15,810 matches
-
țiganii, prin frecventa prezentare pe posturile de televiziune a unor țigani drept români. Dar încă și mai tragice sunt implicațiile culturale ale diversiunii „rrom/român”, prin care se pierde-n negura confuziei toată istoria românilor. Pe o astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim de o altă tragedie de sfîrșit de secol, petrecută sub ochii neputincioșilor noștri lingviști. Anume furtul limbii
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
nu am nici capacitatea de comparare și iau decizii în necunoștință de cauză. Multe din ideile expuse în discurs de rectorului Ioan-Aurel Pop, pare-se în calitate de deținător absolut al adevărului istoric, nu au nuanțe, iar asta e trist pentru mediul academic al cărui membru este. „Sunt oameni, în general, inteligenți, dar cu inteligența canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică. Elita clasică a acestei lumi pare abulică, amețită, adormită, fără nerv și fără voință. Aici nu este vorba despre conflictul
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
semnături sonore la timpul prezent, dar care, în general, sunt lipsite de orice viitor, fiind lipsite de orice fiosofie. Și, dacă prin editorialele sale, prin orientarea revistelor editate, ca și a polemicilor susținute, Jean François Revel, a devenit cel mai academic condei din publicistica franceză, pentru noi, cei dinspre estul continentului, el se demonstrează a fi cel mai avertizat critic contemporan al practicilor rezultate din filosofia politicilor comuniste. Prin traducerile de la „Humanitas” precum „Cunoașterea inutilă", „Revirimentul democrației", „Marea paradă. Eseu despre
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
construcțiilor comunitare, fără a respinge proiectul unei Europe cu adevărat Unite, care să țină seama de interesele tuturor partenerilor. Protagonist activ al vieții publice românești, evaluează argumentat și nonpartizan - inclusiv în cărți, în presa scrisă, la tv și în mediul academic și universitar - traseul devenirii României în complexă și solicitanta etapa istorică pe care o traversează tara de la “socialismul real” la democrație și economie de piață. Și-ar dori o Românie cu o menire și un mesaj asemănătoare, în această parte
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
ce se întrepătrund, poetul încercând resacralizarea unor realități ontologice profane. A studiat foarte mult, a citit și mai mult, a descoperit, acum în declinul vieții, tremurul lăuntric, flacăra melancolică din meditații cu vibrații majore. Simplu, curgător, fără prejudecăți și țâfne academice. Literalitatea textului poartă o suită întreagă de trăsături omologate sub umbrela liricii moderne, o înnoire trecută prin instanțe poetice proprii, reinventând un limbaj poetic dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
dimensiune (27000 m2) și capacitate de rafturi la peste 1,3 milioane de cărți. Este una dintre cele cinci universități din SUA care posedă un sistem de regăsire robotizat. Biblioteca Universității din Louisville a fost cea de-a șaptea instituție academică din America de Nord care s-a bucurat de asemenea facilitate. Am iubit bibliotecile, ori unde le-am descoperit. Le-am asemuit cu „temple ale zeilor” în care se stochează hrana spirituală! „Singurul lucru pe care trebuie să îl cunoști cu precizie
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt fel, europenii , arabii.... De unde babilonismul ăsta de limbi și obiceiuri dacă nu din faptul că fiecare a venit de pe planeta lui cu aspectul, limba și apucăturile lui denumite academic, cultură. La venirea pe terra oamenii trăiau mai mult, sunt poveși cu viață trăită sute de ani. De ce omul trăiește , în timp, din ce în ce mai puțin ? Se spune că la început, omul era un simplu culegător, consuma ce îi oferea natura, fără
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
de valoare, itinerate de către Nicolae Drăgușin, împreună cu ASR Principele, pe firul regalității istorice și actuale a României. Următorul interviu este acordat de către ASR Principele Radu al României jurnalistului Paul Grigoriu, la 4 octombrie 2006, pentru Radio România Actualități, rubrica „Sfertul Academic” (ediție specială a emisiunii „K-Drane”). Conversația foarte agreabilă, fundamentată pe argumente cu deosebitul jurnalist Paul Grigoriu nu are cum fi decât evenimențială. Aceasta nu surâde oricărui ziarist! Chiar în deschidere de interviu găsim rânduri nemăsurat de trezitoare de interes. Ele
