21,364 matches
-
Acasa > Cultural > Accente > TELEGRAMA DE APRECIERE SI FELICITARE - 2012... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 544 din 27 iunie 2012 Toate Articolele Autorului MINISTERUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL Către: Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului Î.P.S. Părinte Arhiepiscop Iustinian Chira
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Accente > DE LA CINE AU FURAT IDEILE MĂRII INVENTATORI AI LUMII? Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului America a fost descoperită de Amerigo Vespucci și poartă numele descoperitorului ei. Cu toate acestea, pe
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce, mă, Dică, de ce crezi tu că îi
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
lucrare este de referință, este o punte între porțile nordului și porțile sudului. Mulțumesc mult de tot! Dau cuvântul domnului Eugen Golea. Domnul Eugen Golea ne-a explicat de ce doamna Gabriela Drobotă nu a putut fi alături de noi punând totodată accentul pe faptul că acest demers al dânsei nu are nici o legătură cu viitoarele alegeri la care participă. Eu îi mulțumesc lui Romeo, vă mulțumesc tuturor că îmi dați ocazia să fiu aici alături de dumneavoastră, dealtfel am fost și acum o
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
din zbor, le răsturna, le sucea, le potrivea și nu se lăsa până nu-i ieșeau la socoteală. Adesea, supărat că nu-i venea la mână ce-ar fi vrut el, relua cititul cu glas tare, reflecta, iar citea, schimbând accentele și, dacă nu-i convenea, mototolea hârtia și-o arunca aiurea. În aceste clipe, de obicei, își trăgea spirtiera lângă el, o aprindea să-și pregătească o cafea tare, aprindea și o țigară, se-așeza turcește-n mijlocul camerei și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
că metodele metafizice ale teologilor nu pot substitui dovada prin rațiune. El face diferența dintre cele două manifestări ale credinței islamice: cea externă, prin faptele bune întreprinse, și cea internă, a credinței necondiționate. După părerea sa, se pune prea mult accent pe bunele intenții (în plan material) în loc să se respecte pur și simplu comportamentul adecvat credinței, venit din interior. Această dăruire necondiționată se rezumă perfect în crezul lui Al-Gazali, exprimat succint prin următoarele cuvinte: „Fericirea picăturii este acea de a muri
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1448691753.html [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Accente > POFTELE ȘI APA Autor: Sursă Neprecizata Publicat în: Ediția nr. 61 din 02 martie 2011 Toate Articolele Autorului Fiecare pofta are o cauză. Unora le este pofta de ciocolată, altora de ceva sărat. Oricare ar fi pofta ta, uneori este
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Poftele_si_apa.html [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
au modelat, devenind ceea ce sunt azi - o trupă explozivă, purificatoare, energică. Progres. Experiment. Concentrare. Acestea sunt cele trei cuvinte cheie pentru una dintre cele mai perseverente apariții europene. Deși trupa a evoluat în timp de la genul hardcore la cel cu accente de post rock, EF și-a păstrat de-a lungul anilor abordarea hardcore, într-un mod original, propriu. Punând bazele propriei case de discuri, And the Sounds Records, proiectul a ajuns să vândă mii de albume în întreaga lume, al
Altemberger Stage cu 65daysofstatic și EF la ARTmania Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/6717/altemberger-stage-cu-65daysofstatic-si-ef-la-artmania-festival [Corola-blog/BlogPost/98930_a_100222]
-
se simt dublu vinovați, tocmai pentru că nu fac față ”obligației” de a fi fericiți. Profesorul Viktor E. Frankl, fondatorul curentului modern al logoterapiei în psihanaliză, formulează situația concis și clar, în termeni medicali: Filozofia actuală a igienei noastră mentale pune accent pe ideea că oamenii trebuie să fie fericiți, pentru că nefericirea este un simptom al unei insuficiente adaptări. Un astfel de sistem de valori ar putea fi responsabil pentru faptul că povara inevitabilei nefericiri crește prin adăugarea nefericirii induse de starea
