285 matches
-
fetițele, tatăl și nevasta - Doamne iartă-mă, ce specimen - mică, iute ca paprika și cu unghiile oribil de lungi, pictate ca la un concurs de kitsch-uri. Intrăm în casă. Îi arăt întâi priza aia smulsă. O repară. Îi arăt abajururile, trei, identice: semicercuri de hârtie, unul pentru hol, unul pentru cameră și altul pentru bucătărie. Ne contrazicem puțin legat de cum trebuie montate, dar până la urmă el are dreptate: cu partea plată în sus și cu cea bombată în jos. Se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Cât să vă dau? Cât mă costă? (Vai, cum rânjește, Doamne, parcă-i Lică Sămădăul.) Cât doriți dumneavoastră. (Vai, futu-ți Dumnezeii mă-tii de mizerabil.) — Cum adică? Nu. Trebuie să-mi spuneți o sumă. O priză reparată și trei abajururi montate. Cât mă costă? (Mă simt: deja sunt seacă și irascibilă. Deja? În condiții normale, adică nu cu panica de-a fi doar cu el între patru pereți, eram de mult turată.) — Douăzeci de lei e bine. Îi dau treizeci
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dormitorul soților Leonida și Efimița care aduce a odaie de penitenciar cu două paturi neapărat suprapuse cu un țucal sub cel de jos, un garderob modest, cu cîteva accesorii pe masa rotundă din mijloc, dintre care nu lipsește lampa cu abajur roz. Lîngă masă două scaune sau fotolii ale celor doi. Neapărat un stativ, măsuță etc. cu vrafuri de ziare împăturite din care cei doi se vor servi copios. Lîngă masa principală o măsuță cu telefon străvechi (sau poate ultra modern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prin bucătărie. M-a privit grav, a schițat un pas de balet, după care a început să se învârtească, desculță, brațele elegant desfăcute, o palmă spre tavan, una spre podea, gâtul puțin contorsionat și ochii închiși. O dervișă învârtitoare, rochița abajur pe gambete lungi, umflată ca o cupă de șampanie cu gura evazată în jos. S-a tot învârtit, amețindu-mă, și s-a oprit brusc cu spa tele la mine și fața spre frigider, ceea ce a stricat puțin efectul. — Cum
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
toarea rugăciune de prânz a lui Mollah Internet, aruncată din megafonul minaretului de peste drum. Călcaserăm afară păstrând o distanță decentă între noi, evitând să devenim iar atracția străzii, ea în jeans și sandale, partea de sus înfășurată într-un splendid abajur feminin din pașmina, valuri-valuri de stofă scumpă ce-i înveleau bustul, umerii și capul, lăsând doar o ferestruică lată pentru fața obraznică cu ochelari Ray Ban și o meșă nespălată, însă plină de promisiuni paradiziace. La hotel, făcuserăm amor vreo
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
gurarul căminului. Amical tremură lampa pe-ncăpățânata masă de stejar, Cu întreg timpul ei de bronz Ce-mi încălzește mâna și-adâncul sufletului. De frică, obiectele se ghemuiesc. Și-ntr-un vis ca de la Orhei E cartierul latin, după geam, abajurul cu o iasomie fenominală, Simpltate de cameră ne-metropolitană - și, în penumbră, Femeia adormită, scaun, ceas deșteptător ce numără prelunga plictiseală. NOCTURNĂ V Pleacă de lângă mine, omule, pleacă, - eu casc, Cu atare strașnic preț plătesc pentru-a vieții jalnică-nțelepciune
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
numele. Acasă, serile, îmi făceam temele sub o elansată lampă de gaz, model standard, pentru care se aflau totdeauna în rezervă fitile din coton alb. Arunca, circular, o puternică lumină albă, cu totul satisfăcătoare. Lampa din dormitorul părinților avea un abajur de sticlă roz caramel, pe care se distingea, în relief, conturul celei mai bogate crizanteme. Luxul acesteia mă covârșea. Fiind multă vreme singur, învățasem să citesc încă înainte de a îmbrăca șorțulețul, urmărind literele mari din Universul. Dacă viitorul meu biograf
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
nevoie de alte capete ca să trăiască mai departe, plasa de interdicții riguroase și permisiuni bine delimitate îi acoperă, îi transformă în anonimi, lipsiți de personalitate. Cuvintele se golesc de înțeles. Totul poate deveni delict (delictul "de nap porcesc", delictul de "abajur"), scrisul e un delict, literele sunt sau nu vinovate prin simplul fapt că există (și nu se poate să nu te gândești la controlul literelor de la mașinile de scris din anii '80), atavismul e un delict (în subtext, "originea nesănătoasă
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