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității preacuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
6 iunie 2015 19.00-21.00 Symphonic meets Jazz Concert prezentat de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” Vineri, 12 iunie, iubitorii de muzică clasică simfonică, respectiv amatorii de jazz din oraș, sunt așteptați la un concert extraordinar susținut la Colegiul Academic. Dirijor: Tiberiu Soare, Elena Mîndru - voce, Tuomas J. Turunen - pian, Eero Seppä - contrabas și Anssi Tirkkonen - tobe. Vineri 12 iunie Colegiul Academic 19.00
Coolt-week! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9318/coolt-week [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
muzică clasică simfonică, respectiv amatorii de jazz din oraș, sunt așteptați la un concert extraordinar susținut la Colegiul Academic. Dirijor: Tiberiu Soare, Elena Mîndru - voce, Tuomas J. Turunen - pian, Eero Seppä - contrabas și Anssi Tirkkonen - tobe. Vineri 12 iunie Colegiul Academic 19.00
Coolt-week! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9318/coolt-week [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
a VI-a. Festivalul (http://www.rofilmfestival.com) a avut loc în perioada 20-25 aprilie 2017, la Sân Francisco și la Los Angeles. Amplul eveniment s-a consacrat cu succes drept un dialog interactiv despre filmul românesc contemporan, în spațiul academic american (studenți, cercetători în domeniu și public larg), la care au participat - cum au demonstrat edițiile precedente ale manifestării din California - mii de reprezentanți ai marilor universități amintite și ai publicului cinefil (majoritar americani). Anul acesta, în premieră, a fost
CALIFORNIA, ECRANUL ŞI FILMUL ROMÂNESC CONTEMPORAN de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1493793366.html [Corola-blog/BlogPost/363217_a_364546]
-
patru universități americane de prestigiu: Stanford University, UC Berkeley, Sân Francisco State Univesity și University of California, Los Angeles (UCLA). Manifestarea a fost cel mai important festival de film românesc care a avut loc în spațiul american, în influentul mediu academic din California. Festivalul de Film Românesc de la Stanford University, UC Berkeley, Sân Francisco State University și UCLA a fost creat din dorința de a extinde și menține dialogul despre cultura română, prin prisma cinematografiei românești, în spațiul academic american. Că
CALIFORNIA, ECRANUL ŞI FILMUL ROMÂNESC CONTEMPORAN de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1493793366.html [Corola-blog/BlogPost/363217_a_364546]
-
influentul mediu academic din California. Festivalul de Film Românesc de la Stanford University, UC Berkeley, Sân Francisco State University și UCLA a fost creat din dorința de a extinde și menține dialogul despre cultura română, prin prisma cinematografiei românești, în spațiul academic american. Că și în anii precedenți, ediția din acest an a festivalului a fost organizată prin efort voluntar, fără nici un interes financiar, atât din partea echipei organizatorice, cât și din partea studenților, profesorilor și cercetătorilor din mediul universitar american. Manifestarea culturală românească
CALIFORNIA, ECRANUL ŞI FILMUL ROMÂNESC CONTEMPORAN de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1493793366.html [Corola-blog/BlogPost/363217_a_364546]
-
în UE, iar sute de mii de emigranți din lumea islamică și cea idolatrică caută azil în Europa. Dacă nu va fi înlocuit totul cu un proiect realist și sustenabi €/UE/Europa se va destrăma. ------------------------------------------------ Prof. Dr. Viorel Roman Consilier academic la Universitatea din Bremen. 5 august 2015 Cărți și articole: • De la Ram la Roma. Studii, articole și conferințe, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizită Papei Ioan Paul al II-lea în România. București 1999, 220 p. • Iliescu la Roma. Cine
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
frotiurile rinofaringiene, cu rol important în diagnosticul precoce al bolii. Studiul dedicat modificărilor cardiace din rujeolă a fost distins în 1964 cu Premiul “Jansen” al Academiei Franceze de Medicină. A fost membru în peste 20 de societăți științifice și organisme academice din Europa și din Statele Unite, a fost “Laureat al Academiei Franceze de Medicină” (1963, 1964, 1972), “Laureat al Academiei de Științe din Paris” (1978). Referință Bibliografică: Focul de tabără / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1576, Anul V
