37,136 matches
-
primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite-ți), scrierea în finală de cuvînt cu un i sau doi (pot găsii). Se reacționează la vechi tendințe considerate de multă vreme abateri de la normă - înlocuirea lui a plăcea prin a place, folosirea pronumelui relativ care fără prepoziția pe, frecventa apariție a lui decît (în loc de doar, numai) în structuri non-negative; sînt amintite unele „curiozități lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
relativ care fără prepoziția pe, frecventa apariție a lui decît (în loc de doar, numai) în structuri non-negative; sînt amintite unele „curiozități lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe impersonale, substantive defective de plural). Interesantă e reacția subiectivă la unele abateri: „urăsc construcția asta. Parcă zgârie” (reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
metros), opus celui fără măsură (ametros). Drept care, la vechii greci, ridicolul se manifesta ca o încălcare a măsurii umane și a codului etic ce decurge din aceasta. Nu ca o încălcare a legii, întrucît infracțiunea nu poate fi hazlie. Însă abaterea de la cutuma morală era sancționată prin rîsul batjocoritor și prin jocul oglinditor al actorului de comedie. Ridicolul se ivea din împrejurarea de a nu-ți da seama de limitele ființei tale ori din tendința de-a le forța în numele unui
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
această dată la indicarea exactă a surselor). Imitarea expresiei străine nu reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca o rescriere a salutului prin excelență neutru - bună ziua. Reprezentantul oficializat al unui număr mare de saluturi aproximativ echivalente de circulație populară și regională (bună vremea, sănătate bună etc.; vezi Marica Pietreanu
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
știm nici noi. Dar observăm că prostia e uneori la fel de mare la New Orleans ca și la București. l Este înduioșătoare grija OBSERVATORULUI CULTURAL pentru moralitatea revistei noastre. Nu de azi-de ieri hebdomadarul dlui Lefter trage semnale de alarmă în privința abaterilor noastre de la, cum să zicem, corectitudinea politică. În nr. 165-166, revista găzduiește două texte ale poetului și jurnalistului Ion Zubașcu (faimosul cantautor de la Cenaclul "Flacăra" de pe vremuri), pe care ziarul la care dl Zubașcu lucrează le-a refuzat. Cel puțin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
treptele unui cursus honorum academic la termenele normale. Câtă vreme România n-a beneficiat de "ajutorul frățesc" oferit cu generozitate de Armata Roșie concursurile în învățământul superior se făceau în respectul criteriilor și standardelor instituite de universitățile europene de tradiție. Abateri și abuzuri, dacă întâmplător se produceau, erau excepție, și nu regula dominantă. Așa se face că universitățile românești ajunsese să se bucure de un real prestigiu european în perioada interbelică. Regimul comunist a dat totul peste cap: instrucțiunile transmise în
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
chiar să sugereze declarații amenințătoare la adresa Bisericii din partea acestora”. Patriarhia Română a decis să îi retragă acreditarea jurnalistei, deoarece a încălcat în mod repetat normele de bun simț în relație cu reprezentanții Bisericii și nici nu se află la prima abatere deontologică ce aduce prejudiciu Bisericii Ortodoxe Române. De exemplu, în urmă cu câteva luni, a prezentat declarația unui locatar din apropierea șantierului Catedralei Mântuirii Neamului, care se pretindea deranjat de aparatele de sudură folosite pe șantier. Ulterior, s-a dovedit că
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
publicului telespectator despre activitatea Bisericii, o îndatorire elementară a oricărei instituții media”. Se pare că jurnalista Adriana Stere are un statut foarte special în cadrul Pro TV, deoarece Patriarhia Română nu este singura instituție a cărei imagine a fost prejudiciată de abaterile sale deontologice. În prima parte a anului, Asociația Studenți pentru viață a căzut victimă manipulărilor realizate prin intermediul unui reportaj realizat de Adriana Stere. Studenți pentru viață, singura asociație studențească pro-viață din România, care ajută mamele tinere și pe cele în
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
