81 matches
-
mai răstit, formal incriminant și cu justificări aproximative de o parte și de alta, din care a lipsit sigur ofensa sfruntătoare, injuria și retorica acuzei defăimătoare. Mai curând o „descărcare” a nervilor prea îndelung agasați și pritociți de interdicții și abrutizări nemeritate, pe care școala și apostolii ei prin directivele „su(s)pușilor” zilei le pregăteau bieților „su(b)puși!”... Carevasăzică, acest incident aparent minor a îmbrăcat la mine haina unei insensibilități (pentru a mă exprima totuși eufemistic!) și unei burzuluieli
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
pe undeva așa și este. Acest lucru îi demonstrează lui și ansamblului social din care face parte, că el ține frâiele în mâini, că fără el lumea nu ar exista și, implicit, femeia din spate ar aluneca în prim planul abrutizării, ar sucomba în izolare și s-ar stinge într-un anonimat deprimant pentru cei ce încă îi mai populează grupul din care a făcut cândva parte ca un întreg. Ea reprezintă un sex slab, incapabil de a se adapta noilor
BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
-
în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului, brusc și fără posibilitatea de a reveni, iar aceasta ducea fie la disperare, fie la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Franța, puțin după stingerea ecourilor revoluției din iulie (1830). Veți găsi în admirabila Noapte a proletarilor de Rancière versiunea romanescă sau cinematografică, adică realitatea omenească trăită corespunzătoare nașterii acestui mediu, cu grandoarea, naivitatea, suferința acestei lupte cotidiene împotriva servituții și abrutizării. Sau, mai bine spus, nașterea saint-simonismului organizat într-o seară de iarnă, în 1831, prin întîlnirea la Paris a tîmplarului Gauny și a librarului Thierry. Comuniunea generală a Familiei saint-simoniste pune la cale propaganda pe cartiere împreună cu șefii de arondismente
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
preferențial rețelele de apartenență preexistente, aceste grupuri relaționale funcționând ca niște referințe oculte. Excelența operațională vine și din faptul că japonezii nu depășesc limitele. Ei fac ceea ce s-a decis. Odată ce standardul și procedurile au fost fixate, le aplică până la abrutizare, chiar dacă ar fi să se năpustească Într-un zid, Însă ar face-o Împreună; e un sen-no-sen absolut! Nu există, ca În Franța, un sistem D susceptibil să adapteze, să rectifice tirul În funcție de aprecierea circumstanțelor și de o responsabilitate individuală
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care Îi adăpostesc. Aceasta se manifestă prin apatie, Închidere În sine, docilitate și lipsă de inițiativă, de spontaneitate și de comunicare. Nevroza este un mijloc de adaptare la mediul sărăcit, insipid, monoton și controlat care, În cele din urmă, produce abrutizarea individului. Ideea este, pur și simplu, aceea că proiectele extrem-moderniste de organizare a vieții și producției tind să diminueze competențele, agilitatea, inițiativa și morala beneficiarilor vizați. Ele instaurează o formă ușoară a acestei nevroze instituționale. Sau, dacă ar fi să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la export, în țările socialiste sau în „Lumea a Treia”, îndeosebi în Africa și în lumea arabă. Pentru comerțul socialist intern rămâneau numai resturile, deșeurile neexportabile. Coada - o școală a umilirii cotidiene, a răbdării, a supunerii, a pomenii și a abrutizării gregare. Cu cât erai mai jos pe scara socială reală, cu atât erai mai aservit mecanismului cozii. Cu cât aveai mai puțină demnitate personală, cu atât o suportai mai ușor. Shop-urile, magazinele cu circuit închis erau într-o lume
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
totală, necruțându-se nici pe sine, nici pe camarazi, nici pe cititor, atitudinea caracterizând atât privirea în exterior, cât și în interior. Ofițerul nu acționează doar automat, ci se introspectează mereu, căutând în sine reazem în vertijul infernal. Frica animalică, abrutizarea progresivă, demența, care își au motivația în riposta inamicului, dar și în iresponsabilitatea propriilor comandanți ori a celor din spatele frontului, sunt disecate atent cu bisturiul lucidității. Tot sinceritatea face însă ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
ton mușcător, Lindei Loring, ușor dezamăgită de sărăcia în care trăia bărbatul pe care deja începuse să-l iubească. Dar, cum ar zice un poet-filozof, există sordid și sordid. Pentru Marlowe, mizerabilă nu e sărăcia, ci starea de nepăsare, aroganță, abrutizare și violență la care conduce automat posesia marilor sume de bani. Este o viziune, firește, limitativ-resentimentară - dar e singura la care un personaj cu datele sale caracteriale poate avea acces. În nici unul dintre romane - și cu atât mai puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
