8,773 matches
-
drumul său, cel puțin din punct de vedere profesional, a demonstrat că numele de Victor se potrivea perfect modului în care aborda viața. Nu m-am gândit prea mult la el în copilărie și adolescență. Era de foarte multe ori absent, iar când își făcea simțită prezența, aveam senzația că tocmai mă lovise un cutremur sau un uragan, Uraganul Victor. Preferam să îl evit, până le extrema de a nu servi masa alături de el. - Degeaba stai bosumflată, habar nu ai ce
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441282539.html [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
minerală și apoi discutăm! În trei minute i se oferise deja ceea ce comandase, de parcă se știa ce va dori. Adevărat că nu toate mesele erau ocupate. A sorbit lung din pahar și a tras adânc din țigară, privind în gol, absent, fără să vadă ori să audă pe cineva dincolo de draperia groasă de catifea pe care ospătarul a tras-o doar pe jumătate. Era cu adevarat preocupat, chiar de mai multe probleme, unele în legătură cu serviciul și altele referitoare la viața de
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita.html [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
în dreapta. Le-am spus să-și șteargă chipurile că nu le stă bine așa și că mie îmi este dor de fețele lor curate, luminoase, blânde. Au întors o clipă capul în urmă și a dispărut vopseaua aceea. Teodor era absent mereu din conversație. Vorbea întruna către cer, privea cerul și râdea. Parcă se înstrăinase complet de mine și de fiecare dată când îmi apărea în vis așa îl simțeam și durea foarte tare. Andrei însă îmi vorbea de parcă ne continuam
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
de perechi; sau cu o bătrânică îmbrăcată elegant, dar purtând o pălărie de modă veche, o femeie cu fața distinsă pe care se vedea că a fost foarte frumoasă cândva, dar care tot drumul „tace ca un sfinx și privește absentă pe fereastră” și despre care află, abia după ce misterioasa a coborât din mașină, că este Greta Garbo, Divina, căreia nu se abține să nu-i prezinte o succintă dar relevantă biografie, mărturisindu-ne și bucuria că destinul l-a plimbat
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE by http://uzp.org.ro/marturia-unei-existente-remarcabile/ [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
muchie de cuțit” și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel ales, Un om în Agora, Gustul sîmburelui), Nicolae Breban, D.R. Popescu (Zilele săptămânii, Vara oltenilor, Somnul Pământului), Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Virgil Teodorescu, Nicolae Tăutu, Zaharia Stancu etc. Lista este lungă, dar, mă opresc
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
transcendere cultivată cu un fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul o percepe aproape ca un modern, fiind un om prezent al peisajului, nu un absent al romantismului nostalgic. Egotismul macedonskian se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
în neființă pe rând a celor trei mătuși și aparițiile lor ca fantome. Viziunea regizorală servește teatral sensurile textului și are drept rezultat un spectacol atractiv de comedie neagră, gen neîntâlnit în repertoriile curente, cu o piesă a dramaturgiei noastre, absentă și ea de pe multe afișe teatrale. Ileana Lucaciu, 6 aprilie 2011, blogspot *** >Ion Sapdaru - actorul pe care cu siguranță îl știți din filmele Noului Val românesc „A fost sau n-a fost”, „California Dreaming” sau „Amintiri din Epoca de Aur
Natură moartă cu nepot obez by http://www.zilesinopti.ro/articole/846/natura-moarta-cu-nepot-obez [Corola-blog/BlogPost/99903_a_101195]
-
eu sunt credincios Cum se-ncrede luna-n stea. Pe sub cetine de brad Ce mirosul și-l împarte Tot așa și dorul meu Doar de Domnul are parte. Nu regret niciun moment Când pe el îl pomenesc. Niciodată nu-i absent De la tot ce e lumesc. Chiar de am păcătuit Tot la dânsul mă închin. Căci mereu îi proslăvit Și-l invoc de-s în declin. Moment de năsăbuință Eu adesea am avut. Și-am crezut de cuviință Ca pe el
DOR DE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1467434230.html [Corola-blog/BlogPost/385248_a_386577]
-
chiar numai a unei simple întâlniri accidentale în timp sau spațiu, această conștiință „adaugă motivelor obiective de asociere, o rațiune subiectivă care are o valoare considerabilă”. Ca durată, conștiința este un mijloc de fixare, este o capitalizare. Dacă conștiința este absentă, lucrul trebuie reînceput, „este lucrul Penelopei”. Face alte câteva precizări importante: Conștiința este o acțiune concentrată, devenită luminoasă pentru ea însăși, mai puternică față de ea însăși, dar și față de alte forțe în legătură cu ea; conștiința este un modificator al intensității sentimentelor
