1,993 matches
-
accepta să fie tratați ca niște bucureșteni de mîna a doua, atunci vom vedea că se poate să ne treacă trenul prin cartiere, ca pe cîmp, și ne vom uita lung, foarte lung, la tramvaiele cu regim special ale acestei aberații. Pînă la linia fostului 41 care traversează cîteva dintre cele mai, oricum, aglomerate străzi ale cartierelor Drumul Taberei și Militari vor locui bucureștenii de mîna întîi. Peste șina fostului 41 se vor afla cei de mîna a doua - suburbanii. Realizarea
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
cardinale. Imoralitatea lui Mihai Ungheanu e dublă: pe de-o parte, d-sa încearcă a acoperi fărădelegile comunismului, reducîndu-le la acțiunile unor alogeni, pe de alta prelungind atmosfera de ură a ideologiei roșii, fortificînd-o cu "vitamina" extremei drepte. E o aberație la pătrat. Iată unde se cuvine căutat antisemitismul, nu în speculațiile unor intelectuali de bună credință puse sub lupă și tălmăcite în chip rigid (talmudic!), ci în această rezervație tardivă a naționalismului celui mai virulent, care are în spate o
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
bătrînul profesor criminalist, cît și pe angelicul Gabriel. Și sursa răului se află, ca în vechile texte, în carne, în sexualitatea feminină. Personajele sînt fantoșe într-o parabolă cu demonii și femei despletite, în care căderea lumii se vede în aberații sexuale, iar între victime și călăi nu se mai disting limitele. în final, așezat confortabil în fața televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul arde urmele poveștii: o cămașă de noapte de dantelă, cîteva icoane pe sticlă eretice, scrisorile fostei soții plecate în
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
Cronicar Pseudo-Cioran În APOSTROF de pe luna martie, dl. Ion Vartic semnalează, sub titlul Cioran și "bijutierii" din Bistrița, cîteva aberații despre autorul Schimbării la față a României apărute nu de mult. Una este culeasă din revista Okean. Artele dramei în care "un june publicist" nenominalizat (Cronicarul n-a văzut revista și nu știe cine este) îl acuză pe Cioran că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
o vreme criticii unui Cioran cu trecut. Deopotrivă de stupizi, și unii, și alții, cînd își închipuie (vezi și ce scrie dl. Valentin Protopopescu în Observator) că știu ce era în mintea filosofului mai bine decît el însuși. A doua aberație a descoperit-o dl. Vartic în cartea Emil Cioran, psihanaliza adolescenței scrisă de doi medici bistrițeni, Mircea Gelu Buta și Liliana Buta, și publicată la o editură serioasă din Cluj. Textul este bilingv și foarte frumos tipărit (veritabilă bijuterie!), pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
valabil și, ciudat, mai puțin perisabil. Un cronicar de întîmpinare care face o muncă de istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină" lucruri vechi de cînd lumea și care totuși se află la mare modă. Aberațiile tranziției din critica literară românească și din lumea literaturii și lecturii postdecembriste, în general. Aberații cu un erou ciudat, Dan C. Mihăilescu. Scriitorincul este deocamdată un țel. Deși pare, ornitorincul nu este un animal de tranziție între două regnuri, ci
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină" lucruri vechi de cînd lumea și care totuși se află la mare modă. Aberațiile tranziției din critica literară românească și din lumea literaturii și lecturii postdecembriste, în general. Aberații cu un erou ciudat, Dan C. Mihăilescu. Scriitorincul este deocamdată un țel. Deși pare, ornitorincul nu este un animal de tranziție între două regnuri, ci este o soluție, o soluție extrem de viabilă a naturii cum subliniază chiar criticul. încă nu
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
adusese cu forța în intimitatea cea mai adîncă a oamenilor. Mătușile decorative, pe care altădată ne-am fi amuzat să le vedem cu ticurile lor de fete bătrîne, salută acum milităros cu Heil Hitler și susțin în jurul mesei cu ceai aberațiile arianiste de la Berlin. Prietenul cel mai bun al personajului principal, Hans sau Adolf, așa cum le impune celorlalți copii să-l strige, pentru a-i ruga apoi zadarnic să revină la Hans, se transformă într-un mic tiran comandant de Horde
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
