143 matches
-
te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui copil Florentin Smărăndache Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere și pierdere de sine a copilului: Râde un copil. Sar toate lacătele și-un stol de fluturi Vali Iancu culegând scoici copilul ignoră valul care-l atinge Mihaela Codrescu În primul poem, metafora descătușării este inabilă și legătura cu fluturii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să nu fie ținut în afara mecanismului de a produce textul și autorul să nu se mai ascundă în spatele textului. Literatura este un act al realului. Artificiul creației trebuie trăit în text și prin textul care nu mai poate afecta, nesancționat, abstragerea și obiectivitatea absolută. Morala fabulei este că literatura se gândește pe sine pe măsură ce se scrie. Așadar: nu câtă literatură atâta viață (strigătul de luptă al realismului), ci deconspirarea convențiilor literaturii; câtă parodie, atâta autenticitate; câtă destructurare, atâta posibilitate de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
geniul trăiește visul romantic până la pierderea identității de sine și cunoaște sensul destinului său. Verbul la modul conjunctiv "să-nvăț" arată posibilul, realizabilul în timpul cunoașterii de sine. Imaginându-și că este "pururi tânăr", "poetul umblă înfășurat în mantă", care exprimă abstragerea din contingent, pe calea "visului romantic". Ochii contemplativi caută "steaua singurărății", transfigurând rolul în planul cotidian, profan și sacru. Sugerând ipostaza romantică a trăirii sentimentului în plan superior, printr-o iubire nepământeană, versurile " Ochii mei nălțam visători la steaua/ Singurătății
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumii) sau de „plăsmuire abstractă”, - formulă, aceasta din urmă, calificînd Însăși imaginea poetică: „plăsmuire abstractă, imaginea raport pur (s.n.) a două elemente cît mai depărtate (sau cît mai apropiate) Între ele”. Abstracțiunii „logicii” și „gramaticii” li se contrapune de fapt abstragerea: din realul dat, din formulele și convențiile utilitare și prea des utilizate. Respingînd logica, poetul se poate vedea atunci, fără contradicție, coborînd de pe un alt munte Sinai „cu tablele logicei noi În mîini”, Întemeind o proprie ordine a universului, o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sînt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a Îmbrățișării, În ciuda sensului, a cuvintelor. [...] Pentru mulți drum, chemin, weg, cammino Înseamnă același lucru. Inexact”. Și tot aici, un pasaj revelator pentru Înțelesul abstragerii despre care vorbeam mai sus: „Cuvîntul În literatură, ca și culoarea sau linia În pictură, are un rost abstract, mai presus e Înțelesul gramatical sau logic (s.n.). Există o chimie a cuvintelor cu interesante rezultate ale acțiunilor dintre ele. Verbul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
iubitului său mort la 24 de ani. Teleportându-se în imaginar și trăindu-l cu intensitate, Mary Louise iese învingătoare în partida cu realismul respingător al mediului în care se formează, modificându-și nu numai sensibilitatea, ci și tipul de discurs. Abstragerea din real o face să treacă drept incoerentă în conversații uzuale; de fapt Mary Louise nu mai vrea să facă jocul adulților persecutați de convenții și limite, preferând jocul evaziunii, de fapt al răscumpărării unei vieți din trivial, dezgust și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor prin dublă să acțiune de iluminare și abstragere a speciilor inteligibile: (ÎI.5.1.) Șed quia Aristoteles non posuit formas rerum naturalium subsistere sine materia; formae autem în materia existentes non sunt intelligibiles actu, sequebatur quod naturae seu formae rerum sensibilium, quas intelligimus, non essent intelligibiles actu. Nihil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este necesar în procesul cunoașterii, unde îndeplinește