În josul sacoului. Pe un alt umeraș aranjez rochia neagră a Melaniei. Cea cu dantelă la poale și la decolteu, care mie Îmi place cel mai mult. O așez lângă sacoul și pantalonii mei, apoi Încep să balansez lustra, ale cărei abajururi strălucitoare aruncă iradieri luminoase pretutindeni. Fredonez un vals și Încep să mă rotesc ușor, țopăit, ca și cum aș fi prins În ritmul nestăvilit al dansului Înaripat. Piciorul schilod mă doare Îngrozitor. Nu iau În seamă durerea. Nu mai iau În seamă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tremurând și m-am Îndreptat buimac spre Întrerupător. Eram amețit de-a binelea, ca și cum aș fi luat un drog puternic. Respiram foarte greu și am realizat că aveam fire de păr În gură. Am scuipat scârbit. La lumina lustrei cu abajururi plate, am văzut cearșaful răscolit, pătat vag de linii sângerii. Pe brațe și pe piept eram acoperit de zgârieturi. Undeva, lângă peretele din față, o rochie neagră zăcea boțită, printre alte boarfe, lângă o pereche de pantofi Înalți. Balansându-mă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Acum însă nu aveam nici chef, nici timp de antrenamente de-astea. Noroc că eram plin de idei. Așa că am luat-o pe perete, apoi pe tavan, încercând senzații cu adevărat tari. Am coborât pe firul lămpii, pe urmă pe abajurul cam alunecos și plin de praf, iar de aici, mi-am dat drumul direct pe masă. Înălțimea era mult mai mare, dar n-am avut nicio problemă. Armura mea protectoare funcționa ireproșabil. Chiar mi-a plăcut zborul. O dată ajuns pe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și scaune care parcă fuseseră descărcate acolo doar de cîteva clipe și așteptau încă să fie mutate și aranjate la locul lor. Într-o parte, înghesuit într-un colț, era pupitrul recepției, deasupra căruia ardea o lampă de perete cu abajurul lipsă. În fund, aflată într-un con de umbră, zări primele trepte ale unei scări în spirală care ducea la etaj. Dîndu-și seama cît este de dezorientat, Bulgarul îi mai făcu un semn scurt cu mîna că poată să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că are un veșnic surâs pe buze? -Nu știu să-ți spun, dar așa mi se pare. Se Îndepărtează amândoi de fereastră, ținându-se de mână. El apasă comutatorul și, lumina plăcută, a unei lămpi de podea, filtrată printr-un abajur de mătase albă, se răspândește aproape carnal, În imensa Încăpere, lăsând ca penumbrele să-și facă de cap prin colțurile În care n-a ajuns Întreagă. -Unde ar trebui să fie așezat portretul? o Întreabă bărbatul, aplecându-se asupra picturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
deosebit de amabil, domnule Lynch-Gibbon, dar nu vin în casa asta pentru prima oară. Trecu pe lângă mine și deschise autoritar ușile salonului. Salonul era scăldat în lumina aurie a focului, iar mirosul puternic de rășină de la lemne umplea încăperea. Lămpile cu abajururi negre fuseseră stinse și tapetul de culoare închisă lucea roșiatic, discret în lumina schimbătoare. Mi-am dat seama imediat, cu durere, că Antonia și Palmer nu ne așteptau. Ședeau unul lângă altul pe două scaune cu spătar, aproape de foc. Palmer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a leșinat nimeni. Întâlnirea a avut loc în salonul locuinței lui Palmer. Draperiile din catifea violet erau trase, ascunzând înserarea, iar tapetul cu trandafiri negri pufoși, luminat de flăcările jucăușe, ne înconjura ca o pădure ostilă. Pe măsuță lămpile cu abajururi întunecate aruncau fascicule înguste de lumină peste colecția de cristaluri a lui Palmer, făcându-le să scânteieze din când în când în mod misterios, dar semnificativ. Antonia stătea în picioare pe covorul negru gros din fața căminului. Lângă ea, pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
unui triptic sacru. Lumina rămase dincolo de ușă. 16 Am coborât treptele spre pivniță, împiedicându-mă și înjurând. Lada era infernal de grea. Am ajuns cu ea jos și i-am dat un picior. Sticlele au zornăit dojenitor. Un bec fără abajur și foarte slab lumina grota mucegăită care era pivnița lui Palmer. Un loc mai sumbru decât o pivniță obișnuită, în care mirosul sulfuros al ceții se contopea cu cel de lemne putrezite și de piatră rece și umedă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de campanie era tare, rece și parcă umed. Mă durea rău stomacul, fără îndoială din cauza băuturii din seara anterioară. Sau încă nu se terminase seara anterioară? M-am ridicat, mi-am luat halatul și am aprins lumina. Lumina becului fără