cea mai mare parte contradictorii: Tombouctou, o prefigurare terestră a Paradisului, un oraș perfect, fabulos ce ascunde nu doar bogății, ci și universități și bibliteci, și regatul Dahomey, un teritoriu al cruzimii absolute unde au loc nenumărate sacrificii umane iar aberațiile monarhului nu cunosc limite. Așa cum ni-l prezintă cartea Simonei Corlan-Ioan, imaginarul lumii "civilizate" a secolului al XIX-lea se dovedește cel mai adesea monstruos și incapabil să treacă dincolo de propriile scenarii. Simona Corlan-Ioan - Inventarea Africii negre, Călătorii în imaginarul
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
care democrația e încă atât de fragilă. Fără votul U.D.M.R., Dragoș Șeuleanu n-ar fi ajuns niciodată în fruntea Radiodifuziunii, și tare mi-e teamă că acest personaj nu e tocmai prietenul maghiarilor de pretutindeni. Fără votul U.D.M.R., aberația numită Dracula Park - adică un previzibil mega-eșec subtil amorsat de tot felul de ingineri financiari - n-ar fi beneficiat de-o lege. Și fără votul U.D.M.R. societatea civilă și puținii politicieni lucizi din România nu s-ar da de
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
va pierde pentru totdeauna. Pentru mine, problema nu e dacă intrăm sau nu în Europa, căci opțiunea nu e facultativă, ci: cum intrăm? Cu creierele spălate, fără amintiri? “Autohtoniștii” se tem că deschiderea spre Europa ne va polua “specificul”. O aberație. Dar tot o aberație e și pretenția că vom deveni “europeni” numai scăpând de orice “specific”. Unii ar vrea să se baricadeze în “dreptul la diferență”. Alții îl disprețuiesc. În ce mă privește, zic că orice om are o mamă
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Pentru mine, problema nu e dacă intrăm sau nu în Europa, căci opțiunea nu e facultativă, ci: cum intrăm? Cu creierele spălate, fără amintiri? “Autohtoniștii” se tem că deschiderea spre Europa ne va polua “specificul”. O aberație. Dar tot o aberație e și pretenția că vom deveni “europeni” numai scăpând de orice “specific”. Unii ar vrea să se baricadeze în “dreptul la diferență”. Alții îl disprețuiesc. În ce mă privește, zic că orice om are o mamă și un tată. Inclusiv
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
într-un mod care le organizează destinul literar și îi grupează într-un soi de perechi de generații de creație marcate ideologic: ideogenerații."(p.154) în fine, etapa naționalismului comunist (1971-1989) este definită de campania de reîndoctrinare culminând cu impunerea aberației protocroniste, perioadă în care literatura aflată din nou în starea de replică atinge "paradoxala ei fecunditate": Evidența e ascunsă prin strategii de subminare, protecție și relativizare. Frica de cenzură și oroarea de realismul doctrinar stau la originea unor inovații la
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
se spune de către elita de pradă locală, formată nu prin merite individuale, ci prin folosirea discreționară a puterii pe care-o reprezintă, a statului captiv (căci sînt polițiști, primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e deosebit de interesant cazul Nucșoarei, unde, la fel cum asasinii evreilor din Jedwabne au căpătat proprietățile acestora, apropiații comuniștilor s-au ales cu averile partizanilor uciși sau închiși, și 200 de
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
totul România prin cultură, nu mai are deci a ne cere imposibilul (pentru noi și în general pentru o elementară etică): să-i "dăm drumul lui Mircea" să vină în țară, "să-l traducem pe Paul Anghel" și toate celelalte aberații de data trecută (din care nu lipsise nici o justificare a lui Ceaușescu). "Meditația Transcendentală" i-a dat lovitura de grație: s-a retras și și-a îndemnat chiar emulii să plece unde văd cu ochii: cu România s-a terminat
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
pesedeilor n-au absolut nici o șansă de supraviețuire. Se va termina și cu tergiversarea privatizărilor, și cu subvențiile pe sprânceană, și cu protecționismul salarial uluitor al magistraților, și cu escamotarea crimelor și torturilor securistimii. Din simplul motiv că toate aceste aberații riscă să afecteze nu doar România, ci totalitatea structurilor din care aceasta începe să facă parte. Luna noiembrie 2002 va rămâne, după cum se vede, data declanșării luptei pentru înscăunarea echipei Năstase în detrimentul echipei Iliescu. Deocamdată, challenger-ul a fost obligat
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
căuta, singura nimerită e aceea cu ultimii ani ai lui Ceaușescu. La fel ca prin '86 - '89, când puterea se concentrase în mâinile celebrei familii, o gașcă de politruci supun astăzi țara la un necontenit viol economic, politic și moral. Aberațiile ieșite zilnic din mintea șefilor pesediști îmbină răceala scenariului represiv, gândit în laboratoarele puterii, cu inițiativa detracată, din teren, a personajelor de prim-plan. într-o bielă manivelă infernală, ceea ce scapă partidului e sancționat de guvern, ce nu poate rade