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI.5 .4.) Ipsum enim lumen intellectuale quod est în nobis, nihil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prae oferă o nuanță de anterioritate termenului lângă care stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a realismului, de felul realismului (I.A.1), chiar plecând de la identitatea dintre speciile inteligibile și concept. Eleonore Stump, în cartea pe care o dedică lui Toma din Aquino, tratează conceptul ca fiind analog, la nivelul intelectiv, cu imaginea senzorială. Abstragerea speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că valide consecințele realismului la nivelul conceptelor. Prima consecință pe care am identificat-o a interpretării realiste este aceea că intelectul agent este cel care formează conceptele (1). De exemplu, în Philosophy of Mind, Norman Kretzmann afirmă faptul că, după abstragerea speciilor inte ligibile, „prima operație a intelectului constă în formarea, de către intelectul agent, în intelectul posibil, a conceptelor obiectelor externe a exact ceea ce ne-am aștepta“. Dar stau lucrurile chiar așa cum „ne-am aștepta să stea“? În Sentenția libri De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Summa theologiae, I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă; totuși, o asemenea perspectiva este contrazisa de textele tomiste, mai exact de ceea ce Toma din Aquino afirmă în următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra Gentiles: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în prefața volumului Poezii, M. ajunge în sfera influenței hugoliene, eul poetului unindu-se cu suflul întregii omeniri (Despre poemă). Noțiunile de teorie literară cu care operează sunt romantice: poezia cuprinde viața totală, idealitatea și, deopotrivă, realitatea; ea face posibile abstragerea din real și înălțarea către frumos - „esența ei divină”. Sinceritatea, ca manifestare a unui fond liric irepetabil, și entuziasmul sunt fundamente ale artei. Chiar simbolismul este privit ca o reînviere a romantismului: e operă de imaginație, „de sacru entuziasm”, ivită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
manifestările ca atare și e, finalmente, modalitatea prin care „sufletul devine ceea ce poate fi” (p. 91). Nu e vorba aici doar de niște lucruri de natură speculativă care au mobilizat gândirea unor filosofi pentru care virtutea s-ar identifica cu abstragerea din concret, ci cu o realitate efectivă și invadantă - întrucât ținea de viața însăși a cetății. Războaiele cu perșii fac manifestă ad oculos deosebirea dintre două modalități de a aduna lumea umană: cea orientală a „principiului marii puteri centralizate” și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dar obrajii trebuie să fie Întotdeauna Îmbujorați, În contrast, ceea ce semnifică emoția Întâlnirii și candoarea, puritatea. Cum se poate vedea, imaginea fizică a femeii În mentalitatea țărănească presupune o percepție rafinată și complexă, mergând de la corporalitatea senzuală până la spiritualizare și abstragerea ființei materiale În simbol. Desigur, nu trebuie omis nici faptul că modalitățile specifice de elaborare a acestui portret, respectiv regulile construcției folclorice Își pun și ele amprenta, În sensul fasonării unei imagini ideale. Din punct de vedere istoric, important este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
puțin datorită traducerilor de calitate (majoritatea realizate de Mircea Ivănescu), din autori precum George Orwell (Ferma animalelor e publicată în foileton în numerele 1-4/1990), Aleksandr Soljenițân, Jorge Luis Borges, Gaston Bachelard, Francis Ponge, Marcel Reich-Ranicki ș.a. Dezavantajul ține de abstragerea din actualitate, revista nemaiputând ține pasul, din cauza apariției neregulate și a lipsei de colaboratori stabili, cu producția literară „la zi”. Se va reorienta către formula tematică a „dosarului”, uneori cu rezultate remarcabile (de pildă, „Casă” și „acasă” la români, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
cu entuziasm de critică, bucurându-se de o apreciere unanimă, și au fost traduse în SUA și în Marea Britanie. Cele două cărți mărturisesc despre tinerețea asasinată a autoarei lor. Cea dintâi a reprezentat o refugiere în sine din fața torționarilor, o abstragere într-un spațiu securizant, imposibil de violat. Singura cale de a nu se lăsa învinsă de acele împrejurări, unica modalitate de a rezista a fost retragerea în inepuizabila bogăție a interiorității, continuul dialog cu sine. C. concepe astfel, în celulă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