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
Patapievici. Vineri 5 iunie Lirăria Humanitas Strada Universității 18.00 „Clujul în imagini și fotografii de patrimoniu” expoziție de fotografie Până pe 7 iunie mai puteți vizita la Mueul de Artă expoziția „Clujul în imagini și fotografii de patrimoniu”, care pune accentul asupra valorii unui patrimoniu arhitectural și fotografic de excepție, incluzând câțiva dintre fotografii reprezentativi pentru valorificarea patrimoniului clujean. Până pe 7 iunie Muzeul de Artă P-ța Unirii 30 Vineri - Duminică 10.00 - 17.00 DE NERATAT! Expoziția „Respirație”, expusă la
Coolt-week! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9318/coolt-week [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
care surprinde la începutul piesei printr-o comică execuție (în tutu!) a dansului lebedelor mici din baletul lui Ceaikovski. Păcat că l-a repetat de două ori, fiindcă surpriza era deja consumată... Rolul prostituatei Monica, venită din Republica Moldova, cu puternic accent slav, este bine jucat de pimpanta și planturoasa Simona Stoicescu, o actriță foarte talentată pe care am admirat-o pe canalele românești internaționale în multe emisiuni de comedie. Menționez reușita decorului (Puiu Antemir), costumelor (Anca Răduță) și a muzicii (Gabriel
„POKER” DE ADRIAN LUSTIG LA TEATRUL DE COMEDIE DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1476437440.html [Corola-blog/BlogPost/375247_a_376576]
-
cu tot!:) De fapt, este vorba de acea imagine magică de iubire, inventată într-un timp în care s-au 'întors' ideile despre sexualitate, dărămându-se multe tabu-uri despre ea. Într-un fel e de bine pentru că s-a pus accentul pe iubirea romantică și nu pe alegerile bunicilor, dar s-a liberalizat sexul, s-au aruncat în aer tabu-urile... Pledoaria celui care iubește. Ar fi acea imagine de iubire, cam rudimentară aș spune, numindu-se "coupe de foudre", fiind
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1407277067.html [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
Nica Țene, Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene. În continuare a conferențiat profesorul Vasile Sfârlea care a vorbit despre evenimentul și contextul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Printre multele evenimente aproape inedited, Vasile Sfârlea a pus accent și pe principalele personalități care au contribuit la unirea Transilvaniei cu Țara Mamă. Printre aceștia a fost enumerat și Amos Frâncu (1866-1933 ), avocat, fruntaș al luptelor naționale pentru Marea Unire. Apărător în Procesul Memorandiștilor. Acesta a organizat la Cluj Senatul
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_al_florin_tene_1385559356.html [Corola-blog/BlogPost/344542_a_345871]
-
loc atât de liniștit. -Oamenii se mai și grăbesc! se auzi vocea unui bărbat. Amazoanele își întoarseră privirea și îi zăriră pe cei doi călăreți apropiindu-se. Erau doi bărbați, bine făcuți, probabil din Babilon după însemnele de pe haine și accentul sumerian. -Cât de tare te poți grăbi într-un asemenea loc?! îl apostrofă Liliana pe soldatul care vorbise. E loc de popas! -Se vede că nu prea ați ieșit din cocioabă, răspunse, cu aroganță, celălalt soldat. Habar nu aveți de
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
dragoste de păsări albe, care străbat eternitatea și se întâlnesc din zbor în dreptul unei stele...Poezia caracteristică și mare a lui Eminescu se ridică din mâhnire. Speranța, credința, mângâierea nu par să-l încolțească pe poet așa cum o face dezamăgirea. Accentele acestei trăiri sunt profunde. Poate de aceea, din această dezamăgire limba română a strâns o capodoperă de amărăciune glacială, Luceafărul.” ,,Ca și în poezie, Eminescu posedă un număr egal de coarde la lira sa de prozator literar, iar între aceste
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
