46 matches
-
în număr de 15, destinate vizitatorilor, confesorilor și capelanilor, cât și magistratului din Bezonvaux când acesta se deplasa la abație. Această clădire se afla în fața tindei și turnurilor bisericii la care se ajungea prin galeria situată de-a lungul locuinței abațiale. Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de ducesă ?) cu perdele verzi, străjac
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
asemănătoare cu chiliile monahiilor, se situau în prelungirea Pavilionului de Oaspeți, dar erau separate prin grilaje și parloarul / vorbitorul unde se duceau călugărițele care primeau vizite. Aceste școlărițe aveau curtea lor și o galerie care le permitea să meargă la abațială pentru a asista la unele slujbe, deși mai existau capele în diferite clădiri claustrale. În extremitatea de Sud-Vest, aproape de zidul cel înalt și crenelat, era izolat "Spitalul", conceput „pentru aceste soiuri de boli contagioase care apar uneori.” Era construit departe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
stână, cotețul porcilor și "fabrica de bere", în apropiere de "Fântâna Spălătoriei", se afla cuptorul de var, care, odată stins, era utilizat pentru spoirea zidurilor adăposturilor animalelor, și cu care se umpleau sarcofagele de piatră unde odihneau corpurile înmormântate în abațială sau la galeria claustrului. Varul intra și în compoziția mortarului de zidărie în toate lucrările de întreținere. Aceste sarcini se cuveneau „țiglarului”, un fel de factotum, care schimba, înlocuia și reașeza țiglele și ardezia acoperișurilor pe care le repara și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
înfrângere decisivă, în condițiile în care contele de Blois încerca să creeze un stat independent între Franța și Germania. Cu această ocazie, Odo a murit în luptă. Gothelo a murit la 19 aprilie 1044 și a fost înmormântat în biserica abațială de la Bilsen. Fiul său Godefroi i-a succedat în Lorena Superioară, însă împăratul Henric al III-lea a refuzat să îi acorde acestuia și stăpânirea în Lorena Inferioară. Atunci când Godefroi s-a arătat nemulțumit față de decizia imperială, Henric a amenințat
Gothelo I de Lotharingia Inferioară () [Corola-website/Science/328502_a_329831]
-
pe atunci canonic onorific de București și rector al Colegiului Pontifical Grec din Roma. Inițial a refuzat, cunoscând problemele religioase din România, dar papa l-a convins să dea ascultare. La 5 noiembrie 1905 a fost consacrat episcop în biserica abațială "Sfântul Anselm” din Roma, de către Cardinalul Girolamo Maria Gotti, prefectul Congregației "De Propaganda Fide” din Curia Romană, iar la 17 decembrie, același an, a urcat pe tronul arhiepiscopal. Mons. Raymund Netzhammer și-a ales ca moto pe sigla episcopală cuvintele
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
se găsește în comuna Saint-Martin-de-Boscherville, în Seine-Maritime. Biserica abațială este, aproape în întregime, de stil romanic Biserica se află în lista Monumentelor istorice din Franța, din 1840. Sala capitulară se găsește în lista Monumentelor istorice din Franța, din 1875. Abația a fost construită în secolele al XII-lea și
Abația Saint-Georges de Boscherville () [Corola-website/Science/326475_a_327804]
-
și al XIII-lea, pe situl unui vechi templu păgân. Săpături arheologice întreprinse în 1981 au scos la iveală prezența unui fanum galic de la sfârșitul secolului I î.Hr. și a unei capele funerare creștine din secolul al VII-lea. Biserica abațială Saint-Georges de Boscherville, văzută din exterior
Abația Saint-Georges de Boscherville () [Corola-website/Science/326475_a_327804]
-
capitale potrivit legii comune. Sprijinit de papalitate, Becket s-a opus cu tenacitate, ceea ce i-a oferit regelui prilejul de a promulga în 1164 "Constituțiile din Clarendon", ce stabileau un control permanent al regalității asupra clerului englez. Alegerile episcopale și abațiale urmau să aibă loc în capela regală, sub supravegherea regelui, apelul judiciar la Curia română fiind supusă consimțământului regal și toți marii prelați ai regatului erau datori să jure credință regelui la alegerea lor. Asasinarea lui Becket în 1170 de către
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
revenit la Tihany în 1990, dar complexul mănăstiresc a fost retrocedat de către stat abia în 1994. În perioada 1992-1996 a fost realizată o restaurare interioară a frescelor și altarelor. În 1996 au fost începute lucrările de renovare completă a complexului abațial. Abația Tihany funcționează de la 31 mai 2012 ca un priorat autonom (prioratus conventualis) în cadrul Congregației Benedictine Maghiare. Superiorul mănăstirii este priorul Richárd Korzenszky. Cei nouă călugării care locuiesc în mănăstire oferă asistență religioasă pentru locuitorii din Tihany și din mai
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rămas neterminate din lipsă de fonduri, cum ar fi în Belgia catedrala din Anvers. Primele catedrale gotice au apărut în inima Franței, pe domeniul regal. Cea dintâi este biserică abațială de la Saint-Denis din Paris, înălțată în deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub îndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, între 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
etc. sunt tot atâtea centre de înflorire a culturii apusene. Vor veni însă vremuri grele și pentru b. Mai întâi tulburările pricinuite de Reformă și de războaiele religioase din secolul al XVI-lea vor duce la imense distrugeri de b. abațiale. În special în Anglia, dar și în Franța, pierderile pentru cultura universală provocate de distrugerile mănăstirilor catolice au fost de nereparat. Iar în timpul războiului de 30 de ani (1618-1648) pierderile nu vor fi mai mici. Multe rapturi de cărți săvârșite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