a accidentelor îi împiedică să sesizeze limpede natura lucrurilor). ) Pentru Abaelard ca și pentru Descartes, materia este o substanță simplă ; forma și materia sunt în realitate împreună, iar cel ce le separă este intelectul și el operează această separare prin «abstragere». În cercetarea naturii corporale, Descartes alege un lucru particular căci “noțiunile generale sunt de obicei prea confuze”21), iar finalul analizei sale conchide că “percepția ei (cerii) este doar o inspecție a spiritului ; nu există nimic altceva decât intelectul sigur
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
simplificarea. La ea se ajunge în principal în urm)toarele patru feluri: (1) prin izolare, care presupune observarea acțiunilor și interacțiunilor unui num)r restrâns de factori și forțe ca si cum, între timp, alte lucruri ar r)mane neschimbate; (2) prin abstragere, care înseamn) l)sarea deoparte a unor lucruri pentru a ne concentra asupra altora; (3) prin agregare, care presupune adunarea laolalt) a elementelor disparate conform criteriilor care decurg din intenția teoretic); (4) prin idealizare, care înseamn) s) action)m ca si cum
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sura în care ofer) o semnificație clar) și constant) unor astfel de termeni vagi și variabili. Cunoaștem ce anume trebuie s) omitem din orice definiție a structurii, dac) vrem că ea s) ne fie util) din punct de vedere teoretic. Abstragerea din atributele unit)ții înseamn) a l)să de-o parte chestiuni legate de tipurile de lideri politici, de instituții sociale și economice, si de angajamentele pe care și le pot asuma statele. Abstragerea din relații înseamn) a pune între
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
util) din punct de vedere teoretic. Abstragerea din atributele unit)ții înseamn) a l)să de-o parte chestiuni legate de tipurile de lideri politici, de instituții sociale și economice, si de angajamentele pe care și le pot asuma statele. Abstragerea din relații înseamn) a pune între paranteze chestiuni legate de interacțiunile culturale, economice, politice și militare ale statelor. A spune ce trebuie l)sat de-o parte nu indic), în același timp, si ce trebuie luat în seam). Recomand)rile
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
clar această. ,, Atunci când descriem structura”, a spus el, ,,ne afl)m pe terenul gramaticii și sintaxei, nu al cuvântului vorbit. Noi distingem structura în ‹‹realitatea concret)›› a evenimentelor sociale, doar în virtutea faptului de a fi stabilit mai întâi structura prin abstragerea din ‹‹realitatea concret)››” (Fortes 1949, p. 56). De vreme ce structura este o abstracție, ea nu poate fi definit) prin enumerarea caracteristicilor materiale ale sistemului. În schimb, ea trebuie definit) luând în considerare aranjamentul p)rților sistemului, și principiul de organizare al
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
televiziune și imaginile multimedia, Sartori susținând că acestea "inversează progresia de la sensibil la inteligibil și o răstoarnă prin ictu oculi, printr-o întoarcere la simpla vedere. Televiziunea produce imagini și anulează conceptele; dar în felul acesta atrofiază capacitatea noastră de abstragere și o dată cu aceasta întreaga noastră capacitate de a înțelege"28. Înlocuirea lui homo sapiens și symbolicum cu homo videns determină și trecerea în plan secund a limbajului abstract în favoarea limbajului perceptiv, infinit mai sărac, intuitiv și lipsit de capacitatea de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
au niciun corespondent în lucrurile vizibile și a căror semnificație nu e raportabilă la și nici nu e traductibilă în imagini. Oraș este un alt cuvânt vizibil; dar națiune, stat, suveranitate, democrație (...) sunt concepte abstracte, elaborate prin procese mentale de abstragere (...) sunt de asemenea abstracțiuni non vizibile conceptele de justiție, legitimitate, legalitate, libertate (...) Și toată capacitatea noastră de a gestiona realitatea politică, socială (...) se bazează pe o gândire prin concepte (...). Așa-numiții primitivi sunt astfel deoarece în limbajul lor primează cuvintele
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]