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
Mircea Mihăieș Privită de aproape, societatea românească te uluiește prin incoerență și inconsecvență. Dar numai de aproape. Cum te îndepărtezi de fojgăiala cotidiană, cum te ridici puțin deasupra țesăturii de mârșăvii, mârlănii și aberații peste care dai la tot pasul, imaginea prinde contur precis. Aproape ca în faimoasa nuvelă a lui Henry James, desenul din covor spune cu totul altceva decât păreai tu să înțelegi. Acolo unde nu descifrezi decât mișcare browniană, arbitrar, improvizație
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
ținută. Nimeni, nici Ministerul Educației și Cercetării, nici Ministerul Culturii, nici Universitatea, nici Academia, nici Uniunea Scriitorilor, nici vreunul dintre trusturile editoriale, vreo fundație națională, vreun Mecena particular, în sfârșit, nimeni. Ba încă, în ultimul timp, s-a ajuns la aberația ca sponsorizările din bugetul de stat pentru carte să se acorde numai pentru acoperirea costurilor tipografice. Pentru statul-sponsor drepturile de autor pur și simplu nu mai există. Și chiar în aceste condiții, neplătiți sau remunerați de-a dreptul umilitor, mai
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
pupă-n dos pe comuniști, regizorul-minune se prosternează cât e de lungo-lat în fața unor strigoi ai istoriei, precum Antonescu. Nu mi-a venit să cred că un post de televiziune cu pretenții de pro-occidentalism a găsit de cuviință să propage aberațiile ideologice ale regizorului-senator căruia i s-a spart oglinda la revoluție! Și-o fi dat cineva seama că un Mălaimare, actoraș pripășit pe la comisiile de cultură, nu impresionează pe absolut nimeni, deși, să recunoaștem, omul a făcut tot ce-a
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Mircea Mihăieș Ultimii ani ai lui Ceaușescu - ca și, în general, ultimii ani ai oricărei aberații politice - șochează prin mulțimea, diversitatea și, finalmente, inutilitatea legilor virulent represive. Vladimir Tismăneanu definea acest tip de reacții, cu totul străine ideii de lege, caracteristice regimurilor autoritare intrate în putrefacție, drept "interjecții dictatoriale". Amintiți-vă de puhoiul de "ordonanțe" din
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
trebuit rostite cu voce tare la înhumarea osemintelor nefericitului Rege. Fie și pentru motivul că, după toate probabilitățile, pagina de mai sus, consacrată lui Carol II, ar putea figura în Istoriile României din anul 2020 ori 2030, atunci cînd toate aberațiile care au încă astăzi curs vor fi dispărut de la sine. Însă, în aceste ultime zile, nu am auzit marile adevăruri pronunțate răspicat de nimeni.
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
patologiei literare" descrise de Maiorescu. Dacă dl. Tănase delirează la nivel de sintagmă, cum s-o fi comportând pe spații... mai ample?! Ca de pildă, în regizarea unei piese de Ionesco... Gâgă își are, de-acum, un nesperat tovarăș de aberații lingvistice pe malurile Senei. Dar cum ar putea fi Centrul Cultural Român de la Paris o lumină când directorul acestuia se visează simbriaș al lui Dinu Săraru, binecunoscutul țucălar al analfabetului Ceaușescu? Ce să caute o piesă a lui Ionescu la
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
serie de filme ale căror titluri le-am și uitat și care au fost căderi din toate punctele de vedere; noroc că au fost făcute pe banii statului, altfel ar fi fost faliment curat! Nu mai reproduc și alte mîndre aberații ale acestui fals proiect cinematografic, cum ar fi, din start, niște erori de distribuție cît casa! De pildă, în imaginația regizorului român, în rolul lui Marius Tucă ar trebui distribuit... Nae Caranfil! Greu de găsit un exemplu mai elocvent de
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
traumatizante și insatisfacțiile infantile își pun pecetea asupra întregii lor existențe". Mecanismul transmiterii unui rău prenatal se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu, pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată, a aberației. Poate că, sub simulacrul unei eliberări, perversitatea sporește: Este interesant cum exacerbarea viciului unuia dintre părinți creează în progenituri un mimetism cu semnul invers, o inversare totală a acelui viciu, o convertire într-o așa-zisă virtute, ca mecanism de
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]