condiția precară a călugărilor și preoților mărunți. Pentru a-i pune la adăpost de nevoi, Carol cel Mare instaurează dijma (orice producător trebuia să rezerve Bisericii a zecea parte din recolta sa), iar Ludovic cel Pios decide să împartă bunurile abațiale în două: un lot rezervat folosinței exclusive a abatelui, celălat întreținerii comunității și mănăstirii. Pentru a reinstala disciplina, foarte tolerantă sub merovingieni, s-a recurs la o reformă a clerului: substituire a arhiepiscopiilor metropolelor dispărute, autoritate a episcopului extinsă asupra
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
vasalii de rang mai modest. În scurt timp, beneficiile ecleziastice vor cădea sub influența feudalilor care-și impun voința, controlează investiturile și nu ezită, în anumite regiuni (în Franța mai mult decît în Germania), să hotărască soarta scaunelor episcopale și abațiale, ca și cum ar fi fost vorba de o funcție transmisă ereditar descendenței lor. În cazuri extreme și numai atunci cînd episcopul provine din aceeași familie ca cea a contelui, el își poate conduce propriii oameni în oastea regală sau princiară, și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
originea acestei mișcări se află, pe de o parte, influența monahismului grec asupra călugărilor și mănăstirilor din Italia de Sud (Calabria, Pouilles, Monte-Casino) pe care le-au frecventat reformatorii clunisieni, pe de altă parte răspîndirea cîtorva mari școli episcopale și abațiale în Franța, în Imperiu și, mai ales, în Lorrena, datorită acțiunilor întreprinse de Gerard de Brogne (880-959) și de Jean, abate de Gorze (către 950), menite a reda vieții monastice caracterul său ascetic și mistic. Aceste multiple încercări, de exemplu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aproape total pierdută pe la începutul secolului al XI-lea. Abatele Ingulf, contemporan al lui Wilhelm Cuceritorul, descrie în felul următor situația din Anglia: "De ani de zile n-a mai fost libertate în alegerea canonică a prelaților; slujbele episcopale și abațiale au fost conferite după bunul plac al Curții regale prin învestirea cu inel și bunuri pastorale"204. Papa s-a plîns de Franța lui Filip I într-o scrisoare adresată lui Procleus, Episcop de Chalons: "Printre ceilalți principi ai vremurilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
refacă întreaga construcție, mai puternică și mai frumoasă. Mai mult decât atât, cavalerii cruciați au eliberat lăcașul de invadatori. După care, ducele de Bourgogne a avansat mănăstirea în ierarhia religioasă. La rândul lui, regele Jean a scos din ruină casa abațială și a fortificat întregul edificiu. Țăranii din zonă au fost obligați să participe la întreținerea lăcașului, primind în schimb dreptul de a se adăposti între ziduri în caz de primejdie. Datând de 15 secole, așezământul catolic este în prezent un
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
uniformă, proporțională cu sinusul latitudinii. Cum s-ar fi rotit oare dacă punctul ar fi fost fixat În vârful cupolei Templului lui Solomon? Poate Cavalerii Încercaseră și acolo. Poate calculul, semnificația finală, nu s-ar fi schimbat. Poate că biserica abațială de la Saint-Martin-des-Champs era adevăratul Templu. Oricum, experiența ar fi fost perfectă numai la Pol, unicul loc În care punctul de suspensie se găsește pe prelungirea axei de rotație a Pământului și unde Pendulul și-ar realiza ciclul său aparent În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pliscuri de archeoptericși, aeroplanul lui Breguet, al lui Blériot, al lui Esnault, și elicopterul lui Dufaux. Așa se intră În Conservatoire des Arts et Métiers din Paris, după ce treci printr-o curte de secol XVIII, punând piciorul În bătrâna biserică abațială, inclusă În ansamblul arhitectonic mai târziu, așa cum se găsea altădată inclusă În parohia prioratului originar. Intri și rămâi orbit de această conspirație care pune alături universul superior al ogivelor cerești și lumea htoniană a devoratorilor de uleiuri minerale. Jos se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în planul originar al lui Dumnezeu când a creat universul, s-a strecurat o mică eroare, aducând în existență aceste mici creaturi. Ajung la Saint Gilles în primele ore ale după amiezii și mă opresc în fața unei biserici impunătoare, biserica abațială, cu un portal romanic cu tot felul de sculpturi și basoreliefuri, măcinate de timp. Ușile sunt roșii și nu pricep de ce această culoare pe ușa unei biserici. In dreapta ei, pe o bancă la umbră, îmi iau obișnuitul prânz, atât
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mai bine în celebrările liturgice, unde se simțeau puțin solicitați din cauza limbii latine pe care nu o înțelegeau și a rolului marginal de simpli spectatori pe care îl aveau în cadrul unor ceremonii somptuoase. Între secolele XV și XVI, școlile muzicale abațiale și ale catedralelor au devenit astfel realități muzicale prestigioase și adevărate laboratoare de artă polifonică rafinată. Aici, cantorii-compozitori s-au format tehnic și profesional, iar muzica și-a asumat roluri ieșite din comun și de înaltă ținută. Limbajul muzical se
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
secolul al XVIII-lea, odată cu invenția vinului spumant. În ceea ce privește tirbușonul, acesta apare abia în anul 1630 în Anglia, alături de dublul său, unealta pentru descărcat arma, furnizată odată cu armele de foc. Dom Pérignon este înmormântat în anul 1715 în naosul Bisericii abațiale, la piciorul Altarului, sub o placă de marmură neagră a cărei inscripție este menită să ne reamintească faptul că acesta și-a trăit viața cum summa laude, adică într-un mod demn de cele mai înalte elogii. Abația din Hautvillers
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]