorisirea acelei neobișnuite întâmplări. Pe atunci, începuse prin urmare baș-Vizdeicu, țin minte, nu-ți ajungeau două perechi de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
spatele, îndreptându-se către poartă pentru a se întoarce la serviciu. Ștergându-și o lacrimă, Aurelia se grăbi să dea ascultare poruncii, însă ca un făcut, piatra ieșită din pavaj, pe care de obicei avea grijă să o ocolească, îi aținu calea împiedicând-o și după senzația de arsură la genunchi, o șuviță subțire de sânge, porni să șiroiască de-a lungul piciorului. Auzindu-i țipătul înnăbușit, mama își întoarse capul și văzându-i genunchiul zdrelit, pufni nemulțumită: “Poftim, de ce să
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472484148.html [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea. Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă, Nelimitata Crevasă își macină canin tăcerea spațială, așteptând cu ... Citește mai mult Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea.Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă, Nelimitata Crevasă își macină canin tăcerea spațială, așteptând cu ... XVIII. ION IANCU-VALE - PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012. Stau deseori
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
tot așa, deși orfan (tatăl), deja alți doi copii la Medicină, din¬tr-o singură familie de pre¬ot! Așa că încercăm să-i ajutăm. Am acordat și acordăm mai multe burse copiilor care sunt la facultăți, știind în ce si-tu¬ație se află părinții lor, și așa se face că am școlarizat până acum peste trei sute de copii. ¬Nu toți sunt preoți, dar o parte din¬tre ei sunt. Când am venit aici, am găsit numai cinci pre¬oți născuți în
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
că dom' colonel, se amăra ea, cădea lat cu curu la ea, iar ei i se făcea dor de ștrolomeac în fofoloancă, ce vrei, asta e viața!, și ăia ai ei, vînjoși, da' însurați, așa că nu ținea mult drăgosteala, îi ațineau calea nevestele și o păruiau, da' merita, pentru puțină fericire, furată, e drept, da' adevărată ... Și de-aia se uita ea cu ură spre crîșma plină de pulărăi, arză-i-ar focu să-i arză!, că au acasă neveste și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
timp, ocolind cazinoul din complexul în care stai, lucru practic imposibil, pentru că intrările și ieșirile se fac prin el - jocurile de noroc și instrumentele lor s-au mutat și în spațiul marilor magazine care pun la dispoziție raioane specializate, de ațin acolo poate și din necesitatea imperioasă de a te “ține în priză” , să “exersezi” pentru a nu le uita parametrii de funcționare și eventuala detașare de melic ... Pentru cei cu o sensibilitate mai “înverșunată” la o atare deprindere, chiar omul
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Tentatie_si_abstinenta_in_las_vegas_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
de suflete, care aveau o râvnă deosebită pentru noua credință vestită de Theodoros și de ucenicul său, Artemios. Erau oameni atât de dragi celor doi, care și-ar fi dat și viața pentru misionari. Credincioșii erau oameni simpli, unii agricultori, ații păstori. Acum, de când veniseră misionarii, aflaseră adevăruri atât de însemnate, încât, spiritual vorbind, erau mult deasupra multor altor categorii de oameni din oraș, care se considerau educați. Ei aveau ceea ce era cel mai de preț: Evanghelia și credința în Domnul
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432015240.html [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
Credința strămoșească, Iași-2013, p. 653-654) De la Nistru pân’la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta singurătate;/ Din Hotin și pân’la Mare/ Vin Muscalii de-a călare/ De la Mare la Hotin/ Calea noastră ne-o ațin./ Și Muscalii și Calmucii/ Și nici Nistrul nu-i îneacă/ Săraca țară, săraca!// Din Boian la Cornu Luncii/ Jidovește’nvață pruncii/ Și sub mâna de jidan/ Sunt românii lui Ștefan./ Vai de biet român săracu/ Că-ndărăt tot dă ca
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
ceas. Mai era o jumătate de oră până la plecare. Traversă și începu să se plimbe prin fața hotelului. Nicăieri, nicio bancă. Curând începură să apară și călătorii. Așteptau cu toții în picioare. Bura. În colțul străzii, un afiș cât silueta unui om aținea calea trecătorilor. Cu un zâmbet salvator întins pe tot obrazul, eligibilul îi încuraja îndemnându-i cu un sloganul lăbărțat, să fie mândri. Iritat, Platon îl contemplă un timp, apoi se întoarse cu spatele. Minutele se scurgeau fără grabă. Începea să
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471579881.html [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
electrificat toată valea Oltului, că a trăit pe stîlpi la cea mai înaltă tensiune și cu el să nu se pună dobitoacele cu floci, că el ... Tu, mă, neputinciosule, că m-ai făcut de rîsul străzii ... Da' de ce-mi ații calea, fă, putoarea lu' mă-ta aia tare-n curbasan?! Acu' te legi și de mama, fir-ar ea a dracului de izmenită și de curvă bătrînă, ca mă-ta aia care se întinde cu bîlbîitul, la vîrsta ei, ptiu
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
faptul că este unul din acea parte infimă a societății care poate dăuna grav. Una dintre fetele din secția de „Specialități” avea nu numai conformația ci și delicatețea Ericăi și nu arareori o privea cu drag. A început să-i ațină calea, convins fiind că era aproape imposibil să nu aibă un iubit. Pentru Elena a devenit agasant. A îndrăznit într-un târziu să îl întrebe franc: - Ce vrei de la mine! - Să ne întâlnim undeva în oraș, oriunde vrei tu.... - Nu
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
altcineva! - Putem stabili să ne întâlnim întâmplător... - Și ce să facem? - Să stăm de vorbă. Doar atât! - Bine. Întâlnirea nu putea fi câtuși de puțin întâmplătoare. Amândoi au avut emoții. Albert nu mai părea să fie aceeași persoană care îi aținea calea cu insitență. Stângăcia lui a avut efect benefic asupra stării fetei care și-a revenit din înciudarea că a dat curs invitației fără ca măcar să înțeleagă motivul acestei întâlniri. Avusese pornirea de a-l înfrunta temeinic în orice încercare a
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... Citește mai mult Haiduciiîn vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești.Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... II. MOLEARCA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Molearca Molearca era bolnavă. Bătrână și bolnavă. Pe chipul ei, viața săpase șanțuri adânci. Cunoscuse în viață răul și binele deopotrivă. După o copilărie plină de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
așa de bine potrivite și rânduite de la bunul Dumnezeu, încât credeai că Potirul cu Mir se răsturnase pe fruntea ei! Era, toitănică, apropia optsprezece ani, ...tocmai bună de măritat. Începuseră băieții să-i dea târcoale. Care mai de care îi aținea calea când pe uliță, când pe la fântână, când pe la cooperativă, făcându-și de vorbă cu ea, doar, doar, or prindea-o de drăguță. Dar nu-și găsiseră. Le vorbea la toți în plac, însă de apropiat nu se apropia de
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496092307.html [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
alungând spiritul concurențial, ne îndeamnă la colaborarea cu ceilalți în vederea rezolvării unor probleme grave ale umanității, precum sărăcia, boala, poluarea, războaiele. Dialogul ecumenic ne arată că lumea creștină nu se limitează la confesiunea de care aparținem și că sunt și ații care cred diferit, iar Dumnezeu lucrează, într-un fel sau altul, și în mijlocul lor. „Oricât de mult ne-am deosebi prin concepții unii față de alții, oricât de inacceptabilă mi s-ar părea credința unor oameni cu care mă întâlnesc, față de
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_andrei_kuraev_stelian_gombos_1330331825.html [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]