drumul îngust, forestier. Am mers la întâmplare într-o mașină 4x4. Am rămas impresionată. Se asculta muzică din opera Traviata. L-am întrebat cum îl cheamă și de unde este... Petre Shieriez mi-a răspuns, din Dealul Negru. Dar îl trăda accentul și câte un cuvânt stâlcit. De unde veniți? am insistat eu, ca să aflu că, de fapt era elvețian, dar el se socotea, după 10 ani de ședere în România , dintre care șapte ani la Cluj-Napoca și 3 ani la munte, în
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin aceasta irizări de culori și accente? Localnicii vorbesc în graiul pur oltenesc. Cine a avut brațe de îmbrățișat mai generoase de la unul spre celălalt: duhul cântecului, ori viitorul cântăreț Gheorghe Gheorghe? Și unul, și celălalt! De mic mi-a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
decât un program național de adâncire a democratismului ca lege, morală și cutumă populară și de perfecționare a guvernării democratice prin statul de drept. Că, în suita de texte pe care o încheiem astăzi s-au înserat o serie de accente de pamflet sau de reacție critică, aceasta provine de la studierea pe viu a unor inechități, abuzuri, demagogii sau chiar minciuni politicianiste care nu pot să nu trezească indignare prin referirile „la zi” specifice articolului de gazetă. Cu, sau fără a
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
poza. Cum? Vă place? Nu! Nici mie. E aceiași operă comunisto-statalistă: -lupta împotriva adevărului, împotriva recunoașterii identității naționale, adică, lupta împotriva poporului român basarabean din Moldova. În micul meu discurs de felicitare adresat participanților am accentuat semnificația acestei sărbători, punând accentul pe național, transmițându-le felicitări de la românii din Canada, dar și de la numele Sfatului Țării 2... Vai, ce s-a mai supărat D-na Valentina Buliga, vice-președinte al PD-ului! Mi-a reproșat, zicându-mi că-i vine să mă
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
îndrumarea unchiului său Ioan Ionașcu, directorul școlii. În 1876, după încheierea cursurilor clasei a IV-a a Școlii Normale din Năsăud, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional de aici, „cu profesori cu o pregătire serioasă, care punea accentul pe studiul limbilor și al literaturilor clasice”, de atunci datând și „primele contacte cu operele literaturii române, precum și cu cele universale (Lenau, Heine, Bürger), Coșbuc formându-și aici „o temeinică bază pentru cultura sa”. La acest liceu românesc din Năsăud
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
privindu-l pe scriitorul ardelean, în a sa monumentală „Istorie a literaturii române de la origini până în prezent - nu este numai un desăvârșit tehnician, dar nu rare ori și un poet mare, profund original, un vizionar al mișcărilor sufletești (...), cu un accent ardelean numaidecât evident, inimitabil și tocmai pentru aceea așa de des imitat. El a izbutit, ca și Eminescu dealtfel, să facă poezie înaltă, care să fie sau măcar să pară pricepută poporului și să educe, astfel, la marele lirism o categorie
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
a sonetului, îmbinând limbajul specific acestuia, cu vorbirea cotidiană. Un amestec de sacru și profan, dulce și amar, albul spectral al luminii cu nuanțele de verde și cenușiu, ale țărânei. “Sonet nocturn” - aduce atmosfera eminesciană din “Sărmanul Dionis”, cu aceleași accente de luptă cu efemeritatea clipelor: “S-au terminat țigările pe seară / Nu am nici vin tristețea s-o înece / Pe nesimțite încă o zi trece / Grăbind prin miezul nopții ca prin gară / În cana neagră de cafea amară / Văd ursitoarea
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
tatălui său. Nu numai că este o inovatoare în literatură, dar ea însăși trăiește, respiră, inspiră literatură epocii ei și celor ce urmează. Cunoscută ca membră a Grupul Bloomsbury, principala ei preocupare s-a concentrat asupra reprezentării fluxului experienței obișnuite. Accentele ei nu s-au pus pe intrigă, ori pe tipologizare, ci pe dezvoltarea tehnicii fluxului de conștiință. Nu s-a limitat la o singură conștiință, a ei însăși, ci a pașit din minte în minte, în special în “Valurile”. Proza
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1436299641.html [Corola-blog/BlogPost/368914_a_370243]