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
are pasiuni și preocupări dintre cele mai terestre... Am intrat, într-un târziu, într-o berărie, pentru a mă ameți un pic și a încerca să nu mă mai gândesc la nimic. M-am așezat la masă și am privit absent televizorul la care se difuzau piese muzicale de duzină. Am fost servit de o chelneriță tânără, pe care am privit-o încă din prima clipă cu interes. Amabilă, afabilă (deh! Doar aceasta-i era meseria), am observat-o cum trage
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1451313495.html [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
Piersic, Horia Șerbănescu și mulți alții... am rămas cu amintirea acelor săli mari și splendide, pline de spectatori. Cum ai putut să te integrezi în familie, dat fiind programul tău de artist ce te obligă de atâtea ori să fii absentă din sânul ei, și cum s-a comportat familia ta cu tine, plecând de la ideea că întotdeauna familiile artiștilor trebuie să fie primul, statornicul și cel mai de bază susținător? În anul 1984 m-am căsătorit și am avut o
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
ca mare prozator, zona romanului de analiză cu eroi intelectuali memorabil definiți prin formule existențiale recognoscibile. Cărțile sale, apărute într-un tic-tac de 3-4 ani înainte de 1989 și într-un ritm decenial după aceea, se precipită majoritar în jurul unor medici („Absenții” și „Orgolii”) sau jurnaliști („Fețele tăcerii”, „Drumul cenușii” și „Recviem pentru nebuni și bestii”). Prin cel mai recent roman al său („Raport asupra singurătății”, Iași, Polirom, 2009), scriitorul intră în cadența medicului ce vine după jurnalist: Cassian Robert îi urmează
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
mai multe, dar nu m-au ajutat la nimic, deși știam că așa se petrece, că așa trebuie să te simți, că panica încă nu înseamnă moarte” (p. 229). În fond, Cassian Robert este un Mihai Bogdan plus Matei din „Absenții” (1970). Tânărul medic psihiatru M. Bogdan își dorea să iasă din „solitudinea rea”, căuta un loc unde să se poată „refugia” și ajungea la concluzia că un astfel de loc ar fi o casă la țară. Pe Matei îl considera
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Nu-s încercări să nu cuprindă dorul Nici lacrimi nu-s să mă-nspăimânte Cu tine sunt-atâta știu- și martor...zborul Ce ne-a unit pe veci și dincolo de lut. Te iubesc gândind mereu să-ți fie bine Cand ești absent sau îmi lipsești În toate nopțile în care stau de veghe Și când cu zeii mie îmi vorbești. Nu simt dureri să mă doboare Nici suferințe să mă-ncătușeze "Tăcerea ta"- ar fi o ultimă eroare Suflet pereche în mine
TE IUBESC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1443861169.html [Corola-blog/BlogPost/344416_a_345745]
-
Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu,Convorbiri despre Marin Preda. Cartea poartă grifa lui Eugen Simion. El are inițiativa și conduce inteligent dialogul început în 1983, continuat în 1985 și încheiat după 1990, la Paris, despre un personaj absent, scriitorul Marin Preda, adevăratul erou al cărții. Ambii interlocutori l-au cunoscut în ipostaze diferite. Considerațiile lor se aliniază, se întretaie sau, uneori, se contrazic într-un discurs epic bine temperat, despre o epocă - obsedantul deceniu -, despre tânărul Preda și
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
o schimbare, este nevoie de o Mișcare a românilor cu balls și cu coloană vertebrală! O Mișcare de Întoarcere Acasă, atât a românilor plecați slugi în alte țări, cât și a celor care, deși am ales să rămânem aici, suntem absenți, pasivi, indiferenți și suportăm ce ni se întâmplă doar visând la următoarea ieșire din țară. E nevoie de o mișcare în care leaderii să fie testați și para-testați, așa cum se întâmplă când ești angajat într-o companie multinațională, fără să
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
cine tot zadar vorbesc? Declarația sentimentalului este privită că o schemă desuetă non mecanică, non lineară și deci neavenită istoric. O tempore! Vreau înapoi copilăria ! AVID mă priveai cu ochi de mantisă carnivoră te plimbai pe mine într-un dute-vino absent ca în mijlocul unui poem lipsit de cuvinte încercai să eviți ploaia sub buza mea insipidă așa că am așteptat tramvaiul 5 amândoi zgribuliți cineva ne-a dat din milă o umbrelă ruptă se vede cerul zicea, voi aveți nevoie firmele Mango