bea lapte de capră dintr-un burduf împuțit e om civilizat. Oricum, mai mult decît cosocietarul nostru mutat la bloc care mănîncă, se îmbracă și trăiește din gunoaiele unei civilizații pe care n a creat-o el. În loc ca, prin abrutizare, să silească la adaptare pe purtătorii unor vechimi, noua orînduire ar fi trebuit să-și făurească propria cultură. Inventînd cu consecințe imprevizibile reguli, omul a creat un mod de supraviețuire care a ucis forme ce-ar fi trebuit salvate măcar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
realitate“, orice ar fi putut să însemne asemenea cuvinte. Avea senzația că auzise într-una numai țipete, de parcă așa ar fi fost alcătuită însăși liniștea nopții. Auzise, în zori, porumbeii uguind „Rozanov, Rozanov“. George căzuse acum într-un fel de abrutizare, o nepăsare excesivă, atribute necesare actualului său mod de viață. Camera de zi de la parter, unde dormea pe o canapea, era murdară și mirosea ca vizuina unui animal. Când se culca, nu se mai dezbrăca, își scotea numai pantofii. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau pentru carnea lui, pentru pielea lui sau pentru colții săi, face o faptă rea și el însuși, se preface atunci într-o fiară sălbatică. De aceea, sfârșitul fiarelor sălbatice prin intermediul lui înseamnă totodată și sfârșitul său ca om" (animalizarea, abrutizarea sa). Apoi, altul a spus: "Moise, mai marele Israelului, a dat voie strămoșilor noștri să mănânce carnea animalelor curate și le-a interzis oamenilor carnea animalelor necurate. Atunci Tu de ce ai interzis carnea tuturor animalelor? Care lege vine cu adevărat
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
deocamdată, îmi adun gîndurile), închid ușa după mine, mă întorc în "actualitate", cobor scara, predau cheia la recepție și ies, prin mica grădină a vilei, chiar în fața treptelor de ciment ce coboară, de pe faleză, pe plajă. Acolo... nisipul, stâncile, marea, abrutizarea luminoasă a ceasurilor petrecute pe plajă ori în apă. Certitudini! Nici o îndoială! Și de ce nu? Tinerețea s-a dus. Nu mai sunt decât o epavă a ei. Dar e vară, cerul e tânăr, marea n-are azi nici un rid. Stai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Nu mă pot imagina îmbătrînind într-o cârciumă din Lisa. Bețiile (mai puțin cele ale tatălui meu care erau vesele, inofensive) au reușit să-mi lase o crispare interioară de care n-am scăpat nici acum. Involuntar, asociez alcoolul cu abrutizarea. Plecarea în București, la liceu, m-a salvat de obligația de a-mi dovedi și eu bărbăția, lovind cu pumnul în tabla de zinc și cerând încă un rând. Dar, multă vreme, am fost convins că am plătit asta. În
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aventuri, cufundându-se Într-un climat exclusiv poetic și moral. Televiziunea Îl interesa mai puțin. Urmărea totuși, cu inima strânsă, emisiunea săptămânală Viața animalelor. Gazelele și căprioarele, mamifere gingașe, Își trăiau zilele sub teroare. Leii și panterele trăiau Într-o abrutizare apatică traversată de scurte explozii de cruzime. Ucideau, sfâșiau, devorau animalele mai slabe, bătrâne sau bolnave; apoi recădeau Într-un somn stupid, deranjat doar de atacurile paraziților ce-i consumau din interior. Unii paraziți erau atacați de paraziți și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
colori să fie egal de strălucite, egal de poleite, egal de favorizate de Lumina ce le formează și fără care ele ar fi pierdute în nimicul neesistenței, căci în întunericul nedreptății și a barbariei toate națiunile își sunt egale în abrutizare, în îndobitocire, în fanatism, în vulgaritate; ci când Lumina abia se reflectă în ele, ea formează colori prismatice. Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni ca un ocean. Când vântul cu aripi turburi și noaptea cu aeru-i brun
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
greu de lapte suna alene și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei. Revoluțiunea ardea în câmpia Transilvaniei, dar mie ce-mi păsa de toate. Pentru realitate eu eram omorât... Nepăsare leneșă, lene de-a cugeta, lene de-a simți, abrutizarea cea mai adâncă și mai idioată, iată ce făcuse din mine amorul unei femei. Însuși numele ei, Poesis, nu putea să escite neci un simțământ în mine. Era ceva ce murise de mult pentru mine ce-o uitasem de mult
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