conform tradițiilor lor și regulolor proprii, iar statul trebuie doar să asigure respectarea drepturilor și libertăților religioase. Atâta timp cât se respectă aceste criterii, statul nu are drept să se amestece. Când Constituția sau alte legi sunt încălcate, statul intervine și sancționează abaterile. Aceasta este una din funcțiile statului modern, de a garanta domnia legii. Cultele religioase, ca forme agregate ale comunității și parte integrantă a societății civile, sunt libere să se manifeste, în schimb, în spațiul public, lucru pe care statul înțelege
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
față o formă de relief nemaivăzută, o orografie absurdă, inexistentă cu un ceas-două înainte, derutându-mi orice simț al orientării: un masiv înalt și prăpăstios, un carst, un deal negru, un pisc neregulat care îmi interzicea atât înaintarea, cât și abaterea prin părți. Înapoi oricum n-o mai puteam lua, nici la dreapta, nici la stânga, așa că am început să mă cațăr pe el din greu, nedumerit, icnind, gâfâind, ocolind peșteri de beton, dâmburi de cărămizi, costișe de moloz, trunchiuri răsucite de
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Ci scheletul/ Extras dureros/ Și așezat deasupra cărnii ca o carapace,/ Cu lecția țestoaselor/ Care astfel supraviețuiesc/ Lungi și nefericite/ Secole" (Fără să știe). Denunțînd alienarea omenească, "marea lege a maculării", "întunericul sîngerînd", flageluri ce vin "de sus", semnificînd enigmatice abateri ale Lumii de la ceea ce am putea presupune că e drumul său drept, poeta nu se oprește într-o manieră conformistă la polul binelui, nu se cantonează într-o imnografie închinată acestuia. Ethosul său cu subtext metafizic nu e unul al
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
filmelor românești ale vremii, în ciuda subordonării programatice a producției cinematografice "idealurilor construirii socialismului", si care au impus mari regizori și actori. Astfel, autorul italian încearcă să separe, din valurile deceniilor socialiste, generațiile regizorale și pe cele actoricești, marcând momentele de "abatere" de la standardele socialismului de partid și mai ales pe cele impuse de cenzură vremii, precum deceniul 1970-1980, în care apar, de pildă, }armul nu are sfârșit de Mircea Săucan, Reconstituirea și De ce trag clopotele, Mitică? de Lucian Pintilie, Faleze de
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
și la boașele boșilor din presa scrisă. Atunci a început marea fraudă, iar la 28 noiembrie n-am asistat decât la ultimul și cel mai nesemnificativ episod. Frauda s-a desfășurat lin: cu mituirea delicată, unde s-a putut, prin abaterea vigilenței și prin anestezierea cu grăsuliile reclame direcționate de Năstase acolo unde durerea era mai mare. Din acest punct de vedere, presa românească a dovedit că dacă n-are onoare, are măcar ținere de minte: cei alintați cu dărnicia prim-
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
de fier. Soția, blînda și ștearsa Evghenia Iakovlevna, fiii, Alexandr, Nikolai, Anton, Ivan și Mihail, fiica lui Maria, cu toții tremurau de îndată ce ridica el vocea. Cînd apărea, aveau impresia că i-a și prins cu o greșeală. La cea mai mică abatere, clocotea de mînie, înjura, gesticula, tuna și fulgera, lovea. Dădea potop de palme, iar în cazurile mai grave lua biciul din cui și își sufleca mînecile. Tata a început să-mi facă educația, mai bine zis să mă bată, cînd
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
fi pierdut sensul. Mioara Avram cunoștea la fel de bine limba veche (teza ei de doctorat, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, a rămas un studiu de referință, mereu citat), variantele regionale și mai ales registrele stilistice, normele și abaterile limbii actuale. Articolele sale (doar o mică parte cuprinse în volumul Probleme ale exprimării corecte, 1987) surprind mereu ceva interesant în dinamica limbii române, fixează și etichetează cu precizie o situație, o tendință, o caracteristică. Avea cu adevărat mulțumirea de
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