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1425463453.html [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
prin ochii ei, la toate atrocitățile fără limite ale terorismului. Impresia este de film trimidensional, pentru că ai ocazia, lecturând volumul, să fii de față la tot ce se întâmplă, să asiști pe viu, la scene în care rațiunea este complet absentă din context. Romanul „Dantelă de Babilon”se definește ca o incursiune în istoria violentă „de pe linia întâi a unui front fără pifani și fără ordin de zi pe cazarmă.” Pornită de o săptămână, în căutarea aventurii, „înarmată cu laptop și
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
făcea cunoscută intenția de a intra în port. Vântul sufla rece cu un vâjâit înfiorător. Marea, acea Mare veșnic aceiași și totuși atât de schimbătoare se întindea ca un covor creț la picioarele tinerei Andreea Neagu ce părea să fie absentă la toate aceste detalii. Oare ce privește? Marea? Poate, viitorul? Sau, poate, amintirile? De fapt omul începe, prin a fi un sistem anarhic de speranțe și sfârșește prin a fi un sistem organizat de amintiri. La om, singura ființă capabilă
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
și datate în funcție de cadrele familiale sau sociale în care nu putem decât să ne înscriem. Amintirea este gândire, iar redarea sa, fidelă sau fantezistă, este opera funcției imaginative. Reconstituirea conștientă, mai mult sau mai puțin voluntară, a unui trecut definitiv absent, constituie un efort al memoriei. Această activitate absolut selectivă implică îndepărtarea permanentă a ceea ce este neînsemnat sau inutil: uitarea este o funcție pozitivă și un aspect esențial al memoriei, și nu o limită sau o slăbiciune, așa cum s-ar putea
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Îi era frică că Mihai, fiind unul dintre ei, dacă va afla de sărăcia ei, dragostea lui se va transforma în dispreț. Becurile de pe stradă se aprinseseră, iar umbrele clădirilor cădeau bizar pe asfalt. La toate aceste amănunte, Andreea era absentă. Ochii-i erau ațintiți în față și cotind pe o alee întunecoasă, simți că este prinsă de braț. Tresări scăpându-și un țipăt ascuțit din gât. - Te-am speriat, Andreea? Fata făcu ochii mari. - Mihai, tu aici?! N-aș fi
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
începe să neglijeze partenerul de viață, este ocupată, stresata, vulnerabilă, are migrene.El, cel care a găsit pe rețelele de socializare femeia ce-l iubește, ce-l apreciază, este din ce in ce mai puțin prezent în familie. Puțin prezent fizic, emoțional mai mult absent. Firește, familia devine un câmp de luptă. Războiul sexelor. Care mai de care mai nemulțumit. În final se produce ruptură. Dacă mai există vreun strop de iubire între ei, prin terapie de cuplu, relația mai poate fi vindecată. Se poate
Relaţiile pe site-urile de socializare – pericol pentru cupluri? by http://uzp.org.ro/relatiile-pe-site-urile-de-socializare-pericol-pentru-cupluri/ [Corola-blog/BlogPost/93058_a_94350]
-
mult decât îndestulător pe care îl primea de la “Finantz Balkan Inc. Bank” îi permitea să-și plătească o menajeră pentru curățenie; în secret, menajera se ruga să aibă cât mai mulți clienți ca dl Pandrea. Om ordonat, meticulos, și aproape absent de la domiciliu, doamnei Iuliana nu-i rămânea prea mult de muncit pentru curățenia apartamentului în care locuia dl Pandrea. Necesitățile culinare destul de reduse, dl Pandrea Emilian și le rezolva la un restaurant de lux din centru, singura plăcere reală pe
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > NĂLUCA Autor: Elenă Cotiga Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vreau să trăiesc doar în prezent Căci nu mă pot intoarce-n timp, Acum, cănd simt că ești absent Am să te scot din al meu gând. Nici azi nu știu ce-ai urmărit Sau ce anume așteptai, Știu doar că mult am suferit Când pace tu nu îmi dădeai. Apoi, tu ai plecat departe Și mă tot chemi
NALUCA de ELENA COTIGA în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Naluca.html [Corola-blog/BlogPost/351395_a_352724]
-
nr. 2129 din 29 octombrie 2016. Am așteptat la pândă, sorocul de-ntâlnire Știindu-ți pasul rece și cu ecou grăbit, M-am amăgit prostește cu visul de-mplinire A unui dor nebun, dar care a-mbătrânit. Când m-ai privit absent, fără să ai dorință Și-apoi, ai dezertat în gândul cel ascuns, Am plâns îngenuncheată, defuncta năzuință Simțind pustiul rece că-n suflet a pătruns. Cu ochi cuprinși de lacrimi și zâmbetul bolnav, Am rătăcit o vreme printre copaci stingheri
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]