36 matches
-
costumbrist, cu un termen extrapolat de Virgil Nemoianu în Romantismul îmblînzit de la spanioli la restul continentului Biedermeier. Ca și ceilalți, Hogaș este intelectualist și un estet (deși face caz de "mojicie", respingînd "literatura de salon"), ironic, clasicist în mentalitate și academizant în stil. Nu e cine știe ce deosebire de natură a mijloacelor între De la Văratic la Săcu și Cîteva ore la Snagov, după cum nici vechiul Alexandrescu vizitînd mănăstirile din Oltenia nu se află prea departe. Așezarea lui Hogaș în această filieră nu
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
disidenței de la Sămănătorul iorghist) nu e deloc neavizată în problemele esteticii noi (aici apare, de altfel, primul studiu amplu și informat despre simbolism, datorat Izabelei Sadoveanu) și, adeptă a unei heteronomii specifice, nu este deloc indiferentă față de estetic. O variantă academizantă de modernizare a literaturii are loc prin intermediul lui Ovid Densusianu, pe linia unui latinism francofil de sensibilitate neoclasică. Declarat simbolistă, longeviva publicație Vieața nouă (1905-1925) va milita - la fel de dogmatic ca și adversarele ei tradiționaliste - pentru modernitate și citadinism. „Simbolismul” ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ca reacție la propaganda poetică naționalistă din perioada celui de-al doilea război balcanic (1912-1913), pe fondul primelor ecouri românești ale futurismului și cubismului. În jurul lui 1910, estetismul decadent se radicalizează și se purifică - separîndu-se și insularizîndu-se polemic. Estetismul academizant al Vieții noi începe să fie concurat de un simbolism al independenților. Epuizarea curentului simbolist, căderea sa în stereotipie și manieră urmează rapid „vîrfului” afirmării și asimilării publice; produs al cafenelei literare bucureștene, minulescianismul - un „simbolism popular” - are un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anarhic” și „Originile anarhismului poetic” - sînt de departe cele mai convingătoare, oferind elemente importante pentru o poetică a avangardei artistice. Perspectiva conservatoare a autorului face din ele și un document relevant în sine pentru imaginea „modernismului extrem” privit din unghi academizant în România anului 1930. O trăsătură caracteristică a modernității anarhice este apreciată a fi „ostilitatea înverșunată împotriva oricărui element de ordine și disciplină”. Individualității tradiționale, subordonată bunului simț și valorilor comunitare, i se substituie un individualism eretic, excentric, abnorm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mai vede cum, vai, albul văros al bonetelor carmelite, în care își fac loc și reflexe, oroare! de albastru metalic, stă strident lîngă marea pată de roșu pe care se desfășoară lupta lui Iacov cu îngerul. Ce ar fi spus academizantul Puvis de Chavanne de la care de altfel insurgentul artist învățase alfabetul meseriei ce ar fi putut pronunța decît un horrible!, necruțător graseiat? Pete în soare! Așa mă și liniștesc, privind lucid-fascinat reproducerea capodoperei. Capodoperă aflată în suita celorlalte, nu prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prozodie și muzicalitate, cu un lexic apropiat de al lui Ion Barbu din perioada lui parnasiana. ,,Geometria” versului deconspira că modele tutelare pe Gérard de Nerval și pe Stéphane Mallarmé. Dar, ca și la Tristan Tzara, cel dinainte de dadaism, tiparul ,,academizant” îmbracă o recuzita și un conținut existențial de factură simbolista. Priveliști pentru o domnită medievală. Blazon reprezintă o parodie livresca, unde vetustul și prețiosul își dau întâlnire într-un simbolism manierist, exterior, practicat și de Mircea Pavelescu sau chiar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
din operațiunea de stilizare a figurilor și extragerea lor din contextul propriu-zis al unei narațiuni cum este basmul, care servește de pretext. Un tablou în manieră prerafaelită realizează Artachino cu Zâna lacului, tablou singular în creația artistului, iar în ciuda trăsăturilor academizante, un tablou cu subiect mitologic precum Vârful cu dor al lui G.D. Mirea se remarcă dincolo de senzualitatea prelucrată foarte apropiat de Jugendstil al zânelor deși nu aceasta este sursa acestui senzualism și prin felul în care succesul ei la Paris
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din urmă mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu). Luchian intenționa să înfățișeze un artist complet, expresia unui moment de sinteză al celorlalte arte. Pictorul se apropie de emblematizarea, transformarea figurii eminesciene în efigie, depărtându-se de o abordare "realistă", academizantă a ei. Un alt tablou, În amintirea unui vis frumos, trimite la aceeași poezie "Din valurile vremii". Atât titlul tabloului, cât și poezia indică faptul că este vorba de o reverie, de o recuperare fantasmală a imaginii femeii iubite. Chipul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu foarte mulți pictori îl vor adopta într-un mod deplin, ci se află și la confiniile cu simbolismul, unde efectele de lumină introduc prezențele inefabile, devin expresii ale indicibilului, creează o aură de mister. Chiar și în cadrul convenției academizante, are loc o încercare de înnoire la ceilalți pictori prezenți în expoziție: George Demetrescu Mirea, Constantin Artachino, Constantin Pascaly, Juan Alpar, R. Aurelian, A. Dimitriu, Eduard și Nicolae Grant, Nicolae Gropeanu, Oscar Obedenaru, Gheorghe Popovici, Vasile Ravici, Menelas Simonydi, Ion
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care se întâlnesc: Mesalina, Dalila, Judith, Circe, Cleopatra etc. Impactul piesei lui Oscar Wilde, jucată cu un enorm succes pe scenele teatrelor pariziene, a dat un impuls puternic privilegierii acestei figuri și unei anume reprezentări. Există și o tratare neinteresantă, academizantă a temei, la Dimitrie Serafim, care respectă toate convențiile academice, fără a aduce nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta Română" din 1922, care se desfășura la Maison d'Art, dintre toate piesele expuse de către sculptorul Savargin sculptorul se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]