personal îi dau puteri oculte foarte mari; el a știut pe parcursul întregii sale cariere să asocieze puterii care îi venea de la albi forța lui de vrăjitor. Deci Lessassi, "fanfaronul plantației", a fost ascultat. Plantația comunală din Okelataka a fost rezultatul abrutizării sătenilor, asupra cărora se exercita puterea ocultă a lui Lessassi. Un singur individ se opune plantației colective, Okendza. Este un frate mai mic (după mamă) al lui Lessassi, actualmente în vârstă de șaizeci de ani. El părăsește satul, se angajează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în flecăreală, în frivolitate, în prezența mulțimii. În fine, dacă ar fi să invocăm cu adevărat soluțiile salvării, ar trebui să enumerăm mersul pe jos, munca fizică, peisajele, mai ales toamna, și... gramatica. Gramatica, îndoiala, scrisul, scepticismul sau ura. Iată, abrutizarea ca extaz, chiar și abrutizarea prin gramatică: „Modalitate eficace de a scăpa de tristețe: să buchisești (?) în dicționarul unei limbi pe care n-o cunoști prea bine, să cauți mai cu seamă cuvinte despre care știi sigur că n-o să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prezența mulțimii. În fine, dacă ar fi să invocăm cu adevărat soluțiile salvării, ar trebui să enumerăm mersul pe jos, munca fizică, peisajele, mai ales toamna, și... gramatica. Gramatica, îndoiala, scrisul, scepticismul sau ura. Iată, abrutizarea ca extaz, chiar și abrutizarea prin gramatică: „Modalitate eficace de a scăpa de tristețe: să buchisești (?) în dicționarul unei limbi pe care n-o cunoști prea bine, să cauți mai cu seamă cuvinte despre care știi sigur că n-o să le folosești niciodată. Abrutizarea e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și abrutizarea prin gramatică: „Modalitate eficace de a scăpa de tristețe: să buchisești (?) în dicționarul unei limbi pe care n-o cunoști prea bine, să cauți mai cu seamă cuvinte despre care știi sigur că n-o să le folosești niciodată. Abrutizarea e un antidot pentru toate durerile sufletului” (I, 187). Altundeva, același medicament, dar pentru vindecarea melancoliei: „Nimic nu ajută mai mult să învingem melancolia decât o carte de gramatică. / Gramatica e cel mai bun antidot împotriva urâtului” (II, 13). Gramatica
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o cameră mizeră. Asistăm la umilirea, dar nu și la "uciderea artistului" Gherlaș, în secvența balului dat în cinstea unui general care nu mai vine scenă în care George Constantin sugerează magistral nu chipul unei brute, ci o imagine a abrutizării și degradării, a conștiinței eșecului, a ratării convertite în îngâmfare, atitudine agresivă și cruzime. Leopoldina Bălănuță Moartea și Mircea Albulescu Maestrul Gherlaș O "imago mundi" ce include uneori mai organic, alteori insuficient legate imagini ale mediocrității, fără ieșire parcă... Imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o răscruce/ cu frunza dulce/ dulce-amăruie/ din lemn de nuc./ Ia-mă, tu, îngere,/ și mă învață/ cum este moartea/ fără de viață/ de dimineață./ De într-o zodie/ fără de Rodie"), poetul reușește să accentueze o vitalitate, o frumusețe care transcende abrutizarea fizică și moartea. Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, 1970; Al. Piru, în "Luceafărul", iunie 1975; Gheorghe Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; Al. Piru, Poezie românească contemporană. 1950-1975, 1975; Virgil Cuțitaru, Spații, 1981; Valentin Tașcu, Poezia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zile de tatăl alcoolic. Vezi bolnavi psihic filmați pentru distracția celor din fața ecranului. Protestele opiniei publice n-au servit niciodată la nimic, pentru că singurul indicator de care aceste canale țin seama este audiența. Dar parcă niciodată, în acest ocean de abrutizare și lipsă de umanitate, n-am fost mai impresionat decât privind, de curând, câteva secvențe în care se filma dezmembrarea unei comunități țigănești de la o margine a Bucureștiului. Peisaj industrial dezolant, castele de apă în ruină, scheletul unei hale, mormane
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acest fel: "Morții adevărați și răniții adevărați umblă fără pansamente, de la dreapta la stânga și invers și în zigzag, cu mațele în brațe, ca să le așeze undeva"147. Alteori, viziunea crepusculară împrumută nuanțele unui lirism pictural, plasticizând în mod simbolic ideea abrutizării: "O sută de instincte vechi care trezesc imaginea flămândă a bestiilor carnivore cresc deodată în sufletul mulțimii, și umbra ei în fugă, ia forme de mistreți furioși, de zimbri cu nările umflate, de hiene pleșuve"148. În sfârșit, imaginea torturii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]