3,743 matches
-
traversează povestirea ca și cum, în spatele acțiunii vizibile, diavolul și Dumnezeu se luptă, ca într-o moralitate medievală, să pună stăpînire pe sufletul personajului” (p. 333 - Dostoievski) etc. etc. Finalul cărții nu putea să nu fie în aceeași notă cu restul: în ciuda abundenței de romane contemporane, în ciuda faptului că secolul al XX-lea a fost considerat „secolul romanului” (faptul în sine este perfect valabil, dacă examinăm profuziunea romanescă din ultimele decenii), La pensée du roman constată decăderea speciei în secolul care tocmai s-
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
cu scara ce duce spre odăile de sus, scară al cărei cuier mai păstrează încă bastonul de drumeție al stăpînului, și terminînd cu odăițele slujnicelor, totul emană în mic aerul irecuperabil al unei țări cîndva binecuvîntate. E, peste tot, o abundență de lucruri grele, scumpe, durabile iată, dar și profuziunea de piese de o finețe orientală/ extrem orientală, marcînd fidel comuniunea fericită a celor două ființe: artistul și boieroaica. Artistul aristocrat, rafinata boieroaică. Altceva. Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
dau și acum. Să ne întoarcem însă la voința de putere. Ce ar putea fi? Încerc să rezum ce susțin în această privință eroii romanului și nu odată autorul, în desele lor intervenții explicative și speculative, în care fac din abundență trimiteri la Nietzsche (v. și motto-ul, un fragment din Genealogia moralei). Ei susțin așadar, în spiritul nietzscheian invocat, că există în oameni o pornire de dominare, un impuls de a lua în stăpânire lumea din jur, cu toate ale
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
cum să te strecori printre jaloanele economiei de piață și trambulinele tranziției? O, dar acestea țin de trecut. Acum canalele de televiziune ne transmit imagini cu și despre războiul din Irak. Comentate de specialiști. Pentru că, dacă România are ceva din abundență, acela este analiștii, "ca să mă esprim academic", vorba unuia. Fiecare crainic de televiziune are analistul său care, evident, cunoaște tactici și strategii militare care i-ar lăsa muți pe americani, știe când, unde, cum și cu ce fel de arme
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
măsură a întrezări două tipuri de reacție la anistorismul antrenat de postmodernism. Pe de o parte, se manifestă ceea ce am putea numi recursul la subistorie. Refractară la gravitatea solemnă a pedagogiei istorice, la umanismul său înghețat, creația postmodernă cultivă o abundență de forme anxioase care disimulează nonsensul cu ajutorul ludicului, "un carnaval exuberant și neliniștitor în același timp", după cum spune Mircea Cărtărescu. Milenarismul nu mai este alienant, terifiant, ci relaxat prin joc și ironie, prin factorii parodici ai scriiturii. Totodată se conturează
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
mai adecvat miza și performanțele scriitorului Nicolae Iorga, în ce gen literar? Ca poet, cum s-a prezentat la debutul în volumul din 1893, este astăzi complet neinteresant și vetust. Ca dramaturg, a fost foarte productiv, exploatând subiectele istorice, dar abundența retorică îl face greu de suportat. Și totuși, I. Negoițescu l-a considerat pe Iorga funciarmente un dramaturg, în fondul originar al personalității sale: "Concepând istoria ca teatru, Iorga impune elementelor ei caracteristice să fie integrate într-o construcție dinamică
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
sârguincios, cu atât profilul istoricului pare mai prăfuit, fără aderență la realitatea înconjurătoare și la spiritul viu al literaturii. Erudit la modul inutil și doct până la plictis: așa ne apare, multora dintre noi, cercetătorul bibliotecilor și arhivelor, condamnat parcă la abundența detaliilor într-o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de sarea și piperul domeniului investigat. Totuși, portretul
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer liber organizate în fiecare dumincă a lunii iulie și august. Vin prieteni din toate colțurile Europei să asculte acordurile interpreților prestigioși și versurile poeților aleși pe sprânceană. Greu de crezut că același
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
ști ce anume și cu reversul acesteia - că de fapt nu aș fi pierdut nimic și prin urmare totul e în ordine bătrâne dă-i drumul mai departe ține-o tot așa între neatenție și indiferență viața fiindu-ți din abundență din de profundis clamavi ad te Domine - doar atât din psalm cunoscând în limba latină moartă care la Judecata de Apoi va cunoaște și ea Învierea ca orice muritor; de profundis - doar atât cunoscând în latină în continuare având nevoie