acela de a dilua acutul sentiment de frustrare pe care nația l-a trăit doar cu câteva zile în urmă, când a fost pusă în situația să contemple "din off" fastuoasele serbări ale lumii bune, prilejuite de extinderea UE. Metoda abaterii atenției s-a folosit și "înainte", dar după 1989 parcă proliferează. Pentru ca "populația" să nu intre la idee, evaluându-și prea insistent involuția prin spoliere și dezeducare, îi oferim (zadarnic!) motive periodice de inflamări patriotice. Ne-am procopsit astfel cu
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
exact cea despre Festival a cîta a fost. Dar cînd zorii s-au ivit, am știut că totul se va preface într-o realitate frumoasă. Sînt printre cei care, de aceea, lucid, au penalizat cu voce critică diluările, risipirile, trădările, abaterile, poate, de la anumite direcții pe care le-am crezut importante. Chiar dacă în jur corul lăudătorilor creștea, creștea iar muzica lor putea suci minți. Mi s-a părut onest, de aceea, să-mi formulez corect punctul de vedere, cu atît mai
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
colo. Nu mi s-a mai întîmplat, recunosc, să �frunzăresc� spectacole. În pierdere am ieșit tot eu, lăsînd la o parte fuga în sine, la propiu și la figurat, starea de inconfort și sentimentul aiuritor că am ratat totul. O abatere de la selecția mea a fost spectacolul Recviem, o producție a Teatrului Cameri din Israel, o bijuterie, un comentariu plin de candoare, aș zice, asupra morții. Campionul prezențelor în festival este regizorul Mihai Măniuțiu, cu trei din ultimele sale puneri în
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Cred că ceea ce diferă este doar ritmul în care se petrece totul. Și asta nu înseamnă ceva mai alert sau mai încet. Este ritmul interior care declanșează situarea în acțiune, în tensiunea ei, în acel �cum� al rezolvării, al tranșării abaterilor de la o normă. Morală, umană, socială. Măniuțiu așează povestea din Electra într-o altă cetate. Într-o altă comunitate. La fel de aprigă, de iute la mînie, unde justiția este decizia unui grup, iar dreptatea se obține cu lama cuțitului. Corul antic
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
sufletelor", mai exact despre "suferințele sufletești șcareț rod îndelung temelia vieții". Explicitarea orientează foarte bine lectura, în sensul unei suferințe morale, deci al unei drame psihologice profund semnificative pentru un timp tragic. Calvarul lui Liviu Rebreanu a fost sortit, fără abatere, unei lecturi biografice a confesiunii, prin care Remus Lunceanu ar fi identic cu autorul. Propun acum o lectură independentă de investiția subiectivă a scriitorului, ca o narațiune citită în sine, prin valențele ei morale, relevabile în regimul estetic al ficțiunii
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
medievale care ilustrează vocația magnificării: psalmii, rugăciunile (molitvele), imnurile (slavosloviile) - toate acestea inclusiv cu variantele rimate -, odele și epigrafele. "Psaltirea este cartea capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit inclusiv la îmbogățirea limbii. Analiza Psaltirii în versuri reia ideile din Expresivitatea involuntară: neconformându-se vocabularului psalmilor biblici, chiar abătându-se mult de la spiritul textului originar, Dosoftei pune preț pe regulile prozodice, alternează mai multe
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
cu inima la cer și cu râvnă în răbdarea de a nu se supăra pe lumea atât de puțin atentă la cuvintele sale. Știa totul despre tradiția creștină, despre Sfânta Tradiție, atât de riguroasă la ortodocși. Știa totul și despre abaterile periculoase de la cele sfinte, și care se pedepsesc, și cum se pedepsesc ele. Abateri mai mult din necunoaștere, și abandon din neputința omenească de a-i îndura povara. Cu inima la cer, de unde aștepta să i se înmulțească râvna și
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
pe lumea atât de puțin atentă la cuvintele sale. Știa totul despre tradiția creștină, despre Sfânta Tradiție, atât de riguroasă la ortodocși. Știa totul și despre abaterile periculoase de la cele sfinte, și care se pedepsesc, și cum se pedepsesc ele. Abateri mai mult din necunoaștere, și abandon din neputința omenească de a-i îndura povara. Cu inima la cer, de unde aștepta să i se înmulțească râvna și răbdarea, dar și la oamenii nevoiași ce i se perindau pe dinainte șovăielnici și
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența "unul din ei" și 6.000 cu "unul dintre ei" indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]