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă.Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic.Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
prea mulți profesori, prea multe cursuri, prea multe master-uri și doctorate. În acest sens, Elena Moroșanu, colega noastră, a renunțat la demersul de a face și EA un master : -) Faptul că de patru luni cautăm un tenor în mediul academic și acesta „nu ni se arată”, dovedește că sistemul sus-numit e și el...șchiop, în „armonie” cu societatea în care trăim”, detaliază Bogdan Tudor „ În privința stilurilor muzicale pe care le abordăm în concertele noastre, lucrurile sunt destul de clare: ne propunem
Interviu Jazzappella by http://www.zilesinopti.ro/articole/6258/interviu-jazzappella [Corola-blog/BlogPost/97928_a_99220]
-
deja, în subtext, contribuția schmemanniană uriașă, actuală, providențială la primenirea spirituală și liturgică a Ortodoxiei americane. Ca teoretician al Teologiei liturgice și sacramentale, Alexander Schmemann a revitalizat studiul acestei discipline în școlile teologice americane (nu doar ortodoxe) printr-un discurs academic, adresat cititorului și contextului contemporan, prin efortul de întoarcere la sursele și spiritul Tradiției creștine autentice. Introducere în Teologia liturgică, tradusă și în limba română, rămâne o lucrare clasică, nelipsită din bibliografia obligatorie pentru aprofundarea Teologiei liturgice (chiar și în
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
și lua parte, în egală măsură, la evenimentele tumultuoase ce au marcat ultimul an din viața acestuia, Jay Parini își invită cititorul să dezlege taină alături de el. Jay Parini (n. 1948) este un universitar american plurivalent și productiv, deopotrivă cercetător academic, critic și eseist, poet și romancier. Cele două autentice vocații, de om de știință și de artist, par a fi inseparabile de vreme ce au marcat atât de evident Ultima gară, încât cartea a fost percepută că un hibrid, un „docu-roman”. Într-
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
Florentin,1998, 2000, 2003, 2005, A Unifying Field în Logics: Neutrosophic Logic,Neutrosophy, Neutrosophic Set, Neutrosophic Probability and Statistics, American Research Press, Rehoboth. [15] Smarandache, Florentin, & Vlăduțescu, Ștefan (2014). Neutrosophic Emergences and Incidences în Communication and Information. Saarbrucken: LAP Lambert Academic Publishing. [16] Smarandache, F. (2010b). Neutrosophic Logic aș a Theory of Everything în Logics. În F. Smarandache (Ed.), Multispace and Multistructure. Neutrosophic Transdisciplinariry (100 Collected Papers of Sciences) (pp. 525-527). Vol. 4. Hanko: NESP. [17] Smarandache, F. (2010c). The Neutrosophic
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
șteargă o lacrimă, atunci când inima cea mare sângera de cea mai înspăimântătoare rană, care niciodată nu se poate închide”. În anul 1916 este ales membru activ al Academiei Române, cu patru voturi din șase, iar la 20 mai (2 iunie), plenul academic, prezidat de Barbu Delavrancea, îl alege membru. Vorbind în numele Secției Literare, Duiliu Zamfirescu spunea în raportul său: „Reputația sa literară e așa de întinsă, încât numele său a devenit popular în toate țările locuite de români. Primindu-l în mijlocul nostru
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
încât numai pentru aceasta s-ar cuveni să-i deschidem ușile amândouă pentru a-l primi între noi. dar calitatea lucrărilor sale întrece cantitatea. Poeziile sale sunt adevărate poezii și sunt originale. Din punct de vedere clasic - prin urmare esențialmente academic - «Eneida» și «Bucolicele» lui Vergiliu sunt monumente; «Odiseea», tradusă (...), reprezintă o sforțare intelectuală de necrezut, în fine, «Divina Comedie» este cea mai perfectă versiune a acestei celebre poeme”. Participând la prima ședință a Academiei, la intrarea sub cupolă este primit
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
intitulat „România, anul ...”, unde apar articole, interviuri, opinii în care se încearcă o deschidere spre cititor și totodată o incitare la dialog. Plecat în Germania Federal, în 1972, Viorel Roman este profesor la Universitatea din Bremen, unde a devenit „consilier academic pe viață”. Este corespondent pentru „Vocea Americii”, Washington, expert al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și membru al Academiei Româno-Americane. În prefața acestei cărții „Biserica - Statul”, autorul ne spune că scriitorul Corneliu Leu i-a propus, în urmă cu doi
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]