Situație poate chiar stare by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3871_a_5196]
-
de uniformitatea vestimentară și atras de colectivismul alimentar: “Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce!” (p. 75). Dincolo de orice vis aberant al debilului mintal, construit pe fantasma abundenței culinare (în variantă Budai-Deleanu) și pe eficiența colectivismului culinar (în variantă stalinistă), imaginea rămîne una impregnată de cel mai dur realism comunist. Pragmatismul ei criminal se regăsește în idealul ceaușist al controlului populației prin centralizare locativă și alimentară. Acesta a
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
ficțiunii, a convenției. Atît ideea cît și imaginea artistică reprezintă spații ale autarhiei spiritului, disociat de existențial. Într-un eseu din șirul Temelor, criticul își mărturisește disprețul față de autorii ce se nutresc din substanța evenimentului biografic, atît de lesnicios în abundența sa, întrucît artistul autentic s-ar cuveni să fie nu cel ce descrie lumea fenomenală, ci acela care și-o imaginează. Evident, aci se divulgă o mentalitate a evaziunii din mediul aspru al realității, inclusiv a celei social-politice, cu valențele
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
atît de lipsit de orizonturi, despiritualizarea adiacentă, precum semne de rău augur: „Este adevărat că tot Occidentul trăiește o epocă de consum aberant, la care va fi silit să renunțe, într-o bună zi, căci sînt semne că și cornul abundenței debordante și chiar indecente va seca, Occidentul are nevoie să-și re-gîndească viața - și-i va fi greu, va fi o criză de mari proporții și de toate naturile - are nevoie de o altă filosofie de viață”. O excepție ar
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Bin Despre Germania se mai spune că ar fi țara poeților și a gînditorilor. De nu puține ori afirmația are și un caracter obligatoriu: indiferent de împrejurări, poeții și filozofii trebuie să fie prezenți la apel. Premiile literare există, din abundență. Ele sunt în număr relativ fix, sunt decernate prin tradiție toamna, au funcția unor stimuli pentru scriitorii care încă nu le-au obținut și a unor certe obligații și avantaje pentru cei intrați deja în posesia lor. Cel mai rîvnit
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
femeile din viața lui adunate laolaltă). Ceea ce-mi place la acest film e fluiditatea ritmului narativ care permează fiecare ingredient al filmului: mișcările personajelor în fața camerei (curat balet!), cinematografia extrem de flexibilă (camera iese cu personajele din cadru uneori, o abundență crasă de unghiuri subiective, dar care nu reflectă perspectiva vreunui personaj, ci pe aceea a spectatorului!) și nu în ultimul rând coloana sonoră care merită o mențiune specială: Nino Rota e responsabil de o inovație (foxtrot + marșuri + muzică ușoară cunoscută
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
au făcut să promită un lucru au încetat să mai existe..." (p. 103) Re-povestită de Stelian Țurlea, istoria lui Harap Alb este aceeași (riguros, aceeași, la nivelul osaturii textului). Peste scheletul epic al poveștii lui Creangă se toarnă însă din abundență material postmodern: citate și aluzii culturale, strategii narative sofisticate, situații incompatibile cu presupusa epocă a derulării evenimentelor (salata pe care trebuie să o aducă protagonistul din grădina Ursului la prima sa probă inițiatică este de fapt hașiș, clasicele dueluri dintre
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
de acasă, aici este uluit de atâta lumină, de "curata orgie publicitară", sentiment pe care l-am încercat și noi, aproape cu un deceniu mai înainte, întorcându-ne din Berlinul fostei R.D.G. și de la Praga. De asemeni, se miră de abundența alimentară, de "munții de carne" și prețurile modice, care-i stârnesc o justificată întrebare: "Va fi perestroika șlui Gorbiț un adevărat început sau o cosmetizare a trecutului?" Până la urmă, el nu poate să nu observe că Moscova e numai o
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
imagini. Izvorând fără întrerupere, niciodată supuse vreunei selecții, ele se succed, țâșnesc pe neașteptate, variază, refractare celui mai elementar principiu de economie. Puterea de a le genera nu diminuează nici o clipă. Aceste imagini surprind prin năvala lor masivă, inepuizabilă, constantă. Abundența lor poate deveni uneori agasantă căci, așa cum abuzul de metafore face ca textul unui scriitor să pară "împănat ca o tartă cu prune" - ca să-l cităm pe Lawrence Durrell - tot astfel spectacolul sfârșește prin a fi lipsit de orice arhitectură