abajur dădu la iveală o cameră într-o dezordine dezolantă: patul de campanie și grămada de pleduri, podeaua goală, geamantanul din care se revărsau prosoape, lenjerie, pachete de scrisori și un aparat de ras electric. Sacoul și pantalonii mei zăceau grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mea, Întorcând-o astfel că o alinie cu marginea biroului. Apoi plecă fără a mai spune ceva. Din obișnuință, absolut inutil Într-o zi Însorită ca aceasta, m-am Întins după brățara de alamă conectată la lampa de citit cu abajur verde și am aprins lumina. Karp nu-mi spusese nimic despre o eventuală plecare de la fundație. Desigur, era decizia sa, dacă dorea să-și dea demisia. Dar nu era ciudat că plecase imediat după vizita mea? Îl speriasem cumva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am putere să mă mai ridic de acolo. Gata. Ultima șansă de a o ajuta pe Dora și de a-mi clarifica reputația tocmai dispăruse. O mână fantomatică se Întinse spre lampadar. Auzeam zdrăngănitul țintelor de metal lovindu-se de abajur. Apoi se auzi un clicăit, colorând Întunericul Într-o galben palid. Era Inspectorul Manetti. Cred că trebuie să las un spațiu liber aici, ca să-mi exprim șocul. Dacă aș fi acordat măcar o clipă de atenție sigiliului rupt de la ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
într-o cameră igrasioasă de hotel, eu (dușmanul naționalismului american) și Gagica Cea Mai Adevărată, apelativ pe care i-l atribui coardei cu cea mai moacă de coardă din trupă. Oho, și ce mai viață ne așteaptă sub becul fără abajur (în timp ce la fereastra noastră clipește firma pe care scrie HOTEL). Îmi unge pula cu Drake’s Daredevil Cupcake (ciocolată umplută cu cremă albă) și apoi se apucă s-o mănânce fărâmă cu fărâmă. Îmi toarnă sirop de arțar dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să asculte... Poftim Înăuntru, zise Rowe deschizînd larg ușa În fața musafirului - primul care-i călca pragul. La ora asta, camera lui era foarte Întunecoasă: camuflajul din ferestre oprea ultimele raze de lumină, iar unicul bec electric fusese acoperit cu un abajur improvizat, de teama crăpăturilor din tavan. Golful Neapole se contopea cu tapetul de pe perete; puțina lumină iradiată de scala aparatului de radio avea efectul unei lămpițe aprinse În odaia unui copil - un copil care se teme de Întuneric. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cuvîntul acesta sună tare ciudat. Ajuns În iatacul doamnei Bellairs, inspectorul nu lăsă neatins nici un borcănel cu cremă - și erau destule! Desfăcu personal pernă cu pernă, cuprins parcă de o plăcere drăcească. Găsind pe o noptieră, sub o lampă cu abajur roz, un exemplar din Amorul În Orient, domnul Prentice Îi rupse coperțile, și sparse și suportul de porțelan al lămpii. Doar claxonul unui automobil izbuti să pună frîu furiei lui devastatoare. Vino cu mine, am nevoie de dumneata ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
piese în mână, ca oligofrenul c-un cub roșu, caut să-l bag în triunghiul albastru, de unde am luat bucata aceea de scară sau geamurile cu gratii?, nu de aici, din altă parte. Nu se potrivește cu lampa aceea cu abajur cu căluți, care se mișcă, nici cu sticlele cu lapte sparte, nici cu ouăle roșii căzute din sân pe dușumea, nici cu duba în care au urcat-o pe Florica. Au venit de la Miliție să sape în curtea fabricii, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ca și cum familia Jetson ar fi subînchiriat Acul Spațial familiei Flintstone. — Știți, zice Seth, Fred și Wilma. Aparatul de măcinat resturi alimentare care-i de fapt un porc ce trăiește sub chiuvetă. Toată mobila lor făcută din oase și pietre și abajururi din piele de tigru. Wilma aspiră cu un pui de elefant și umflă pernele de piatră. Și-a numit copilul „Pebbles“ Iată aici viitorul nostru: mâncare pe bază de brânză și propulsoare cu aerosol, polistiren și Club Med pe Lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
infern de modă al lui Evie. Care e orbitor. Care e de-a dreptul prea distractiv! Încerc cu o cuvertură, e-o husă belgiană antică, dantelată, și ia foc. Draperiile, draperiile grele de catifea verde ale domnișoarei Evie iau foc. Abajururile iau foc. Mare căcat. Șifonul în care sunt îmbrăcată, ia și el foc. Sting cu lovituri de palme penele care-mi ard mocnit și ies cu spatele din cuptorul de modă al dormitorului principal al lui Evie, ies în holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]