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
România m-a impresionat profund. Era deja toamnă, dar încă se păstra căldura sudului, pe străzi clocotea viața: cafenelele erau împodobite cu ghirlande de ardei roșii, plăcintele și mititeii prezenți la fiecare colț de stradă îmi dădeau un sentiment de abundență; chiar și cerșetoarele îmi păreau pitorești, bătrâne maiestuoase îmbrăcate în negru; arhitectura cu linii rotunjite; apoi oamenii care, în marea lor majoritate voiau să li te adresezi cu "doamnă" sau "domnule". Iar pe țărani îi recunoșteai imediat. Totul era altfel
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
vă vine în minte când e vorba de români? A.S.: În ceea ce privește imaginea poporului, nu am de gând să generalizez. O să mă opresc numai la ceea ce mi-a mers la inimă. Intonația blândă, mângâietoare, maternă a limbii române vorbite de femei. Abundența diminutivelor de genul pâinică, cafeluță, unchiuțu. Formula inexistentă în limba rusă, La mulți ani!, păstrată la noi doar în uzul bisericesc sau expresia Mulți înainte!, ca urare la aflarea vârstei cuiva. Cu totul neobișnuit pentru un moscovit este felul în
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
înzestrat cu cîteva perechi de urechi iar condeiul său nu ostenește a transcrie și comenta anecdote, cancanuri, extravaganțe, împrejurări de culise ori de alcov, într-o istorie paralelă, secundă, însă foarte atracțioasă (francezii o numesc la petite histoire), de-o abundență copleșitoare. Politicienii, scriitorii, gazetarii, capetele încoronate, simpla plevușcă a epocii (a epocilor) apar astfel dezgoliți în implacabila lumină a unei conștiințe curioase la culme ce nu ține seama de convenții și nu se dă în lături de la limbajul corosiv. Textul
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
timpului din sursele cele mai neașteptate, tipărite sau manuscrise, cunoscute sau inedite, fascinante sau banale ca un corpus de o mare diversitate și bogăție. în Prefață, autorul își explică demersul și îl face clar, transparent pentru cititorul dezorientat în enorma abundență și diversitate de materiale. Bineînțeles interesul textelor variază foarte mult în funcție de personalitatea "emitentului", de împrejurările descrise: unele poartă amprenta unei fine intelectualități ca cele extrase din Jurnalul lui Alice Voinescu sau povestirile vii ale lui Ionel Dobrogeanu-Gherea, unul dintre acompaniatorii
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
din film, ai senzația unei legături cronologice: începe cu nașterea, continuă cu adolescența, ajunge la maturitate, bătrânețe, moarte și... nu se oprește acolo! Abia finalul dezvăluie cele cinci capitole în care e structurat documentarul, dar ești atât de sufocat de abundența imaginilor, încât nu mai vezi segmentarea tematică. Dar riscul de a eșua și-l asumă orice film experimental, nu?
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
nu numai fără precedent, dar și fără echivalent ulterior în proza românească. E, de asemenea, o productivitate fără seamăn la acei ani ai tinereții: un debut bogat, impresionant de spectaculos în creația de personaje, în invenția de situații epice, în abundența și solemnitatea narațiunii. Privit retrospectiv, dintr-un alt punct de vedere, debutul lui Sadoveanu e fertil în urmări pentru propria creație epică. Se află la originea unor filoane epice care vor constitui specificul sau personalitatea distinctă a prozatorului. Pe filonul
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
operație trebuie să aducem nu doar scalpelul, ci și urna în care să ni se depună cenușa! Cum altfel să înțeleg reducerea costului operațiilor? Deci, nu medicamente mai multe și mai scumpe, ci pilule de doi bani și frecții din abundență! După toate acestea, nu mă mai mir că pesedeii au paralizat și ultimele două domenii unde ar fi fost preferabil să nu pună piciorul. Românii trebuie nu doar transformați în niște oligofreni, ci și exterminați atunci când proasta inspirație i-a
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
să ne lipim/ La pieptul bărbatului politic/ Pe care să nu-l strice timpul, tagmele/ Și-amenințările; manevrele și ura." (Iconografie, dedicată lui Ernesto Che Guevara). Exemple de asemenea elegii atipice, mai puțin jeluitoare și mai mult acuzatoare, sunt din abundență în paginile cărții. Spirit polemic și incomod, ajungând cu ușurință la vehemența de ton și de limbaj, Ion Gheorghe este un Ioan Botezătorul tardiv, dar la fel de mușcător, anunțând nu venirea lui Mesia, ci, dimpotrivă, îndepărtarea de un ideal: al stelei
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]